Știri
Știri din categoria Externe
Cu două zile înaintea summitului NATO de la Ankara, Vladimir Putin și Donald Trump au discutat la telefon despre Ucraina, într-o convorbire care adaugă presiune diplomatică pe agenda reuniunii și pe poziționarea SUA în dosarul războiului, potrivit Agerpres.
Kremlinul a transmis că discuția a avut loc sâmbătă, pe fondul celebrării a 250 de ani de la înființarea Statelor Unite, iar tema „reglementării” în Ucraina a fost abordată în legătură cu participarea lui Trump la summitul NATO din Turcia, programat pe 7 și 8 iulie. Informația a fost comunicată de Iuri Ușakov, consilier diplomatic al Kremlinului, citat de Ria Novosti.
Conform aceleiași surse, convorbirea a durat o oră și 25 de minute și a inclus și alte subiecte de politică internațională, între care situația din Iran și din Orientul Mijlociu.
În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat la telefon cu Donald Trump, tot cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA, și a susținut că există „o reală perspectivă” de a pune capăt războiului, subliniind rolul Washingtonului.
„Există o reală perspectivă de a pune capăt acestui război, iar determinarea Americii este decisivă”, a spus președintele Zelenski pe rețelele sociale.
Zelenski a mai afirmat că a convenit cu Trump să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara, unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări începând de marți.
Ușakov a mai declarat că Putin a prezentat „tabloul situației reale” de pe câmpul de luptă, susținând că forțele ruse „avansează cu încredere”. În paralel, Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, descris ca un bastion ucrainean în regiunea Donețk, însă Kievul a dezmințit „în mod ferm” și a afirmat că luptele continuă, iar orașul rămâne sub control ucrainean.
Pe front, potrivit relatării, forțele ruse aproape că nu au făcut progrese în ultimele luni, în special din cauza utilizării pe scară largă a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și provoacă pierderi mari ambelor tabere.
Din punct de vedere diplomatic, negocierile sunt descrise ca fiind în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție respinsă de Kiev.
Recomandate
Iran a avertizat că ar putea viza rute alternative de export de petrol din Golf dacă statele din regiune se alătură campaniei SUA de izolare economică , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Hormuz rămâne un punct de blocaj în conflictul dintre Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, pe de altă parte. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, într-un interviu acordat postului de stat IRIB. El a spus că Teheranul le cere „tuturor țărilor din apropiere” să nu se alăture „războiului economic” al SUA, altfel vor fi tratate ca „inamici”. „Le spunem tuturor țărilor din apropiere să nu se alăture războiului economic al SUA. Altfel, le vom considera inamici.” Presiunea economică a SUA și riscul de extindere a țintelor Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat că administrația sa va lansa „cea mai zdrobitoare operațiune economică” de până acum împotriva Iranului. În paralel, Trump a amenințat cu „consecințe economice uriașe” orice țară care oferă Iranului „orice fel de colac de salvare”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a întărit mesajul cu formula „ori sunteți cu noi, ori împotriva noastră”. În interviu, Rezaei a descris o strategie regională în trei etape, care ar începe cu dezescaladare și negocieri cu vecinii, urmate de încercarea de a-i „separa” de SUA printr-un ton conciliant. Dacă statele vizate rămân aliniate cu Washingtonul, ar urma o perioadă de „reconsiderare”, iar în a treia etapă Iranul „va acționa”, fără a detalia măsurile. Hormuz, rute alternative și impactul asupra comerțului Strâmtoarea Hormuz , rută majoră de transport maritim în largul coastelor Iranului, este prezentată ca un punct de fricțiune persistent. Potrivit materialului, Iranul a acționat rapid la începutul războiului pentru a opri traficul prin strâmtoare, ceea ce a dus la scumpiri puternice pentru bunuri precum petrolul și îngrășămintele. În acest context, unele state din Orientul Mijlociu care depindeau de Hormuz pentru exporturi au început să caute rute comerciale alternative. Rezaei a avertizat însă că Iranul ar putea viza aceste rute alternative de transport al petrolului din afara Golfului dacă statele regionale participă la planurile SUA de „război economic”. Dimensiunea de reglementare: acuzații de „suveranitate extraterritorială” Ministerul iranian de Externe a criticat, tot sâmbătă, noile măsuri economice americane, descriindu-le drept o afirmare a unei „suveranități extraterritoriale” asupra statelor membre ale ONU — o formulare care sugerează că Teheranul contestă aplicarea sancțiunilor dincolo de jurisdicția SUA. Negocierile pentru încetarea conflictului sunt descrise ca fiind blocate în ultimele luni, după eșecul unui memorandum de înțelegere din 17 iunie care cerea „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare”. În plus, potrivit materialului, Iranul ar fi luat în calcul extinderea listei de ținte dincolo de Orientul Mijlociu, inclusiv către aliați ai SUA din Europa care au sprijinit operațiunile administrației Trump. [...]
