Știri
Știri din categoria Externe

Atacurile ucrainene cu rază lungă cresc riscul de escaladare și pun presiune pe infrastructura energetică rusă, avertizează secretarul de stat american Marco Rubio, după loviturile cu drone care au vizat obiective din zona Sankt Petersburg, potrivit Digi24.
Rubio a spus, într-o audiere în fața unei comisii parlamentare, că în ultimele luni Ucraina „a devenit din ce în ce mai eficientă” în atacuri „adânc în teritoriul rus”, iar acest lucru face ca „riscul de escaladare” să fie „real, mai real decât era acum doi ani”. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției AFP, preluată de Agerpres.
În aceeași zi, mai multe drone au vizat obiective strategice din Rusia, inclusiv cel mai mare terminal petrolier din zona Mării Baltice, la Sankt Petersburg, și o fabrică militară din regiunea Tambov. Ambele locații ar fi fost cuprinse de incendii în urma atacurilor, conform informațiilor prezentate.
Țintirea unui terminal petrolier ridică miza dincolo de componenta strict militară, pentru că introduce în ecuație infrastructura energetică folosită de Rusia în susținerea efortului de război. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut, într-o postare pe rețelele sociale, că „sancțiunile” ucrainene „de lungă distanță” au dat „rezultate bune” și că au fost lovite obiective importante pe teritoriul Rusiei, inclusiv terminalul din Sankt Petersburg și „ținte pur militare” de la baza Kronstadt.
„Distanța de la granița de stat a Ucrainei până la această instalație a industriei petroliere ruse, care deservește războiul, este de aproximativ 1.100 de kilometri.”
Lovitura asupra terminalului petrolier a avut loc în ziua deschiderii Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, programat între 3 și 6 iunie, unde Vladimir Putin ar urma să susțină un discurs. Potrivit aceleiași surse, locul desfășurării forumului se află la aproximativ 17 kilometri de terminalul vizat.
În acest context, mesajul transmis de Rubio este că eficiența crescută a atacurilor ucrainene cu rază lungă amplifică riscul unei escaladări, ceea ce, în viziunea sa, întărește argumentul pentru încercarea de a pune capăt războiului „dacă putem”.
Recomandate

Uniunea Europeană pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, cu ținte pe industria militară, finanțe și veniturile din petrol , pe fondul evaluării că Moscova escaladează atacurile asupra civililor pe măsură ce este pusă sub presiune de loviturile ucrainene cu drone, potrivit Digi24 . Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , a declarat într-un interviu pentru AFP, la Bruxelles, că recentele atacuri cu drone ale Ucrainei – inclusiv cele care au vizat Sankt Petersburg – indică „panică” la Moscova și ar explica intensificarea „atacurilor teroriste”, în formularea ei. În același timp, Kallas a susținut că Rusia „pierde bani și oameni”, ceea ce ar alimenta, în viziunea sa, creșterea atacurilor asupra civililor ucraineni. Ea a mai afirmat că recentele închideri ale internetului în Rusia ar urmări să limiteze înțelegerea publică a situației, pentru a evita întrebări incomode pentru Vladimir Putin și regimul său. Context operațional: atacuri cu drone și reacția Kremlinului Potrivit informațiilor citate de AFP și preluate de Digi24, drone ucrainene au atacat instalații energetice și militare din Sankt Petersburg miercuri dimineață, chiar în ziua deschiderii Forumului Economic din oraș. Kremlinul a promis „răspunsuri sistematice” la aceste lovituri. Atacurile cu drone ale Kievului vin pe fondul intensificării reciproce a loviturilor: Ucraina își crește atacurile asupra țintelor militare și energetice rusești ca represalii pentru bombardamentele zilnice ale Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Digi24 notează, citând aceeași relatare, că la o zi înainte 23 de persoane au fost ucise în Ucraina într-un baraj masiv de rachete și drone rusești. Miza de reglementare: sancțiuni noi, cu accent pe finanțare și petrol Pe linia de politică publică, Kallas a reluat ideea că presiunea asupra Rusiei trebuie crescută pentru a o împinge la negocieri cu Ucraina, în condițiile în care discuțiile de pace lansate anul trecut de Statele Unite sunt descrise ca fiind blocate. În acest cadru, UE discută un nou pachet de sancțiuni – al 21-lea de la invazia din februarie 2022 – cu obiective punctuale: țintirea industriei militare; țintirea instituțiilor financiare, pentru a limita capacitatea de a strânge capital; menținerea veniturilor Rusiei din petrol cât mai scăzute posibil, petrolul fiind indicat drept principala sursă de finanțare a războiului. Ce urmează Materialul nu precizează un calendar pentru adoptarea pachetului de sancțiuni, dar indică faptul că discuțiile sunt în desfășurare la nivelul Uniunii Europene, în paralel cu escaladarea atacurilor și cu blocajul negocierilor de pace. [...]

