Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „decizii importante”, pe fondul disputei privind controlul Kostiantinivkăi, potrivit HotNews. Mesajul Moscovei mută accentul de la locul negocierilor la raportul de forțe de pe front, într-un moment în care Rusia susține că a ocupat orașul, iar Ucraina neagă.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o emisiune radio că Volodimir Zelenski „poate veni la Moscova imediat ce va fi pregătit să ia decizii importante şi responsabile”. El a respins ideea unei întâlniri la Kostiantinivka, subliniind că „Moscova este capitala Rusiei, nu Konstantinovka”, potrivit News.ro, care citează agenția rusă TASS.
Declarațiile vin după ce Zelenski a propus o întâlnire cu Vladimir Putin la Kostiantinivka, oraș din estul Ucrainei pe care Rusia afirmă că l-a ocupat. Peskov a legat explicit tema întâlnirii de această revendicare, sugerând că o eventuală deplasare a liderului ucrainean ar trebui să aibă loc la Moscova.
Vineri seară, Peskov a afirmat că Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului și că trupele ruse ar fi provocat pierderi mari ucrainenilor. Statul-major al Ucrainei a dezmințit sâmbătă informația, iar un oficial militar ucrainean a calificat-o drept „noi afirmaţii false”.
Kievul nu comentase inițial, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația la Kostiantinivka este dificilă, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, statul-major ucrainean a menționat lupte grele în jurul localității.
O evaluare a Institute for the Study of War arată că Rusia a obținut succese tactice în ultimele săptămâni, dar descrie prezența rusă în oraș ca fiind formată din mici grupuri de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, care ar controla cea mai mare parte a localității.
Kostiantinivka este unul dintre pilonii așa-numitei „Centuri a Fortărețelor”, o fâșie de circa 50 km care include Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka, esențială pentru menținerea unei linii de front defensabile de către o armată aflată în inferioritate numerică și materială. HotNews a detaliat anterior miza acestei linii defensive în materialul despre „Centura Fortărețelor”.
În acest context, poziționarea Kremlinului privind o întâlnire la Moscova, „când Zelenski va fi pregătit să ia decizii importante”, funcționează și ca semnal politic: negocierile sunt împinse spre un cadru în care Rusia încearcă să capitalizeze orice avantaj de pe teren, în timp ce controlul efectiv asupra orașului rămâne contestat. Pentru contextul revendicării ruse privind ocuparea localității, HotNews a relatat și despre momentul în care Putin ar fi „sărbătorit” cucerirea, într-un articol separat: „Vladimir Putin a sărbătorit ocuparea oraşului Kostiantinivka”.
Recomandate
Ucraina spune că a interceptat circa 90% din rachetele de croazieră lansate de Rusia, dar cere mai multe sisteme Patriot pentru a face față rachetelor balistice , pe care președintele Volodîmîr Zelenski le descrie drept „cea mai dificilă provocare” pentru apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Atacul combinat din noaptea de 19 spre 20 august a vizat Kievul și regiunea din jur și a inclus rachete balistice, rachete de croazieră și drone de atac. În mesajul său de seară, Zelenski a spus că, deși rachetele de croazieră au fost interceptate în proporție de aproximativ 90%, „situația cu rachetele balistice este semnificativ mai rea”, motiv pentru care a reluat apelul către parteneri pentru furnizarea de interceptoare Patriot (muniție pentru sistemele americane de apărare antiaeriană folosite împotriva țintelor balistice). Conform celor mai recente cifre citate în material, atacul a ucis 17 persoane și a rănit 42 în Kiev. Zelenski a afirmat că au fost avariate peste 200 de obiective, inclusiv 86 de clădiri rezidențiale, un spital de copii, alte elemente de infrastructură socială și facilități comerciale. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe stocurile de interceptoare Mesajul central al președintelui ucrainean este că eficiența împotriva rachetelor de croazieră nu se traduce automat în protecție similară împotriva rachetelor balistice, care sunt mai greu de doborât. În acest context, solicitarea de interceptoare Patriot indică o nevoie operațională imediată: menținerea capacității de apărare a capitalei în fața unui tip de amenințare mai dificil. Răspunsul Ucrainei: accent pe lovituri la distanță mare Zelenski a mai spus că Ucraina va răspunde prin noi lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei și că vor fi alocate resurse suplimentare pentru capabilitățile de „deep strike” (lovituri în adâncime, la distanță mare). „Vom răspunde cu siguranță acestei lovituri rusești, așa cum răspundem și altor lovituri rusești – răspunsul nostru va fi pe deplin justificat și cu rază lungă.” În cursul zilei de joi, atacurile asupra zonei Kievului au continuat, iar publicația notează că resturi provenite de la o dronă rusească au căzut pe o clădire nerezidențială din districtul Desnianski, fiind raportate și alte lovituri în regiunea din jur. [...]