Iran a avertizat că va răspunde „ochi pentru ochi” statelor care se aliniază unei campanii economice conduse de SUA , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru guvernele și companiile care ar putea participa la măsuri de presiune economică împotriva Teheranului, prin riscul de represalii și perturbări în relațiile comerciale. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului , care a spus că țările ce se alătură „războiului economic” al SUA împotriva Iranului vor fi vizate de acțiuni „tit-for-tat” (represalii reciproce). Contextul este escaladarea retoricii de la Washington: președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va declanșa „război economic” împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau state vizate, astfel că amploarea efectelor rămâne, deocamdată, neclară. [...]
Estimarea Ucrainei urcă pierderile rusești la 1.475.270 de militari , un nivel care indică o presiune operațională tot mai mare asupra capacității de luptă și de înlocuire a efectivelor, potrivit news.ro , care citează raportarea Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În raportul publicat sâmbătă, Statul Major ucrainean susține că Rusia a înregistrat 1.240 de victime în ultima zi , iar totalul pierderilor de personal de la începutul invaziei pe scară largă, la 24 februarie 2022, ar fi ajuns la 1.475.270 de soldați . Pierderi raportate la tehnică și echipamente Pe lângă pierderile de personal, raportarea ucraineană include și următoarele cifre cumulate privind echipamentele rusești pierdute: 12.292 de tancuri 25.176 de vehicule blindate de luptă 137.804 de vehicule și cisterne de combustibil 48.382 de sisteme de artilerie 2.054 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor 1.584 de sisteme de apărare aeriană 439 de avioane și 354 de elicoptere 474.641 de vehicule aeriene fără pilot (drone) 2.344 de sisteme terestre fără pilot 5.049 de rachete de croazieră 35 de nave și ambarcațiuni, două submarine 4.565 de echipamente speciale Context: lipsa datelor oficiale ucrainene și estimări occidentale Statul Major al Ucrainei nu își publică propriile pierderi, invocând secretul operațional, notează kyivindependent.com, citat de news.ro. În paralel, unele evaluări occidentale independente indică un raport al pierderilor în defavoarea Rusiei: Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează un raport de „aproximativ 2,5:1 sau 2:1”. Un raport CSIS din ianuarie 2026 arată că Ucraina ar fi avut probabil între 500.000 și 600.000 de victime în intervalul februarie 2022 – decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Separat, președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru France TV, pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă de la începutul războiului pe scară largă, pe lângă un număr mai mare de dispăruți în luptă. Publicația mai notează că intensitatea atacurilor cu drone rusești și a luptelor îngreunează recuperarea cadavrelor soldaților căzuți, necesară pentru confirmarea prin ADN. [...]
Atacul cu drone asupra unui centru comercial din Krivoi Rog , soldat cu cel puțin 16 morți și peste 130 de răniți, ridică riscuri operaționale suplimentare pentru intervențiile de urgență , după ce al doilea val a venit la circa 30 de minute și după sosirea salvatorilor, potrivit Mediafax . Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat atacul rusesc, care a lovit un centru comercial din orașul ucrainean. Maia Sandu a transmis pe platforma X un mesaj de solidaritate cu victimele și familiile acestora, menționând că printre răniți se află „atât de mulți copii”. Atac în două valuri și bilanț provizoriu Atacul a avut loc vineri, 21 august, în Krivoi Rog, orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Conform autorităților ucrainene citate de publicație, dronele rusești au lovit centrul comercial în două valuri, la aproximativ 30 de minute distanță, iar al doilea atac s-a produs după ce echipele de intervenție ajunseseră la fața locului. Cele mai recente date indică: 16 persoane ucise; peste 130 de răniți; nouă persoane date dispărute în dimineața de 22 august, inclusiv doi minori. Reacții politice: Zelenski și UE Volodimir Zelenski a condamnat atacul și l-a numit „cinic”, afirmând că al doilea val de drone, lansat după sosirea salvatorilor, ridică suspiciuni că ținta ar fi inclus și echipele de intervenție. Atacul a fost condamnat și de Uniunea Europeană. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a descris acțiunea Rusiei drept „teroare prin design”. [...]
Karoline Leavitt trece din comunicarea guvernamentală în zona de finanțare politică pro-Trump , urmând să lucreze pentru „ MAGA Inc .”, un „super PAC” (comitet de acțiune politică) care poate strânge fonduri nelimitate și finanțează, în principal, campanii publicitare electorale, potrivit news.ro , care citează AFP. Leavitt, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, își va părăsi funcția la sfârșitul lunii august și se va alătura organizației de finanțare politică pro-Trump. În sistemul american, un „super PAC” este o structură care încearcă să influențeze alegerile locale sau naționale prin finanțarea publicității, fără o legătură directă cu un candidat – cel puțin în teorie – și are posibilitatea de a strânge sume nelimitate, ceea ce îi amplifică rolul în competițiile electorale. Revenire într-o structură cu rol major în campaniile electorale Leavitt a mai lucrat pentru „MAGA Inc.” în perioada 2022–2024, înainte să se alăture echipei de campanie a lui Donald Trump . Ea le-a spus jurnaliștilor care îl însoțeau pe Trump în Carolina de Sud că va participa alături de acesta la o convenție republicană organizată la Dallas, la începutul lunii septembrie, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului („midterms”) din noiembrie. Ce urmează la Casa Albă Întrebat despre cine o va înlocui, Trump a afirmat că nu a primit „niciodată în viața sa atât de multe candidaturi pentru un post”. În același context, el l-a menționat pe Scott Jennings, strateg conservator și comentator la CNN, despre care a spus că este „bun”, și a amintit-o și pe una dintre asistentele sale, Margo Martin. Leavitt, care a născut la începutul lunii mai al doilea copil, a anunțat pe 12 august că pleacă din funcție pentru a se dedica mai mult familiei. [...]
