Știri
Știri din categoria Externe

Întâlnirea Xi–Putin are loc pe fondul negocierilor neîncheiate pentru gazul rusesc către China, un dosar cu miză directă pentru fluxurile energetice din regiune și pentru poziționarea Moscovei pe piețele asiatice, potrivit Agerpres. Cei doi lideri s-au văzut miercuri, în marja summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), organizat la Shenzhen, în sud-estul Chinei.
Despre conținutul discuțiilor nu au fost făcute publice detalii. Agerpres notează însă că întâlnirea vine într-un moment în care legăturile strategice dintre Beijing și Moscova se consolidează, iar negocierile privind furnizarea de gaz rusesc către China nu sunt încă finalizate.
Înaintea întrevederii cu Vladimir Putin, Xi Jinping a avut o întâlnire cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung. Președinția sud-coreeană a transmis că discuțiile au vizat „chestiuni de interes reciproc”, inclusiv „cooperarea pentru pace și stabilitate în peninsula coreeană”.
În ultimele zile au existat speculații că liderul nord-coreean Kim Jong Un ar putea participa la summit, însă China nu a confirmat această posibilitate și, până acum, nu există dovezi că acesta s-ar fi deplasat în China.
Un subiect major al discuțiilor de pe marginea APEC ar urma să fie reducerea arsenalului nuclear, temă anticipată de președintele american Donald Trump, în perspectiva unui summit trilateral Trump–Xi–Putin, programat pentru joi. Casa Albă a încercat, totuși, să reducă așteptările privind șansele unui acord pe această temă.
Trilaterala este programată într-un context tensionat, marcat de războiul din Ucraina (declanșat de invazia Rusiei din februarie 2022) și de conflictul din Iran, început după ofensiva americană și israeliană din februarie. Agerpres mai arată că Rusia și Ucraina au reluat în această lună, la Abu Dhabi, negocieri mediate de americani, fără a depăși diferențele privind condițiile pentru încheierea războiului.
Recomandate

Kremlinul încearcă să reducă miza politică a discuțiilor trilaterale Xi–Trump–Putin , respingând ideea că întâlnirea de joi de la summitul APEC ar putea semăna cu o „nouă Ialta”, pe fondul temerilor europene privind o posibilă redesenare a sferelor de influență, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat comparațiile cu conferința de la Ialta drept „exerciții de știință politică” fără legătură cu realitatea și a susținut că nici Rusia, nici China nu urmăresc „să decidă soarta lumii”. „Toate comparațiile cu Ialta sunt exerciții de știință politică, care nu au nimic de-a face cu realitatea.” „Nu vrem ca cineva să ne decidă soarta în locul nostru și nu vom încălca niciodată dreptul altora de a-și decide propriul destin.” Întâlnirea este prevăzută să aibă loc joi, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , la Shenzhen, în sud-estul Chinei, între președintele chinez Xi Jinping, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. De ce contează: temeri în Europa și Ucraina privind o „nouă Ialta” În contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice, Europa și Ucraina și-au exprimat temeri că Rusia ar încerca să impună un fel de „nouă Ialta”, cu trimitere la conferința din 1945 în care liderii URSS, SUA și Marii Britanii au împărțit Europa în zone de influență, punând bazele Războiului Rece. Mesajul Kremlinului urmărește să contracareze această interpretare înaintea discuțiilor. Ce teme sunt vehiculate pentru agendă Ministerul de Externe chinez a anunțat că liderii ar urma să aibă „discuții aprofundate” despre „prezervarea păcii mondiale” și „promovarea stabilității strategice în relațiile dintre marile puteri”, descrise drept importante istoric. Potrivit unor diplomați chinezi și americani, discuțiile trilaterale ar putea deschide și subiectul sensibil al controlului armelor nucleare. Posibilă întâlnire Trump–Putin, încă fără detalii Kremlinul a menționat și posibilitatea unei reuniuni bilaterale între Donald Trump și Vladimir Putin, însă agenția oficială rusă TASS a precizat că detaliile unei potențiale întâlniri nu au fost încă finalizate. [...]