Loviturile rusești au ucis 22 de oameni, iar Zelenski cere înăsprirea aplicării sancțiunilor după ce a susținut că fiecare rachetă și dronă folosită de Rusia depinde de componente importate, ceea ce transformă furnizorii străini în „complici” la crime, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat bilanțul atacului de peste noapte: 22 de morți și 130 de răniți, inclusiv doi copii. În același timp, el a legat direct amploarea campaniei de lovituri de capacitatea Rusiei de a ocoli sancțiunile și de a continua să procure piese din străinătate – un mesaj cu miză de reglementare pentru statele care aplică (sau nu aplică suficient) restricțiile comerciale. Dimensiunea atacului și eficiența apărării aeriene Conform informațiilor prezentate, Rusia a lansat peste 70 de rachete (multe balistice) și aproximativ 656 de drone în timpul nopții, iar atacurile au continuat pe parcursul zilei cu aproape încă 100 de lovituri cu drone. Forțele aeriene ucrainene au transmis că 54 de drone și 33 de rachete au reușit să treacă de sistemul de apărare antiaeriană „multistrat”. În Kiev, sirenele și exploziile s-au auzit pe durata nopții până marți dimineață, iar autoritățile locale au spus că zeci de mii de oameni s-au adăpostit în subteran, inclusiv în stațiile de metrou. Ținte lovite în mai multe regiuni, inclusiv infrastructură civilă Zelenski a afirmat că o rachetă Zircon ar fi lovit simultan șapte clădiri, iar drone Shahed au lovit blocuri înalte din Dnipro, Harkiv, Zaporijjea și regiunile Poltava. În Kiev, au fost lovite și o clinică, precum și un showroom auto cu mașini fabricate în China. Au mai fost raportate lovituri în regiunile Cernihiv, Sumî, Herson și Hmelnițkîi. În Odesa, autoritățile au anunțat avarierea unei maternități cu nou-născuți și femei în travaliu, fără victime. În Harkiv, oficialii au raportat cel puțin 15 răniți, inclusiv un copil, în urma unor lovituri asupra zonelor rezidențiale și a unor situri industriale din apropierea graniței. „Complicitate” prin ocolirea sancțiunilor: cifrele invocate de Zelenski Miza principală a mesajului lui Zelenski este că armamentul folosit de Rusia nu ar putea fi produs fără importuri de componente. El a susținut că ocolirea sancțiunilor alimentează direct capacitatea Moscovei de a continua atacurile. Zelenski a indicat următoarele exemple de dependență de piese din afara Rusiei: cinci rachete Kalibr ar conține 145 de componente importate; 33 de rachete Iskander ar conține 1.122 de piese străine; 650 de drone de diverse tipuri ar depinde de peste 17.000 de componente. „Asta înseamnă că în fiecare astfel de lovitură există – poate nu întotdeauna conștientă, dar totuși reală – complicitatea celor care lucrează pentru Rusia, care furnizează Rusiei bani, care o ajută să ocolească sancțiunile.” Context: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe controlul exporturilor În logica expusă de Zelenski, problema nu este doar militară, ci și de aplicare a regimurilor de sancțiuni și de control al exporturilor (adică reguli care limitează vânzarea de bunuri și tehnologii cu utilizare militară). Mesajul vizează atât companiile, cât și autoritățile din statele care pot bloca rutele de aprovizionare folosite pentru a alimenta producția de rachete și drone. În același material se menționează că, în pofida campaniei de lovituri, evaluări independente arată că forțele ruse au avut dificultăți în a obține câștiguri semnificative pe teren în ultimele luni, iar în unele săptămâni Ucraina ar fi recâștigat mai mult teritoriu decât a pierdut, chiar dacă orașele rămân sub atacuri repetate. [...]