Numirea generalului Evgheni Hmara la Apărare mută accentul pe eficiența achizițiilor și pe extinderea atacurilor cu drone , într-un moment în care Kievul încearcă să stabilizeze conducerea ministerului după o demitere care a provocat tensiuni interne, potrivit Antena 3 . Hmara, generalul care a condus operațiunea de eliberare a Insulei Șerpilor , a devenit al cincilea ministru al Apărării al Ucrainei de la invazia pe scară largă a Rusiei. El a fost învestit miercuri de Parlament, cu 312 voturi „pentru” și două „împotrivă”, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit interimar în urma demiterii lui Mihailo Fedorov, un ministru descris ca fiind foarte popular. Miza: achiziții, aprovizionare și producție, cu „baze eficiente” Într-un discurs adresat națiunii, Zelenski a indicat drept prioritate pentru noul ministru punerea „sistemului de apărare, sistemului de producție și achiziții, precum și aprovizionarea trupelor” pe baze „cu adevărat eficiente”, alături de continuarea extinderii campaniilor de atac cu drone în profunzimea și în zona intermediară a teritoriului Rusiei. „Trebuie să ne menținem pozițiile pe front, să desfășurăm operațiunile noastre și să lansăm atacuri pe care Rusia le va resimți, ca răspuns la teroarea sa.” Obiectivele sunt apropiate de cele anunțate de Fedorov, care preluase portofoliul în ianuarie cu o agendă de reformă: accelerarea inovației și producției de masă de drone și rachete, combaterea corupției și remedierea problemelor din sistemul de recrutare militară. De ce a fost schimbat Fedorov și ce încearcă să repare Zelenski Potrivit relatării preluate de Antena 3, demiterea lui Fedorov a fost legată de conflictele acestuia cu comandantul-șef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski, pe care Zelenski l-a demis ulterior. Decizia de a-l înlătura pe Fedorov a scos oameni în stradă, iar tensiunile au fost alimentate și de faptul că fostul ministru a cerut organizarea de alegeri prezidențiale în timpul războiului, ceea ce ar fi determinat o parte dintre susținătorii săi să se distanțeze. În fața Parlamentului, Hmara a spus că își propune întărirea frontului, a forțelor armate și a industriei de apărare, insistând pe livrarea rapidă și în volume mari a armamentului și pe reducerea „birocrației inutile”. „Armata are nevoie de arme. În cantități mari, la timp, și mai ales are nevoie de arme care livrează rezultate.” El a mai afirmat că atacurile Ucrainei vor continua și că vor deveni mai precise. Reacția Moscovei și provocările operaționale Moscova a reacționat rapid, iar Alexander Borodai, membru al Dumei de Stat, a susținut, potrivit agenției TASS (citată în material), că Hmara ar urma să încerce „acțiuni de sabotaj” în interiorul Rusiei, inclusiv „atacuri teroriste” și operațiuni „ideologice”. Pe plan intern, Hmara intră într-un minister cu probleme structurale. Mikola Bielieskov, analist militar și cercetător la Institutul Național pentru Studii Strategice al Ucrainei, spune că noul ministru va trebui să asigure „o gestionare strategică de înaltă calitate” prin planificare și achiziții de echipamente militare, inclusiv reforma achizițiilor cu trecerea la licitații, „care a rămas în aer”. Tot el indică drept test major continuarea reformei procesului de recrutare, în contextul fugii a „mii de bărbați” pentru a evita serviciul militar și al epuizării trupelor de pe linia frontului. Profilul lui Hmara și sprijinul politic Hmara nu a mai avut funcții politice și a renunțat la cariera militară pentru a prelua portofoliul. În plan militar, materialul menționează participarea sa la bătălia pentru Kiev (primăvara 2022) și rolul în eliberarea Insulei Șerpilor, operațiune care a permis Ucrainei să redeschidă calea de acces către portul Odesa. De asemenea, el ar fi condus campania de atacuri în profunzimea teritoriului rus ca șef al unei unități de operațiuni speciale și ca șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), din ianuarie 2023. În plan politic, David Arakhamia, liderul partidului lui Zelenski, îl descrie drept un ofițer care „susține păstrarea evoluțiilor pozitive” din minister. Din opoziție, Roman Lozinski (Holos) spune că Hmara este „o soluție evident mult mai bună” decât alți potențiali candidați, iar Irina Gerashchenko (Solidaritate Europeană) afirmă că opoziția este pregătită să îl susțină. „Hmara știe cum să lovească Moscova.” [...]