Donald Trump își leagă turneul asiatic de negocieri economice și de o discuție trilaterală cu Xi și Putin despre riscuri geopolitice care pot influența piețele , potrivit Digi24 . Președintele SUA a plecat luni în Asia, cu o agendă care combină acorduri economice cu teme de securitate – de la dosarul nuclear la războiul din Ucraina – într-un format de discuții care a stârnit deja îngrijorări la Kiev. Turneul începe la Manila, unde are loc Summitul ASEAN , și continuă în China, inclusiv în Shenzhen, descris în material drept un centru tehnologic. În paralel, este programată în China o întâlnire trilaterală cu președintele chinez Xi Jinping și cu președintele rus Vladimir Putin. Miza economică: acorduri și semnalul politic către regiune Digi24 notează că Trump își concentrează atenția asupra „acordurilor economice”, pe fondul adaptării administrației sale la „o nouă realitate politică la Washington”. În același timp, deplasarea oferă Casei Albe ocazia de a muta atenția de pe probleme interne, inclusiv cele legate de transportul aerian și efectele alegerilor intermediare din noiembrie, în urma cărora partidul lui Trump a pierdut ambele camere ale Congresului. Trilaterală SUA–China–Rusia: Ucraina și dosarul nuclear, în centrul discuțiilor Președintele SUA a spus că intenționează să abordeze războiul purtat de Rusia în Ucraina (menționat ca fiind „de aproape 5 ani”) în cadrul întâlnirii cu Xi și Putin, deși, potrivit materialului, oficiali ai administrației declaraseră anterior că Trump va discuta mai ales despre dezarmare nucleară și despre războiul din Iran, evitând subiectul Ucrainei. În declarațiile făcute înainte de plecare, Trump a indicat că va ridica tema Ucrainei și a oferit estimări privind pierderile Rusiei: „Vom discuta despre subiectul meu preferat, Ucraina. Ucraina pierde teritoriu. Rusia pierde 25.000 de soldaţi pe lună. Aşa că vom discuta despre asta.” Tot în timpul vizitei, Trump a menționat posibilitatea unei întâlniri cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, în contextul încercărilor SUA de a relua dialogul cu Coreea de Nord privind programul nuclear. Reacția Ucrainei: teama de o „Yalta” modernă Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat îngrijorarea că o astfel de reuniune la vârf ar putea fi folosită pentru redesenarea sferelor de influență la nivel global. Materialul amintește comparațiile apărute în spațiul public cu Conferința de la Yalta din 1945. „Chiar nu vrem ca acest eveniment să se transforme într-un «Yalta 2, 3, 4», cu o redistribuire a influenţei”, a declarat Zelenski luna trecută. Detalii logistice: escală schimbată în Alaska și explicația Casei Albe După ore de zbor, Air Force One urma să facă o escală la Anchorage, însă a ajuns la Fairbanks pentru realimentare. Schimbarea a fost comunicată public abia după aterizare, iar Casa Albă a pus decizia pe seama condițiilor meteorologice extreme. În timpul escalei, un model mai vechi de Air Force One a oprit lângă avionul „oferit de Qatar”, cu care călătorea Trump, fără ca în material să fie raportată o apariție publică a președintelui în acel moment. Ce urmează Următoarele repere ale turneului sunt Summitul ASEAN de la Manila și deplasarea în China, unde este așteptată întâlnirea trilaterală cu Xi și Putin. Din informațiile prezentate, temele care pot genera efecte economice indirecte – prin percepția de risc și prin relațiile comerciale – sunt pachetul de discuții economice, dosarul nuclear și poziționarea SUA față de războiul din Ucraina. [...]