Presiunea economică asupra Rusiei se adâncește, în pofida relaxării sancțiunilor pe exporturile de hidrocarburi , iar acest lucru se vede în capacitatea Moscovei de a susține războiul, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte , aflat la Kiev, potrivit Agerpres . Rutte a spus că Rusia devine „tot mai disperată” în fața Ucrainei, care „continuă să reziste ferm” la mai bine de patru ani de la începutul invaziei. Într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , șeful NATO a invocat „pierderi considerabile” pentru Rusia și o economie „sub o presiune serioasă”, chiar dacă sancțiunile occidentale asupra exporturilor rusești de hidrocarburi au fost relaxate. De ce contează: războiul apasă pe economie, dar conflictul nu se oprește În evaluarea lui Rutte, conflictul „nu dă semne că se va opri”, în pofida presiunilor și costurilor. La scurt timp după conferința de presă, la Kiev a sunat o sirenă de raid aerian, pe fondul intensificării atacurilor. Rutte a mai afirmat că a discutat cu partea ucraineană despre modul în care Kievul „schimbă cursul pe câmpul de luptă” și despre capacitatea de a neutraliza unele dintre „capacitățile cheie” ale Rusiei necesare pentru continuarea războiului. „Cred că Ucraina obține un succes din ce în ce mai mare, atât pe linia frontului, cât și în asigurarea faptului că poate neutraliza unele dintre capacitățile cheie rusești necesare pentru continuarea războiului.” Context operațional: escaladare a atacurilor și blocaj în negocieri Vizita lui Rutte la Kiev are loc în contextul escaladării atacurilor aeriene de ambele părți, în timp ce negocierile mediate de SUA pentru încheierea conflictului stagnează. Potrivit relatării, drone ucrainene au atacat instalații energetice și militare din Sankt Petersburg miercuri dimineață, în ziua deschiderii Forumului Economic tradițional. Cu o zi înainte, un atac masiv rusesc cu drone și rachete a ucis 23 de persoane la Kiev și în orașul industrial Dnipro. Ce urmează: presiune pentru mai multă apărare antiaeriană În acest context, Zelenski încearcă să obțină livrări mai mari de muniții pentru apărarea antiaeriană din partea statelor NATO, în special rachete americane Patriot, pe care Kievul le consideră esențiale pentru contracararea atacurilor cu rachete balistice rusești. [...]

