Știri
Știri din categoria Externe

Faptul că summitul Putin–Trump–Xi ar urma să aibă loc fără o agendă prestabilită ridică riscul unor înțelegeri „din mers”, greu de anticipat pentru aliați și piețe, în condițiile în care discuțiile vizează cel puțin controlul armelor nucleare, potrivit Digi24, care citează informații publicate de Financial Times.
Întâlnirea trilaterală dintre Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping este programată pentru 19 noiembrie, în marja summitului APEC de la Shenzhen (China). Financial Times descrie formatul fără agendă ca pe un „pas neobișnuit” pentru liderul chinez, care, de regulă, insistă asupra unui scenariu detaliat al discuțiilor cu liderii străini.
Potrivit unui oficial american citat de Financial Times, Trump intenționează să abordeze subiecte legate de controlul armelor nucleare, însă „nu se așteaptă să ajungă la un acord”, ci urmărește inițierea unei discuții între cele trei mari puteri nucleare.
În același context, oficialul a indicat că liderii nu vor discuta probabil despre războiul din Ucraina, deoarece China nu dorește să se implice direct în procesul de pace.
În analiza Financial Times, Xi Jinping ar urmări să evidențieze relațiile sale speciale cu Trump și Putin, încercând totodată să evite comparațiile cu Conferința de la Ialta din 1945, la care China nu a fost invitată.
Separat, Bloomberg notează că o întâlnire Putin–Trump ar putea genera „îngrijorare” la Kiev și în capitalele occidentale, deoarece i-ar oferi președintelui rus posibilitatea de a influența condițiile unui acord de pace fără participarea Ucrainei.
Digi24 mai relatează că Wall Street Journal a scris anterior despre divergențe între SUA și China privind formatul și ordinea de zi: Beijingul ar fi dorit declarații pregătite și discuții limitate, în timp ce SUA ar fi insistat pentru un format mai liber, care să permită un schimb mai activ de opinii.
Tot potrivit WSJ, Putin ar fi propus întâlnirea trilaterală și ar fi urmărit un acord privind încheierea războiului din Ucraina „în condițiile sale”, însă SUA ar fi transmis că vizează discuții despre dezarmare nucleară și conflictul militar cu Iranul, nu despre războiul Rusia–Ucraina. Ulterior, Kremlinul a cerut ca negocierile de la Shenzhen să nu fie considerate o „nouă Ialta”.
Recomandate

Kremlinul confirmă un summit Trump–Xi–Putin pe 19 noiembrie, dar Beijingul nu îl validează încă , o incertitudine care poate limita din start miza politică și, implicit, predictibilitatea pentru piețele sensibile la riscuri geopolitice, potrivit Digi24 . Întâlnirea ar urma să aibă loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, în sudul Chinei. Kremlinul a transmis că „s-a ajuns la un acord” pentru o reuniune trilaterală între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, declarație făcută de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov . În același timp, Beijingul nu a confirmat oficial organizarea întâlnirii, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor ajustări de format sau agendă până în ultimul moment. Ce teme sunt avansate și de ce contează Casa Albă , care a oficializat vineri seară organizarea întâlnirii, indică drept posibile subiecte proliferarea nucleară și războiul din Orientul Mijlociu declanșat în februarie, după bombardamentele israeliano-americane asupra Iranului. Un oficial american, sub protecția anonimatului, a spus că președintele SUA intenționează să ridice și „problema Iranului” în cadrul reuniunii. Olivia Wales, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a indicat că Trump vrea să abordeze reducerea numărului de arme nucleare la nivel mondial, argumentând că proliferarea este „extrem de periculoasă”. Ucraina, lăsată în afara formatului trilateral Potrivit aceleiași prezentări a poziției americane, Washingtonul urmează o „cale complet separată” de negocieri cu Kievul și Moscova, iar Beijingul „nu face parte propriu-zis din acest proces”. În consecință, oficialul american a sugerat că nu ar fi oportună abordarea chestiunii Ucrainei în cadrul reuniunii trilaterale. Din perspectiva riscului geopolitic, mesajul indică o delimitare a dosarelor: discuțiile cu China ar urma să se concentreze pe teme de securitate globală (nuclear, Iran/Orientul Mijlociu), în timp ce Ucraina rămâne gestionată pe un canal separat. [...]

