Știri
Știri din categoria Externe
Discuția Putin–Trump înaintea summitului NATO de la Ankara poate influența direcția negocierilor privind Ucraina, pe fondul unui impas diplomatic și al unei situații militare disputate pe teren, potrivit Economica.
Conform declarațiilor lui Iuri Ușakov, consilier diplomatic al Kremlinului, citați de agenția Ria Novosti, cei doi președinți au discutat „în mod firesc” despre o posibilă reglementare în Ucraina, ținând cont și de participarea viitoare a lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia, programat pe 7 și 8 iulie. Apelul telefonic ar fi durat o oră și 25 de minute.
Pe agenda convorbirii au intrat și alte teme de politică internațională, inclusiv situația din Iran și din Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse.
Înaintea discuției Putin–Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit la telefon cu Donald Trump, cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA. Zelenski a spus că au discutat despre situația de pe linia frontului și despre eforturile diplomatice, susținând că „există o reală perspectivă de a pune capăt acestui război” și că „determinarea Americii este decisivă”.
Zelenski a mai afirmat că au convenit să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara, unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări începând de marți.
Potrivit lui Ușakov, Putin ar fi prezentat „tabloul situației reale pe câmpul de luptă”, susținând că forțele ruse „avansează cu încredere”. În același timp, Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, un punct important în regiunea Donețk, însă Kievul a dezmințit ferm și a spus că încă îl controlează, în condițiile în care luptele continuă.
Materialul notează că, pe front, forțele ruse aproape că nu au făcut progrese în ultimele luni, în special din cauza utilizării masive a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și produce pierderi mari de ambele părți.
Din punct de vedere diplomatic, negocierile rămân în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție respinsă de Kiev.
Recomandate
Donald Trump a relansat atacurile la adresa Europei pe tema migrației, într-un mesaj care prelungește tensiunile politice dintre Washington și aliații europeni , potrivit Antena 3 . Președintele SUA a avertizat că statele europene riscă să devină „țări de lumea a treia” dacă acceptă „infractori” din aceste regiuni. Mesajul a fost publicat sâmbătă pe rețeaua Truth Social, unde Trump a susținut că Europa „învață” această lecție „repede, într-o clipă” și a adăugat că a fost „ales exact la timp”, reluând ideea că revenirea sa la Casa Albă ar fi oprit o „invazie de migranți”. Informația este relatată de Agerpres, care citează EFE. Context: linia dură antiimigrație și criticile către aliați Articolul amintește că, după revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și a criticat frecvent aliații europeni, inclusiv în momentele în care aceștia au fost în dezacord cu el. În ziua în care SUA a sărbătorit 250 de ani de independență, Trump și-a reiterat avertismentele legate de „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” americane. De la migrație la NATO și tarife: miza politică pentru relația transatlantică În ultimele luni, Trump și membri ai administrației sale au criticat politicile europene de imigrație și mediu și au descris unele state europene drept parteneri „teribili”, pe fondul nemulțumirilor legate de lipsa sprijinului pentru SUA în războiul cu Iranul. Conform materialului, cele mai dure reproșuri au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, acuzate că ar fi refuzat sprijin logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare „în momente cheie” ale conflictului cu Teheranul. Trump a pus, de asemenea, sub semnul întrebării utilitatea NATO și a anunțat că va participa la summitul NATO de la Ankara „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan. În același registru, el a descris Uniunea Europeană drept un „tigru de hârtie” și a sugerat că ia în calcul „serios” retragerea SUA din NATO. Pe plan economic, Trump a amenințat și cu tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun pentru multinaționalele digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va fi adoptată. [...]
Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „decizii importante”, pe fondul disputei privind controlul Kostiantinivkăi , potrivit HotNews . Mesajul Moscovei mută accentul de la locul negocierilor la raportul de forțe de pe front, într-un moment în care Rusia susține că a ocupat orașul, iar Ucraina neagă. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o emisiune radio că Volodimir Zelenski „poate veni la Moscova imediat ce va fi pregătit să ia decizii importante şi responsabile”. El a respins ideea unei întâlniri la Kostiantinivka, subliniind că „Moscova este capitala Rusiei, nu Konstantinovka”, potrivit News.ro, care citează agenția rusă TASS. Disputa privind Kostiantinivka, folosită ca argument de negociere Declarațiile vin după ce Zelenski a propus o întâlnire cu Vladimir Putin la Kostiantinivka, oraș din estul Ucrainei pe care Rusia afirmă că l-a ocupat. Peskov a legat explicit tema întâlnirii de această revendicare, sugerând că o eventuală deplasare a liderului ucrainean ar trebui să aibă loc la Moscova. Vineri seară, Peskov a afirmat că Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului și că trupele ruse ar fi provocat pierderi mari ucrainenilor. Statul-major al Ucrainei a dezmințit sâmbătă informația, iar un oficial militar ucrainean a calificat-o drept „noi afirmaţii false”. Ce indică evaluările independente despre situația din oraș Kievul nu comentase inițial, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația la Kostiantinivka este dificilă, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, statul-major ucrainean a menționat lupte grele în jurul localității. O evaluare a Institute for the Study of War arată că Rusia a obținut succese tactice în ultimele săptămâni, dar descrie prezența rusă în oraș ca fiind formată din mici grupuri de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, care ar controla cea mai mare parte a localității. De ce contează: „ Centura Fortărețelor ” și costul unei străpungeri Kostiantinivka este unul dintre pilonii așa-numitei „Centuri a Fortărețelor”, o fâșie de circa 50 km care include Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka, esențială pentru menținerea unei linii de front defensabile de către o armată aflată în inferioritate numerică și materială. HotNews a detaliat anterior miza acestei linii defensive în materialul despre „Centura Fortărețelor” . În acest context, poziționarea Kremlinului privind o întâlnire la Moscova, „când Zelenski va fi pregătit să ia decizii importante”, funcționează și ca semnal politic: negocierile sunt împinse spre un cadru în care Rusia încearcă să capitalizeze orice avantaj de pe teren, în timp ce controlul efectiv asupra orașului rămâne contestat. Pentru contextul revendicării ruse privind ocuparea localității, HotNews a relatat și despre momentul în care Putin ar fi „sărbătorit” cucerirea, într-un articol separat: „Vladimir Putin a sărbătorit ocuparea oraşului Kostiantinivka” . [...]
Vladimir Putin a reluat mesajul „responsabilității nucleare” către Washington într-o felicitare transmisă președintelui american Donald Trump cu ocazia celei de-a 250-a aniversări a Zilei Independenței SUA, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. În mesajul publicat pe site-ul Kremlinului, Putin a invocat sprijinul acordat de Rusia coloniștilor americani în lupta pentru independență și a prezentat momentul semnării Declarației de Independență drept o „piatră de hotar” în istoria lumii. Mesajul-cheie: „puteri nucleare” și stabilitate globală Putin a subliniat „istoria comună” a relațiilor ruso-americane și a insistat că Rusia și SUA sunt „puteri nucleare” care au „responsabilitatea esențială” de a garanta securitatea și stabilitatea la nivel global. Totodată, liderul rus a evitat referințe la Războiul Rece și a preferat să amintească perioadele în care cele două state au fost „aliați în două războaie mondiale” și au contribuit la înfrângerea nazismului, precum și rolul lor ulterior în „construirea temeliilor ordinii mondiale moderne”. Ce semnal transmite Kremlinul despre relația cu SUA În același mesaj, Putin și-a exprimat încrederea că Moscova și Washington pot stabili „relații constructive, echitabile și reciproc avantajoase”. El i-a urat lui Trump „sănătate, bunăstare și succes” și „fericire și prosperitate” cetățenilor americani. Agerpres notează că relațiile dintre cei doi lideri „s-au răcit” după întâlnirea lor din Alaska, în urmă cu aproape un an. [...]