Ungaria păstrează pârghii de veto în dosarul UE al Ucrainei , deși Kievul a acceptat să restabilească drepturi pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia, potrivit Digi24 . Mesajul Budapestei este că acordul pe minorități nu se traduce automat într-un „culoar rapid” pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Premierul ungar Peter Magyar a spus că Ucraina s-a angajat să restabilească „deplin” drepturile educaționale, lingvistice, culturale și politice ale comunității maghiare din regiunea Transcarpatia, după săptămâni de negocieri la nivel de experți, la care au participat și organizații politice și biserici care reprezintă etnicii maghiari din zonă. „Sunt foarte bucuros să vă anunţ [...] că guvernul ucrainean s-a angajat să transpună măsurile convenite în sistemul său juridic în viitorul apropiat” Ce condiții menține Budapesta pentru parcursul european al Ucrainei Deși angajamentele Ucrainei ar urma să fie incluse în planul de acțiune pentru aderarea la UE, Peter Magyar a precizat că Ungaria nu susține „negocieri accelerate” de aderare. În același timp, el a indicat două praguri politice distincte: dacă Ucraina își respectă promisiunea privind drepturile minorității, Ungaria ar sprijini deschiderea primului grup de capitole de negociere; chiar și dacă Ucraina ar închide toate cele 33 de capitole de negociere în 10–15 ani, Ungaria ar organiza un referendum „cu valoare obligatorie” privind aderarea efectivă. Context: miza drepturilor minorității și blocajele din ultimii ani Digi24 notează că, deși Budapesta și Kievul au intrat într-o etapă de apropiere diplomatică după plecarea de la putere, luna trecută, a fostului premier Viktor Orban , tema minorității maghiare a rămas un factor de tensiune. Relațiile s-au deteriorat după două schimbări legislative în Ucraina: în 2017, o lege care a impus învățământul în limba ucraineană începând cu clasa a cincea; o lege adoptată doi ani mai târziu, care a limitat folosirea oficială a limbii maghiare. Comunitatea maghiară din Ucraina este estimată la aproximativ 150.000 de persoane, concentrate în principal în Transcarpatia, în vestul țării. De ce contează: aderarea rămâne condiționată politic Pentru procesul de aderare la UE, mesajul central este că Ungaria își păstrează instrumentele de condiționare politică, chiar și după un acord pe un subiect sensibil bilateral. În practică, sprijinul Budapestei pare legat de implementarea efectivă a angajamentelor Kievului, iar perspectiva unui referendum obligatoriu adaugă un filtru suplimentar, cu potențial de întârziere, la finalul negocierilor. [...]

Participarea lui Donald Trump la summitul NATO din iulie vine cu presiune pentru „schimbări semnificative” în Alianță , într-un moment în care statele membre sunt așteptate să prezinte cum vor ajunge la ținta de 5% din PIB pentru apărare până în 2035, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, în fața unei comisii parlamentare, că președintele SUA „va participa la următorul summit al NATO” și că, deși Washingtonul rămâne în Alianță, „NATO are nevoie de schimbări semnificative”. Reuniunea este programată pentru 7-8 iulie, în Turcia, și va aduna cele 32 de state membre în capitala Ankara. Rubio a calificat summitul drept „cel mai important din istoria organizației”, argumentând că există „chestiuni care trebuie clarificate și soluționate”. Ținta de 5% din PIB: evaluare la Ankara În contextul presiunilor americane asupra aliaților europeni, Agerpres amintește că la summitul precedent, desfășurat anul trecut la Haga, Trump a obținut acordul aliaților (cu excepția Spaniei) pentru creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, etapizat până în 2035. Potrivit informațiilor din material, procentul este defalcat astfel: 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare; 1,5% din PIB pentru investiții conexe apărării (infrastructură critică, consolidarea industriei de apărare, apărare cibernetică etc.). Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat că la Ankara se va evalua modul în care statele membre intenționează să atingă obiectivul, prin prezentarea unei „traiectorii credibile”. Context geopolitic: Ucraina rămâne pe agendă Materialul mai notează că Trump îi critică frecvent pe aliații europeni, inclusiv în legătură cu poziționarea acestora față de războiul lansat de SUA împreună cu Israelul împotriva Iranului. Tot la summitul din Ankara, NATO urmează să își reconfirme angajamentul de a continua sprijinul pentru Ucraina în războiul cu Rusia, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să participe la reuniune. [...]