Ucraina cere partenerilor decizii politice pentru livrarea de rachete Patriot și spune că este gata să le cumpere , pe fondul dificultăților de a intercepta rachetele balistice în atacurile rusești, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că, în urma unui atac combinat asupra Kievului și regiunii (inclusiv Borîspil și Brovarî), apărarea antiaeriană a reușit să intercepteze aproximativ 90% dintre rachetele de croazieră, însă „situația în cazul rachetelor balistice este semnificativ mai gravă”. În acest context, el a spus că Ucraina are nevoie de rachete pentru sistemele Patriot, pe care „doar partenerii” le pot furniza. „Nu vorbim despre cadouri. Ucraina este pregătită să cumpere armamentul. Important este să fie luate decizii – deciziile politice corespunzătoare din partea partenerilor noștri, în primul rând din partea SUA.” De ce contează: trecerea de la ajutor la achiziție, dar blocajul rămâne politic Mesajul lui Zelenski mută accentul de la sprijinul sub formă de donații la posibilitatea unor achiziții, însă condiția rămâne aceeași: decizii politice în țările care dețin și pot livra muniția necesară pentru Patriot. În formularea liderului de la Kiev, problema nu este doar de finanțare, ci de disponibilitate și autorizare din partea partenerilor, în special a Statelor Unite. Pagubele atacului și răspunsul anunțat de Kiev Zelenski a declarat că atacul rusesc a ucis 16 persoane și a rănit aproape 50. Potrivit acestuia, au fost avariate peste 200 de obiective, inclusiv 86 de clădiri rezidențiale, un spital de copii, infrastructură socială și spații comerciale. Totodată, președintele ucrainean a spus că Ucraina va răspunde atacului, iar răspunsul va fi „cu rază lungă de acțiune”, menționând că „capacitățile Ucrainei de atac la distanță vor primi și mai multe resurse”. Sancțiuni noi și schimbări pregătite în echipa diplomatică Zelenski a anunțat că a semnat decrete pentru noi sancțiuni care vizează complexul militar-industrial al Rusiei, precum și persoane asociate, în diverse forme, cu statul rus. El a menționat și colaboratori din teritoriile ucrainene ocupate temporar, dar și foști oficiali și alte personalități din Ucraina care „se află acum undeva în Europa”, însă își mențin legături cu Rusia. În plan diplomatic, liderul de la Kiev a spus că sunt pregătite decizii și numiri, indicând că sunt necesare „noi abordări” în anumite direcții, „în special în Statele Unite”, după consultările necesare. [...]