Memoriile lui Joe Biden sugerează tensiuni în gestionarea sprijinului SUA pentru Ucraina , prin descrieri critice la adresa lui Volodimir Zelenski și prin relatarea unui refuz de a permite echipei lui Donald Trump să deschidă negocieri cu Vladimir Putin în perioada de tranziție, potrivit Digi24 . Cartea de memorii „ Promise Me, America ”, care urmează să apară marți, 17 noiembrie, revine asupra relațiilor lui Biden cu liderii Ucrainei și Rusiei în contextul războiului început în februarie 2022. În pasaje reproduse în avans de Wall Street Journal și preluate de Ukrainska Pravda , fostul președinte american îl descrie pe Zelenski drept „capricios și încăpățânat” și afirmă că acesta „nu era atât de recunoscător” pe cât se aștepta pentru sprijinul oferit de Statele Unite. Totuși, Biden notează și că experiența lui Zelenski ca actor „s-a dovedit a fi o pregătire foarte bună” pentru conducerea unei țări aflate în război, indicând o evaluare amestecată a partenerului de la Kiev. Ce spune Biden despre Putin În ceea ce îl privește pe Vladimir Putin, Biden descrie „tonul țâfnos” al liderului rus și o atitudine afișată în întâlniri pe care o compară cu cea a „unui adolescent” care se preface indiferent, stând „tolănit” în timpul discuțiilor oficiale. Episodul tranziției către administrația Trump Un element cu potențial impact asupra modului în care a fost gestionată politica externă americană la schimbarea administrației este relatarea lui Biden despre perioada de tranziție de după alegerile din noiembrie 2024. Potrivit fostului președinte, membri ai echipei lui Donald Trump i-ar fi cerut să semneze o scrisoare care le-ar fi permis să negocieze direct cu Putin înainte de preluarea mandatului, la 20 ianuarie 2025. Biden afirmă că a refuzat, motivând că nu era dispus să ofere „mână liberă” pentru ceea ce se aștepta să fie „un fel de capitulare, în detrimentul Ucrainei”, sugerând că se temea de un acord dezavantajos pentru Kiev. Context Volumul „Promise Me, America” acoperă cei patru ani ai lui Joe Biden la Casa Albă (2021–2025) și include atât decizii de politică internă și externă, cât și campania prezidențială din 2024, din care s-a retras în favoarea vicepreședintei Kamala Harris. Cartea va fi publicată de editura Little, Brown and Company la 17 noiembrie. [...]

China și SUA încearcă să deblocheze reducerea tarifelor, dar fără acord înaintea întâlnirii Xi–Trump . Potrivit Digi24 , cele două țări au discutat despre scăderea tarifelor vamale și despre comerțul cu produse agricole în prima reuniune a consiliului comercial bilateral, organizată cu câteva zile înaintea summitului programat joi, la Shenzhen, în marja APEC . Miza economică imediată este pachetul de reduceri tarifare reciproce discutat după summitul din septembrie de la Washington: un total de 60 de miliarde de dolari, care ar include și un aranjament de tip „30 de miliarde de dolari pentru 30 de miliarde de dolari”, conform Ministerului Comerțului din China, citat de Reuters. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat încheierea unui acord. Tarifele, condiție pentru creșterea importurilor agricole Beijingul insistă ca Washingtonul să pună în aplicare angajamentele privind reducerea tarifelor, prezentând acest pas drept condiție prealabilă pentru majorarea importurilor de produse agricole americane. În ecuație intră și angajamentul Chinei de a cumpăra anual produse agricole din SUA în valoare de 17 miliarde de dolari până în 2028. Totuși, acordul nu a fost finalizat până acum, iar incertitudinile persistă inclusiv în privința volumelor viitoare de achiziții. O analiză Reuters, bazată pe date vamale, arată că achizițiile chineze de produse agricole americane (cu excepția soiei) sunt pe cale să ajungă în acest an la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani, în pofida angajamentelor asumate. Ce urmează: discuțiile se mută la nivel de lideri Consiliul comercial bilateral va continua să fie folosit pentru a aborda problemele rămase, a extinde cooperarea și a reduce divergențele nerezolvate, potrivit Ministerului Comerțului din China. Următorul test este întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping, programată joi, la Shenzhen, unde tarifele și schimburile agricole sunt printre temele centrale ale dialogului economic bilateral. [...]

Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice și industriale din Rusia cresc costurile de apărare ale Moscovei , iar în acest context, la nivelul conducerii de securitate ruse ar fi fost discutate inclusiv opțiuni de escaladare, potrivit Digi24 . În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lovit o rafinărie de petrol, combinatul petrochimic Nijnekamskneftekim (Tatarstan) și fabrica Monolit (Briansk), unitate care produce elicoptere și piese de schimb. Țintele au fost prezentate ca obiective industriale, iar informațiile despre atacuri sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres, care citează Reuters. Separat, publicația rusă Blokot este citată cu detalii despre discuții interne la Moscova privind presiunea financiară generată de apărarea antiaeriană în fața dronelor. Impact operațional: presiune pe exporturi și pe lanțuri industriale Materialul indică faptul că atacurile ucrainene au vizat inclusiv infrastructura asociată exporturilor rusești de petrol. Este menționat portul Ust-Luga, din apropierea Sankt Petersburgului, descris ca unul dintre principalele puncte de export și o rută folosită pentru livrări către Asia, în contextul încercărilor Rusiei de a ocoli sancțiunile internaționale. În paralel, lovirea unor active precum un combinat petrochimic (producător de cauciuc și materiale plastice) și o fabrică de elicoptere sugerează o extindere a presiunii asupra capacităților industriale, nu doar asupra segmentului de rafinare și logistică energetică. Costuri de apărare: 24 de miliarde de ruble în regiunea Leningrad Potrivit informațiilor atribuite publicației Blokot, oficiali ruși din domeniul securității ar fi avertizat, într-o reuniune cu ușile închise (12 noiembrie), că Moscova nu ar mai avea fonduri suficiente pentru a se apăra împotriva dronelor ucrainene. În același context, este menționat că regiunea Leningrad ar fi cheltuit 24 de miliarde de ruble, echivalentul a aproximativ 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru sisteme de apărare antiaeriană. În articol este redată și o declarație atribuită unui oficial rus, în care se susține că nu ar mai fi eficientă apărarea împotriva „roiului” de drone, ci ar fi necesară lovirea „lanțului decizional”. „Nu are rost să luptăm împotriva roiului nesfârșit de drone, este necesar să distrugem chiar lanțul decizional” Discuții despre escaladare și ținte la nivel de conducere Digi24 relatează că, potrivit New York Post (care ar cita publicații pro-Kremlin), Vladimir Putin ar fi aprobat ridicarea unei „interdicții neoficiale” privind asasinarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a unor generali ucraineni de rang înalt. În același fir narativ, se afirmă că ar fi fost discutată inclusiv folosirea unor arme hipersonice grele pentru a lovi buncăre sau coloane auto în care s-ar afla lideri ucraineni și comandanți militari. Informațiile sunt prezentate în termeni condiționali („ar fi”, „potrivit”), iar articolul nu indică dovezi independente care să confirme aceste decizii sau planuri. Context: întâlniri și canale de negociere În material se mai menționează că reuniunea Consiliului de Securitate al Rusiei ar fi avut loc la scurt timp după o discuție de două ore între Vladimir Putin și emisari speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, și după întoarcerea unor membri ai echipei ruse de negociere de la discuții de pace din Abu Dhabi. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne aceeași: atacurile asupra rafinăriilor, petrochimiei și rutelor de export pot amplifica riscurile operaționale și costurile de protecție ale infrastructurii energetice ruse, cu efecte potențiale asupra fluxurilor de combustibili și asupra cheltuielilor publice de apărare. [...]

Rusia condiționează reluarea negocierilor despre Ucraina fără un armistițiu prealabil , poziție care complică perspectiva unei dezescaladări rapide și menține incertitudinea geopolitică cu efecte directe asupra riscului regional, potrivit Economica . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a respins ideea ca un armistițiu să fie o condiție înaintea oricărei discuții despre securitatea europeană, criticând explicit abordarea atribuită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . „A susţine, aşa cum face Ursula von der Leyen, că mai întâi trebuie să fie un armistiţiu înainte de a începe orice dezbatere despre securitatea europeană (…) este un raţionament care nu duce nicăieri” Lavrov a adăugat că Moscova se așteaptă „ca toată lumea să înțeleagă” această poziție, conform Agerpres (citată de Economica). În același timp, șeful diplomației ruse a susținut că statele europene încearcă să intre în procesul de negociere „pentru a urca în ultimul tren”, dar că declarațiile lor ar arăta că „nu înțeleg pe deplin” ce rol ar putea avea. Mesajul către Europa: „pacea sau războiul” În același registru, Kremlinul a transmis anterior că Europa ar trebui să decidă dacă sprijină „pacea sau războiul” înainte de a se alătura negocierilor privind Ucraina. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a spus că și-ar dori ca americanii să discute cu Europa pentru ca europenii „să decidă ce vor: pacea sau războiul”. Putin a făcut declarația în această săptămână, cu ocazia întâlnirii la Kremlin cu doi emisari ai Casei Albe pentru Ucraina, Jared Kushner și Steve Witkoff, mai notează materialul. [...]