Turneul asiatic al lui Donald Trump devine un test de influență cu miză comercială , într-un moment în care partenerii din regiune trebuie să decidă cât de mult mai merită să investească politic și economic într-un președinte slăbit pe plan intern, potrivit unei analize preluate de Digi24 , care citează The Diplomat . După alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, în urma cărora democrații preiau controlul atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, Trump intră într-o fază de „lame duck” – un lider cu influență diminuată. În acest context, miza reală a summit-urilor din Asia nu este doar ce poate decide Washingtonul, ci dacă guvernele din regiune mai sunt dispuse să facă înțelegeri care să reziste dincolo de mandatul lui Trump. De ce contează pentru economie: tarife, concesii și investiții „cu termen de valabilitate” Analiza notează că SUA au impus tarife vamale atât aliaților, cât și rivalilor, iar multe guverne au ales acomodarea. Sunt menționate două angajamente majore: Japonia a promis investiții de 550 de miliarde de dolari (aprox. 2.530 miliarde lei ). Coreea de Sud a promis 350 de miliarde de dolari (aprox. 1.610 miliarde lei ). Problema, în logica textului, este că astfel de concesii cântăresc mai puțin când președintele are doar doi ani rămași de mandat și un Congres ostil. Partenerii vor să afle dacă acordurile negociate cu Trump vor rămâne în picioare după plecarea lui. Manila: ASEAN și Quad, testul „din teren” pentru agenda SUA Trump urmează să participe la Manila la summitul ASEAN-SUA și la o reuniune a Quad (formatul SUA–Japonia–India–Australia), plus o întâlnire bilaterală cu președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr . Administrația americană speră, potrivit analizei, să obțină: acorduri comerciale; sprijin din partea guvernelor din Asia de Sud-Est pentru utilizarea tehnologiei americane de inteligență artificială, în schimbul ajutorului pentru dezvoltare; o „reparare” a relației cu India, afectată de disputele tarifare. Un indicator practic al influenței SUA, sugerează textul, va fi dacă liderii din regiune „se aliniază” pentru întâlniri cu Trump și dacă Washingtonul poate transforma accesul la lideri în rezultate concrete. Așteptările sunt descrise drept „modeste”. Shenzhen: APEC , unde China poate seta regulile jocului După Manila, Trump merge la Shenzhen pentru reuniunea APEC, unde ar urma să se întâlnească din nou cu Xi Jinping, în cadrul unui format multilateral. Casa Albă ar fi descris întâlnirea drept „o vizită scurtă, de rutină”, iar analiza subliniază că, sub Trump, APEC nu a fost o prioritate. În schimb, pentru Beijing, APEC este prezentat ca un instrument de proiectare a influenței economice pe termen lung: promovarea comerțului liber regional și a unor lanțuri de aprovizionare „rezistente”, în contrast cu protecționismul american. În acest cadru, Trump ar urmări mai ales o întâlnire cu Xi și o trilaterală cu Vladimir Putin, inclusiv pe tema denuclearizării Iranului, însă organizarea ar depinde de China, ca gazdă. Analiza mai notează că Putin intenționează să vină la Shenzhen pentru prima participare fizică la APEC din 2017, dar este de așteptat să lipsească de la G-20 de la Miami. Semnele urmărite: cine stă la coadă și cine obține rezultate Textul insistă că valoarea reală a summit-urilor multilaterale se vede „în paralel”: cine cere întâlniri, cine este primit și cine rămâne să aștepte. În această logică, tranziția de influență SUA–China ar deveni vizibilă dacă: partenerii Washingtonului se înclină spre Beijing; agenda lui Trump stagnează la Manila; China gestionează APEC „cu autoritate” și obține consens (inclusiv o declarație comună). Pe de altă parte, analiza avertizează că Beijingul are vulnerabilități – încetinirea economiei și tensiuni regionale, inclusiv disputele din Marea Chinei de Sud – însă, în ecuația de imagine, China ar avea nevoie doar să pară mai stabilă decât Washingtonul. Surse secundare: The Diplomat , Foreign Affairs . [...]