Negarea Phenianului privind o nouă desfășurare de trupe în Rusia menține incertitudinea asupra riscului de escaladare militară în regiune , într-un moment în care Ucraina susține că Moscova ar pregăti sosirea a zeci de mii de soldați nord-coreeni, potrivit Agerpres . Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un și una dintre figurile-cheie ale regimului de la Phenian, a calificat drept „nefondată” afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski potrivit căreia Coreea de Nord ar intenționa să trimită până la 50.000 de soldați în Rusia pentru a lupta împotriva Ucrainei. Declarația lui Zelenski ar fi, în formularea lui Kim Yo Jong, „un incident auto-regizat”, într-un comunicat transmis prin agenția publică nord-coreeană KCNA, relatează Reuters. Ucraina a susținut anterior că Moscova ar pregăti sosirea a circa 30.000 de soldați nord-coreeni, estimare pe care Zelenski a ridicat-o ulterior la circa 50.000. Totodată, el a cerut Coreei de Sud sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. Contextul cooperării militare Rusia–Coreea de Nord Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un tratat de parteneriat strategic care prevede asistență militară reciprocă în caz de agresiune. În acest cadru, Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze și echipamente militare, inclusiv obuziere Koksan de calibru mare, lansatoare multiple de rachete, rachete balistice KN-23/24 și sisteme antitanc, ca sprijin în războiul cu Ucraina. Agerpres mai notează că aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni ar fi participat la luptele pentru recucerirea teritoriului din provincia rusă Kursk, ocupat în august 2024 de trupele ucrainene. Semnale recente: rachete nord-coreene și îmbunătățirea preciziei Armata ucraineană a observat în iulie că Rusia folosește din nou rachete nord-coreene în atacuri asupra unor ținte din Ucraina, după ce ultima utilizare raportată ar fi fost în august 2025. Separat, un oficial al serviciului ucrainean de informații militare a indicat o îmbunătățire „semnificativă” a preciziei rachetelor balistice nord-coreene cu rază scurtă: marja de eroare ar fi scăzut de la cel puțin un kilometru în 2024 la 1–5 metri, sugerând modernizări bazate pe experiența din teren. În plus, același serviciu ucrainean a semnalat cu două săptămâni în urmă că o unitate de rachete nord-coreene a început desfășurarea în vestul Rusiei și ar putea fi echipată cu 120 de rachete balistice (KN-23 sau KN-24) și șase lansatoare. În lipsa unor confirmări independente în materialul citat, negarea Phenianului nu închide subiectul, dar arată miza politică a informațiilor despre o posibilă extindere a implicării nord-coreene, cu potențial de a amplifica tensiunile de securitate în Asia de Nord-Est și pe flancul estic al Europei. [...]
Implicarea directă a Coreei de Nord în sprijinul militar al Rusiei se adâncește , după ce Phenianul ar fi trimis operatori de drone în regiunea rusă Kursk, într-o mișcare care poate accelera transferul de competențe tactice și tehnologice către forțele nord-coreene, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW) din 21 august 2026. Ce schimbă pe teren: operatori nord-coreeni de drone în Kursk ISW notează că desfășurarea raportată de operatori de drone nord-coreeni în Kursk Oblast ar sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, dar miza majoră este alta: ar permite forțelor nord-coreene să acumuleze „abilități tactice și tehnologice valoroase”, relevante pentru războiul contemporan. Pentru mediul de securitate european, această evoluție contează prin potențialul de a consolida capacitățile militare ale Coreei de Nord prin experiență operațională reală, nu doar prin exerciții sau transferuri teoretice. Adaptarea Ucrainei: soluții interne pentru ținte „grele” și lipsa interceptoarelor În același raport, ISW arată că forțele ucrainene își adaptează tacticile și dezvoltă intern soluții tehnologice pentru a lovi lansatoare de rachete balistice și drone cu reacție, urmărind să ocolească dependența de asistență externă în materie de echipamente, într-un context de penurie globală de interceptoare pentru apărare aeriană. Această direcție sugerează o presiune tot mai mare asupra lanțurilor de aprovizionare occidentale și o reorientare către capabilități produse local, acolo unde este posibil. Negocieri și lovituri la distanță: poziții înghețate, atacuri în creștere ISW consemnează și că un oficial rus de rang înalt a reiterat lipsa disponibilității Kremlinului pentru negocieri „semnificative” care să ducă la încheierea războiului. Pe dimensiunea operațională, raportul menționează: lovituri ucrainene asupra unor aerodromuri militare ruse și asupra infrastructurii petroliere; lansarea de către Rusia a 135 de drone de atac cu rază lungă împotriva Ucrainei. ISW mai precizează că, în ziua evaluată, nici Rusia, nici Ucraina nu au înregistrat avansuri confirmate. [...]
Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene încep să se traducă în presiuni de preț pe piețe externe , potrivit Mediafax , care relatează despre discuția dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , și secretarul general al ONU, António Guterres , pe tema atacurilor rusești și a eforturilor de oprire a războiului. Convorbirea a avut loc vineri, 21 august, după atacul rusesc asupra unui centru comercial din Krîvîi Rih, soldat cu cel puțin 14 morți și peste 121 de răniți. Printre victime se află și copii, iar autoritățile continuă verificările pentru a stabili dacă mai sunt persoane prinse sub dărâmături. Zelenski a spus că l-a informat pe Guterres despre „atacurile continue ale Rusiei”, iar președintele ucrainean a precizat că secretarul general al ONU „a condamnat atacurile la scară largă” asupra Kievului și a altor orașe și comunități ucrainene. Cei doi au discutat și despre continuarea eforturilor internaționale pentru identificarea unei soluții care să ducă la oprirea războiului; Zelenski a afirmat că au convenit să caute în continuare soluții și că ONU „se va alătura efortului comun”. Miza economică: efecte în lanț prin porturi și transport maritim Potrivit declarațiilor citate, în discuția cu Guterres a fost abordat și impactul atacurilor asupra infrastructurii portuare și asupra navelor ucrainene. Zelenski a susținut că efectele „se resimt deja” în mai multe regiuni, inclusiv: Africa Orientul Mijlociu Asia În aceste zone, „prețurile au început să crească”, a afirmat președintele Ucrainei, fără a oferi în material date sau indicatori cantitativi. Reacția Kievului după atacul din Krîvîi Rih După lovirea centrului comercial, Zelenski a acuzat Rusia că a vizat deliberat un obiectiv civil și a cerut partenerilor Ucrainei să răspundă prin „exercitarea unei presiuni reale asupra agresorului”. „Rușii au lansat un atac extrem de cinic și abject asupra unui centru comercial obișnuit.” „Astfel de atacuri sunt acte de terorism.” Ulterior, Zelenski a revenit cu o formulare și mai dură: „Aceasta este o brutalitate absolută din partea rușilor. Sunt pur și simplu niște animale. Vom riposta.” [...]
Rusia a intensificat presiunea pe front cu 172 de atacuri într-o singură zi , iar volumul loviturilor aeriene și al dronelor indică un ritm operațional ridicat care menține uzura constantă asupra apărării ucrainene, potrivit Kyiv Post , care citează raportarea de vineri, 21 august, a Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. În actualizarea operațională pentru intervalul de 24 de ore încheiat la ora 22:00 (ora locală), Rusia ar fi executat 75 de lovituri aeriene folosind 219 bombe aeriene ghidate (KAB – muniții ghidate lansate din aer), ar fi folosit 6.751 de drone kamikaze și ar fi bombardat de 1.939 de ori poziții militare ucrainene și localități. Unde s-a concentrat lupta Cele mai intense confruntări au fost raportate pe direcțiile Pokrovsk și Kostiantynivka. Pe axa Pokrovsk, Statul Major ucrainean a raportat 23 de atacuri rusești, inclusiv în apropiere de Bilytske, Udachne, Muravka și Novopidhrodne, precum și în direcția Hannivka, Novyi Donbas, Svitłe, Shevchenko, Vasylivka și Serhiivka. Două angajamente erau încă în desfășurare la momentul raportării. Pe axa Kostiantynivka, ar fi fost respinse 20 de asalturi în apropiere de Kostiantynivka, Ivanopillia, Illinivka, Novoselivka, Novomykolaivka, Shakhove, Sofiivka și Vilne, precum și în direcția Dovha Balka. Un angajament era raportat ca fiind încă în curs. Pierderi și ținte distruse, conform raportării ucrainene Pentru axa Pokrovsk, estimările preliminare ale armatei ucrainene indică 35 de militari ruși uciși și 14 răniți. Tot acolo, ar fi fost distruse: un tanc; șase vehicule; trei sisteme de artilerie; un depozit de combustibil; un depozit de muniție; 27 de adăposturi pentru personal. În plus, pe aceeași direcție, 416 drone rusești ar fi fost distruse sau bruiate (suprimate). Alte direcții: atacuri raportate, fără operațiuni ofensive pe două axe Rusia ar fi lansat 11 asalturi pe axa South Slobozhshchyna, spre Izbytske, Radkivka, Kovalivka, Okhrimivka și Mytrofanivka, cu două atacuri încă în desfășurare la momentul raportării. Conform Statului Major ucrainean, au mai fost respinse patru încercări de avans pe axa Lyman și opt pe axa Sloviansk, unde luptele continuau. Au fost raportate și trei atacuri rusești pe axa Oleksandrivka, trei spre Tsvitkove pe axa Huliaipole și două în apropiere de Plavni și Mali Shcherbaky pe axa Orikhiv; un angajament în regiunea Zaporijjea (Orikhiv) era încă în curs. Nu au fost raportate operațiuni ofensive pe axele Kupiansk și Prydniprovske. [...]