Schimbul de focuri Israel– Hezbollah pune sub presiune înțelegerea mediată de SUA , după ce armata israeliană a anunțat interceptarea unor rachete lansate din Liban, iar surse de securitate libaneze au raportat o lovitură israeliană asupra unei mașini în apropiere de Beirut, potrivit Reuters . Evoluțiile testează acordul anunțat luni, care urmărește limitarea atacurilor de ambele părți. Hezbollah, susținut de Iran, a transmis că a tras o salvă de rachete asupra unei poziții a trupelor israeliene din nordul Israelului, prima dată când gruparea își asumă public un atac transfrontalier cu rachete de la începutul săptămânii. Armata israeliană a spus că a interceptat două rachete care au intrat pe teritoriul Israelului. Israelul a mai anunțat că a interceptat și o „aeronavă ostilă” care a pătruns în spațiul său aerian; un purtător de cuvânt a indicat că ar fi fost probabil o dronă lansată de Hezbollah. Lovituri cu drone în Liban, inclusiv aproape de Beirut Surse de securitate libaneze au declarat că lovituri israeliene cu drone au vizat cel puțin 10 vehicule miercuri. Una dintre lovituri a atins o mașină pe principala autostradă de coastă, în zona Khalde, la câțiva kilometri sud de Beirut, rănind două persoane. Reuters notează că acesta ar fi cel mai apropiat atac de Beirut de când președintele SUA Donald Trump a cerut Israelului să nu lovească capitala libaneză. Ministerul Sănătății din Liban a mai raportat: șase morți după un atac pe șoseaua din apropierea orașului de coastă Tyre (patru sirieni și doi palestinieni, potrivit ministerului); doi medici uciși într-un atac asupra unei ambulanțe în localitatea Chehour; un soldat libanez ucis într-un atac aerian israelian, potrivit armatei libaneze. Armata israeliană nu a oferit imediat un răspuns la întrebările Reuters despre aceste lovituri. De ce contează: acordul mediat de SUA și riscul de escaladare Acordul mediat de SUA a fost anunțat luni, după ce Trump a spus că i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să nu desfășoare un raid major asupra Beirutului și că Hezbollah, prin intermediari, s-ar fi angajat să nu atace Israelul. Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, avertizase anterior că Israelul va lovi suburbiile sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah dacă nordul Israelului este atacat. Ambasadorul Israelului la Washington, Michael Leiter, a afirmat într-o postare pe X că interceptarea a prevenit „ce ar fi putut fi un atac mortal asupra civililor, inclusiv copii”, și a susținut că atacul de miercuri reprezintă o „încălcare flagrantă” a înțelegerii. Ulterior, Netanyahu a spus că Israelul verifică dacă Hezbollah a tras în teritoriul israelian și că, „dacă se întâmplă asta”, Israelul va răspunde. În paralel, Libanul a devenit un punct central al crizei regionale, pe fondul eforturilor de a încheia un acord între Iran și SUA. Teheranul insistă ca Israelul să oprească atacurile asupra Libanului în cadrul oricărei înțelegeri și a sugerat în ultimele zile că ar putea interveni direct în sprijinul Hezbollah dacă Israelul își continuă sau își intensifică atacurile. Context: bilanțuri și discuții la Washington Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, peste 3.500 de persoane au fost ucise în Liban în urma atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 711 femei, copii și cadre medicale; datele nu precizează câți dintre cei uciși erau combatanți. Israelul afirmă că 26 de soldați și patru civili au fost uciși în atacuri ale Hezbollah din martie. Miercuri, reprezentanți ai guvernelor libanez și israelian s-au întâlnit la Washington pentru a doua zi consecutiv, în a patra rundă de discuții față în față facilitată de SUA de la începutul războiului. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră ca întâlnirea să ducă la „o declarație comună și un plan de acțiune” pentru un parcurs de securitate în Liban „independent de Hezbollah”. Guvernul libanez participă la discuții în pofida obiecțiilor Hezbollah. [...]