Kremlinul condiționează rolul Europei în negocierile pentru Ucraina , semnalând că statele europene ar putea rămâne în afara discuțiilor dacă nu își schimbă poziția față de război, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza diplomatică pentru UE, într-un moment în care negocierile tripartite (Rusia–Ucraina–SUA) au fost reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi , cu mediere americană. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov , a susținut că poziția liderilor europeni ar fi „incompatibilă cu pacea”, acuzându-i că urmăresc „o înfrângere strategică” a Rusiei și continuarea presiunilor. În acest context, Kremlinul transmite că europenii „cu greu pot pretinde un rol relevant” în procesul de negociere, deși, spune Peskov, urmăresc „cu mare interes” evoluțiile și încearcă să își găsească locul. Negocieri reluate la Abu Dhabi, dar fără garanții pentru europeni În paralel, emisari ai Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, au considerat „certă” participarea europenilor la următoarele runde, după întâlnirea de joi de la Kremlin cu Vladimir Putin. Totuși, poziția Moscovei rămâne rezervată: președintele rus a afirmat că Rusia ar accepta o întâlnire cu europenii doar dacă aceștia aleg să susțină pacea, nu războiul, făcând trimitere la furnizarea de armament către Ucraina. Consilierul Kremlinului pentru politica internațională, Iuri Ușakov, a întărit ideea că nu există un acord privind includerea Europei: „Nimeni nu a convenit” cu Rusia asupra viitoarei participări a europenilor la negocieri. Ușakov a mai spus că discuția despre participarea europenilor ar putea apărea doar după „semnale clare” privind intențiile acestora și capacitatea de a propune ceva „constructiv și substanțial” pentru succesul unui acord. Până atunci, a adăugat el, ar putea fi necesare „încă o rundă” sau „chiar mai multe” negocieri tripartite. Miza: arhitectura de securitate a Europei vs. armistițiu Potrivit informațiilor prezentate, Rusia s-a declarat mulțumită că următoarea rundă ar urma să se concentreze pe o „nouă arhitectură de securitate” pentru Europa, nu pe cererea Kievului privind un armistițiu pe timpul iernii. În contrapondere, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a afirmat luni că prioritatea pentru următoarele runde nu este un nou sistem de securitate european, ci obținerea unui armistițiu în Ucraina. Publicația mai notează că, potrivit presei occidentale, Moscova ar accepta aderarea Ucrainei la UE doar dacă Kievul devine un stat neutru, fără arsenal nuclear. În termeni practici, mesajul Kremlinului indică faptul că formatul negocierilor și agenda lor rămân un teren de dispută: Rusia încearcă să lege participarea Europei de o schimbare de politică, în timp ce UE insistă pe încetarea focului ca obiectiv imediat. [...]

Schimbarea de poziție a lui Donald Trump privind Ucraina mută negocierile într-un format care riscă să lase Europa și Kievul fără influență directă , în condițiile în care Moscova respinge explicit participarea europeană la următoarea rundă de discuții, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a declarat luni, 16 noiembrie, că va discuta războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu Vladimir Putin și Xi Jinping la un summit trilateral programat joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, în marja reuniunii APEC. Declarația contrazice poziția anterioară a Casei Albe, care indicase că subiectul Ucraina nu va fi pe agenda întâlnirii, Trump urmând să se concentreze pe dezarmare nucleară și pe războiul din Iran. Înainte de plecarea din Washington, Trump le-a spus reporterilor că va aborda „subiectul” Ucraina și a susținut că ambele părți au pierderi mari, sugerând totodată că Putin „dă înapoi puțin” și ar vrea să se încheie conflictul. Beijingul a comunicat că întâlnirea va viza „protejarea păcii mondiale” și stabilitatea strategică, fără să menționeze explicit Ucraina. Miza pentru Europa: riscul unui „troc” geopolitic fără reprezentare Formatul summitului de la Shenzhen – fără reprezentanți ucraineni sau europeni – este prezentat ca o oportunitate pentru Putin de a proiecta Rusia drept putere globală și de a discuta războiul ca parte a unui aranjament mai larg între Washington, Moscova și Beijing, fără Kiev și aliații săi europeni la masă. Reacțiile europene citate în material indică o preocupare centrală: ca SUA să nu ajungă la înțelegeri „surpriză” și ca presiunea să nu fie mutată de pe agresor pe victimă. Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a criticat formatul summitului, iar cancelarul german Friedrich Merz a cerut Washingtonului să evite acorduri neașteptate și să acționeze în coordonare cu „Team Europe” și „Team Ukraine”. Două piste diplomatice în paralel: Shenzhen și Berlin Joi, 19 noiembrie, sunt programate două reuniuni în paralel: summitul din China și o întâlnire la Berlin găzduită de Friedrich Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham. Potrivit aceleiași surse, reuniunea de la Berlin ar urma să reunească peste 20 de șefi de stat și de guvern și să se concentreze pe apărarea Ucrainei, garanții de securitate postbelice și continuarea sprijinului militar, cu accent pe finanțarea apărării Kievului în 2027. Trump urmează să fie însoțit la Shenzhen de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul Trezoreriei Scott Bessent. În același timp, emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner li se atribuie participarea la discuțiile de la Berlin; Axios este citat cu afirmația unui oficial american care a descris reuniunile paralele drept un „efort diplomatic coordonat”. Rusia blochează rolul Europei în negocierile de pace Pe fond, problema imediată pentru europeni este accesul la masa negocierilor. Conform Reuters , Kushner și Witkoff au discutat cu consilierul de politică externă al Kremlinului, Yuri Ushakov, înainte de întâlniri cu reprezentanți ucraineni și europeni. Deși emisarii americani ar fi împins spre discuții directe între Moscova și guverne europene, Ushakov a spus că Rusia nu a acceptat participarea Europei la următoarea rundă de negocieri de pace. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat că echipele de negociere ucrainene, americane și europene au avut discuții dificile și a anunțat continuarea lor la Berlin pentru a conveni pași concreți. În mesajul său de seară, Zelenski a cerut „un final demn” al războiului și garanții de securitate pentru Ucraina, menționând că, pentru prima dată, Europa a participat cu un grup complet de negociere, incluzând Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kushner a afirmat că Washingtonul a făcut progrese spre o înțelegere și a enumerat trei priorități: garanții de securitate credibile împotriva unei noi agresiuni ruse, o cale către aderarea la UE și un plan de reconstrucție post-război, adăugând că orice acord final trebuie acceptat atât de Ucraina, cât și de Rusia. În acest context, testul real rămâne dacă una dintre cele două piste diplomatice poate determina Kremlinul să oprească războiul pe care l-a început. [...]

Administrația Trump își sincronizează negocierile pe Ucraina cu europenii , trimițându-i pe Jared Kushner și Steve Witkoff joi la Berlin, în timp ce Donald Trump are în aceeași zi o întâlnire trilaterală cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit Digi24 , care citează două surse Axios. Miza întâlnirii de la Berlin este una operațională: coordonarea pregătirilor pentru următoarea rundă de negocieri cu Rusia, programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi. În discuții ar urma să fie implicați oficiali de rang înalt din Ucraina, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Polonia, UE și NATO. Ce urmărește Washingtonul la Berlin: garanții de securitate și reconstrucție Potrivit unui oficial citat de Axios, agenda de lucru include două direcții principale: elaborarea unor garanții de securitate care să descurajeze viitoare atacuri rusești asupra Ucrainei; conturarea unor planuri pentru reconstrucția economiei Ucrainei. În paralel, Trump a declarat luni că se așteaptă să discute despre războiul din Ucraina la întâlnirea cu Xi și Putin, iar un oficial american a descris întâlnirea de la Berlin și vizita lui Trump în China drept un efort diplomatic coordonat. Context: contacte cu Moscova și disputa despre „locul Europei la masă” Întâlnirea de joi vine la o săptămână după ce Witkoff și Kushner au îndemnat Rusia să propună un cadru de securitate postbelic pentru Europa, demers pe care îl văd ca parte a efortului de a încheia războiul. Cei doi emisari s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Moscova joia trecută și au discutat ulterior, luni, cu consilierul său de politică externă, Iuri Ușakov, despre pașii următori în negocieri. În același timp, rămâne neclar dacă Europa va participa direct la negocierile de soluționare a conflictului: emisarii americani au susținut că Rusia ar fi fost de acord ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor, însă Ușakov a declarat că nu s-a ajuns la un astfel de acord. De ce contează pentru Europa: temeri legate de summitul Trump–Xi–Putin Pe fondul acestor demersuri, aliații europeni sunt îngrijorați de întâlnirea trilaterală Trump–Xi–Putin, pe care Axios o descrie drept imprevizibilă. Deși obiectivul declarat al lui Trump este inițierea unei discuții despre dezarmarea nucleară, există temeri că discuțiile ar putea devia către Ucraina sau Taiwan, cu efecte contrare intereselor europene. Un diplomat european a rezumat îngrijorarea astfel, potrivit Axios: „Știm că de fiecare dată când președintele Trump vorbește cu Putin sau se întâlnește cu el, asta se traduce în vești proaste pentru Ucraina și pentru Europa. Ne pregătim pentru orice.” În acest context, cancelarul german Friedrich Merz a transmis public un mesaj către Washington înaintea întâlnirii lui Trump cu Putin: „Mesajul nostru către SUA înainte ca Trump să se întâlnească cu Putin este: Fără surprize, vă rog!” [...]