Anunțul Moscovei privind ocuparea Kostiantinivkăi mută presiunea pe ultimele centre urbane din Donețk încă sub control ucrainean , într-un moment în care orașul industrial este descris ca fiind „în mare parte distrus”, iar Kievul admite că situația din zonă este „dificilă”, potrivit G4Media . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat vineri seară că președintele rus Vladimir Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului Kostiantinivka din regiunea Donețk și a susținut că trupele ruse au provocat „pierderi mari” apărătorilor ucraineni. Informația este transmisă de Agerpres, care citează dpa. Kievul nu a comentat inițial anunțul, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația de la Kostiantinivka este dificilă, în timp ce orașul este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, Statul Major ucrainean a menționat doar „lupte grele” în jurul localității. De ce contează: un pas spre controlul integral al Donbasului Dacă ocuparea se confirmă, aceasta ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a controla integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, G4Media notează că singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean ar fi Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, rămâne de urmărit dacă și cum va fi reflectată situația în actualizările oficiale ale părții ucrainene privind linia frontului din zonă. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere rusești din zona Sankt Petersburg sugerează o presiune tot mai mare pe logistica de export la Marea Baltică , potrivit Focus . Ținta este la mare distanță de linia frontului, iar amploarea raportată a atacului indică o operațiune extinsă, cu potențial de perturbare operațională. Guvernatorul regiunii din jurul metropolei, Aleksandr Drozdenko , a declarat că ar fi fost doborâte 67 de drone „inamice”. Informația nu are confirmare independentă, dar ar indica un atac de dimensiuni mari. În portul Wyssoțk, la Golful Finlandei, ar fi căzut fragmente de drone, a spus Drozdenko, citat de agenția rusă de stat Tass. În Wyssoțk funcționează un terminal important pentru încărcarea petrolului, ceea ce face zona relevantă pentru fluxurile de export. Indicii privind lovirea portului petrolier din Sankt Petersburg Publicația notează că ar exista indicii că a fost lovit și portul petrolier din Sankt Petersburg, pe baza unor videoclipuri apărute pe canale de Telegram rusești și ucrainene. Conducerea orașului nu a oferit, până la momentul relatării, informații oficiale pe acest subiect. Ministerul rus al Apărării a confirmat doar atacuri asupra regiunii din jurul Sankt Petersburgului, nu și asupra orașului. La nivel național, ar fi fost interceptate peste noapte 389 de drone ucrainene, conform agenției dpa, citată de Focus. Context: atacuri repetate și escaladare pe ambele părți Ultimul atac menționat asupra Sankt Petersburgului ar fi avut loc la începutul lunii iunie, când Ucraina ar fi incendiat rezervoare din portul petrolier, chiar înainte de începerea Forumului Economic Internațional la care urma să participe Vladimir Putin. Separat, în orașul ucrainean Sumî, președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat că un bombardament rusesc a ucis cel puțin patru persoane și a rănit 27. Administrația regională a precizat că centrul orașului ar fi fost atacat cu șase bombe planante, lansate din afara razei de apărare, care sunt ghidate pe zeci de kilometri până la țintă. [...]
Donald Trump a folosit un Boeing 777 primit cadou din Qatar ca aeronavă prezidențială , într-un zbor demonstrativ deasupra Muntelui Rushmore, în cadrul evenimentelor de Ziua Independenței SUA, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Președintele american a călătorit spre Muntele Rushmore (Dakota de Sud) la bordul „noului Air Force One”, în contextul manifestărilor dedicate celor 250 de ani de existență a Statelor Unite. Discursul său a fost rostit la aceeași locație. Aeronava, folosită a doua oară de Trump Conform Reuters, aceasta a fost a doua călătorie a lui Trump la bordul Boeingului 777, aeronava fiind descrisă drept un cadou din partea Qatarului. Avionul ar urma să servească drept aeronavă prezidențială pentru restul mandatului. Mesajul politic, integrat în festivități La poalele Muntelui Rushmore, Trump a susținut un discurs cu temă patriotică, în care a salutat „miracolul american” și a adus un omagiu președinților reprezentați pe monument: George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln și Theodore Roosevelt. În același discurs, Trump a vorbit despre o „nouă ofensivă” împotriva identității americane, pe care a pus-o pe seama „radicalilor” și „extremiștilor”, potrivit relatării citate. Ce urmează în programul de 4 iulie Călătoria cu noua aeronavă este prezentată drept prima dintr-o serie de apariții publice de Ziua Independenței. Trump ar urma să organizeze un miting pe esplanada National Mall din Washington, înaintea unui spectacol de artificii pe care îl descrie drept „cel mai mare din lume”, menționând „aproape 850.000 de rachete”, conform Reuters. [...]