Consolidarea Ministerului Securității Statului (MSS) sub Xi Jinping ridică riscurile de spionaj economic pentru companiile de tehnologie , într-un moment în care competiția SUA–China pe inteligență artificială se mută tot mai mult în zona protejării secretelor comerciale, potrivit Digi24 . MSS, una dintre cele mai opace instituții ale regimului de la Beijing, a revenit în prim-plan după scandalul care a dus la demisia lui Jensen Huang de la conducerea Nvidia. Autoritățile americane suspectează că agenția chineză ar fi recrutat-o pe Alice Huang, o femeie de afaceri care a avut o relație cu fostul director general, pentru a obține informații despre acesta, relatează CNBC. Financial Times și The New York Times, citând surse familiarizate cu informații ale serviciilor americane, susțin la rândul lor că MSS ar fi urmărit obținerea de date despre Jensen Huang. Huang a recunoscut relația extraconjugală, însă nu este clar dacă au fost transmise informații confidențiale. Acuzațiile de spionaj nu au fost demonstrate public, notează News.ro. De ce contează: tehnologia americană, țintă în cursa pentru inteligența artificială În evaluarea prezentată de Digi24, sectorul tehnologic american a devenit o țintă importantă a operațiunilor de informații atribuite Chinei, pe măsură ce Beijingul încearcă să reducă decalajul față de Statele Unite în domeniul inteligenței artificiale. Matt Pearl, director al programului pentru tehnologii strategice de la Center for Strategic and International Studies, a declarat anterior pentru CNBC că interesul autorităților chineze pentru companiile americane din acest sector se intensifică. Un exemplu de metodă invocată în articol: anul trecut, publicația Universității Stanford a relatat că un presupus agent MSS s-ar fi prezentat ani la rând drept student pentru a obține informații sensibile. Experți citați acolo au susținut că serviciul chinez ar folosi inclusiv civili pentru a colecta discret cunoștințe tehnologice și date despre inovațiile americane. Un serviciu mai influent și mai vizibil, dar tot fără transparență MSS a fost înființat în 1983 și coordonează structuri de informații la nivel național și provincial, însă funcționează într-un regim de secretizare accentuat, fără un site administrativ oficial destinat publicului. Influența politică a ministerului ar fi crescut sub Xi Jinping, pe fondul accentului pus de Beijing pe securitatea națională și combaterea „infiltrării străine”, potrivit cercetătoarei Sheena Chestnut Greitens (Universitatea Texas din Austin), citată de Digi24. Din 2023, instituția și-a intensificat comunicarea publică, inclusiv printr-un cont pe WeChat, folosit pentru mesaje legate de securitatea națională. În septembrie, ministrul securității statului, Chen Yixin, a publicat un articol despre necesitatea îmbunătățirii guvernanței inteligenței artificiale și prevenirea riscurilor asociate. Indicatori de escaladare: intruziuni informatice și sancțiuni Datele companiei americane de securitate cibernetică CrowdStrike indică o intensificare a activităților atribuite Chinei. Un raport publicat în iunie arată că entitățile chineze au fost responsabile pentru peste jumătate dintre intruziunile informatice sponsorizate de state și îndreptate împotriva companiilor tehnologice în cele 12 luni încheiate la 31 martie, în special asupra activelor legate de inteligența artificială. Aceste incidente nu au fost însă atribuite în mod necesar MSS. În paralel, autoritățile americane au impus în ultimii ani sancțiuni unor persoane și entități chineze suspectate de legături cu MSS, în urma unor atacuri informatice. În acest context, cazul Nvidia amplifică preocupările Washingtonului privind protejarea tehnologiilor strategice și a informațiilor comerciale sensibile în competiția cu Beijingul, mai arată articolul. [...]