Știri
Știri din categoria Externe
Factura reconstrucției Ucrainei împinge Europa spre finanțare mixtă, iar România poate câștiga ca hub logistic și energetic, într-un efort în care banii publici nu vor fi suficienți fără implicarea sectorului privat, potrivit unei analize și unui interviu difuzate de Digi24.
România este descrisă drept „vecin-cheie” pentru Ucraina, cu o graniță de peste 600 km – cea mai lungă frontieră a Ucrainei cu un stat UE – și cu un rol deja vizibil în menținerea fluxurilor comerciale: când porturile ucrainene sunt blocate, zeci de milioane de tone de cereale ies prin Constanța și pe Dunăre. Aceleași rute ar putea funcționa și invers, pentru livrări de ciment, oțel, utilaje și echipamente energetice.
În plan energetic, materialul notează că rețelele electrice sunt conectate, iar România poate livra electricitate când infrastructura ucraineană este lovită; „invers s-a întâmplat deja în vară”, când România a avut probleme, conform textului.
Costurile cresc odată cu prelungirea războiului. Cel mai recent calcul menționat, realizat împreună de guvernul ucrainean și instituții internaționale, indică aproape 588 de miliarde de dolari pentru zece ani (aprox. 2.646 miliarde lei), adică aproape de trei ori valoarea economiei ucrainene, potrivit Digi24.
Pe termen scurt, Kievul și-a fixat pentru acest an priorități de reconstrucție de peste 15 miliarde de dolari (aprox. 67,5 miliarde lei), însă la începutul anului avea acoperită doar o treime din sumă, diferența urmând să fie acoperită de parteneri externi și investitori privați.
Doar deminarea și strângerea molozului ar costa aproape 28 de miliarde de dolari (aprox. 126 miliarde lei), conform materialului.
Ulrik Tilderston, trimisul special al Suediei pentru Ucraina, spune în interviu că asistența oficială a statelor partenere va rămâne importantă, dar „nu va fi suficientă” pentru reconstrucția de amploare, care ar trebui „condusă de sectorul privat”, inclusiv de companii ucrainene și firme europene.
„Asistența noastră oficială [...] poate fi folosită pentru a reduce riscurile pentru sectoarele private, poate fi folosită pentru a cofinanța investiții și proiecte, dar nu va reuși singură.”
În acest context, poziționarea României ca hub logistic și, potențial, energetic devine relevantă economic: mare parte din bunurile necesare reconstrucției trebuie „produse, depozitate și trimise” cât mai aproape de frontiera ucraineană, potrivit materialului.
Digi24 prezintă modelul suedez de reducere a riscurilor pentru companiile care lucrează cu Ucraina: birou comercial la Kiev care ghidează firmele, garanții speciale prin agenția națională de credite de export și un buget rezervat pentru despăgubirea unor eventuale pierderi (aproape 1,8 miliarde de coroane, sumă menționată ca alocare „din acest an”). În plus, există un program al fondului public de investiții pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii care caută parteneri ucraineni și un mecanism separat pentru exporturile industriei de apărare, cu plafon de 500 de milioane de coroane.
Mesajul de fond: dacă reconstrucția va depinde de capital privat, statele vor fi presate să vină cu garanții și cofinanțări care să facă proiectele „bancabile” (finanțabile) în condiții de război și risc ridicat.
Materialul arată că Uniunea Europeană a decis, în decembrie, să împrumute Kievului 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, bani atrași de pe piețele financiare. Ideea folosirii celor aproximativ 210 miliarde de euro din active rusești blocate a fost abandonată după opoziția Belgiei, țara care păstrează grosul fondurilor, potrivit Digi24.
În paralel, necesarul de finanțare al Ucrainei doar pentru 2026 și 2027 este estimat la 137 de miliarde de euro (aprox. 685 miliarde lei), conform textului.
Interviul insistă că reconstrucția are loc deja, pentru că „zeci de milioane” de ucraineni trăiesc în țară și nu pot aștepta finalul războiului pentru servicii de bază (electricitate, încălzire, apă, sănătate, educație). În același timp, infrastructura energetică rămâne țintă: iarna trecută ar fi fost scoasă din funcțiune până la 80% din capacitatea de producție de electricitate, iar la începutul lui noiembrie autoritățile de la Kiev au raportat peste 20 de lovituri asupra instalațiilor energetice în 24 de ore, cu pene de curent inclusiv în capitală, potrivit materialului.
Digi24 menționează și un caz major de corupție în energie: anchetatorii anticorupție ucraineni ar fi documentat, în operațiunea „Midas”, acuzații potrivit cărora furnizori ai companiei nucleare de stat Energoatom ar fi fost taxați cu 10–15% din valoarea contractelor, iar suma totală s-ar ridica la 100 de milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei). Acest tip de risc poate influența direct apetitul investitorilor și costul garanțiilor.
Din informațiile prezentate, miza pentru România este dublă: pe de o parte, infrastructura de transport și energie o poate transforma într-un punct de intrare pentru materiale și echipamente către Ucraina; pe de altă parte, dacă reconstrucția va fi împinsă către sectorul privat, competiția se va muta și în zona instrumentelor de sprijin (garanții, asigurări, cofinanțări) care fac posibilă implicarea companiilor în proiecte cu risc ridicat. Materialul nu oferă un calendar sau decizii concrete ale autorităților române privind astfel de instrumente.
Recomandate
Rusia condiționează oprirea războiului de o redesenare a arhitecturii de securitate europene , cerând inclusiv ieșirea Finlandei din NATO și interzicerea bazelor NATO în statele baltice, potrivit Digi24 . Solicitările au fost formulate, conform relatărilor citate, în cadrul unor discuții neoficiale la Abu Dhabi despre încetarea războiului din Ucraina. Informația, atribuită de Digi24 ziarului german Bild și preluată prin agenția Anadolu, indică faptul că propunerile Moscovei depășesc subiectul strict al Ucrainei și urmăresc introducerea „unei noi ordini de securitate europeană”, pe fondul poziției ruse potrivit căreia Occidentul ar fi promis în trecut să nu extindă NATO spre est. Ce cere Moscova: dincolo de Ucraina În pachetul de condiții prezentat, Rusia ar urmări să obțină concesii teritoriale și militare, dar și limitări structurale pentru NATO în regiune. Printre cerințele menționate: Rusia ar păstra teritoriile ucrainene ocupate în prezent și ar primi întreaga regiune Donbas ; Ucraina ar urma să renunțe și la zonele rămase din Donețk și Luhansk aflate încă sub controlul său. Porturile Odesa și Mykolaiv ar fi demilitarizate și nu ar putea fi folosite ca baze navale; ar exista acorduri separate pentru libertatea de navigație în Marea Neagră și Marea Baltică. Ucraina ar rămâne permanent nealiniată, ceea ce ar exclude aderarea la NATO, dar ar lăsa deschisă posibilitatea aderării la Uniunea Europeană. NATO nu ar avea baze militare în statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania), iar Finlanda ar fi obligată să revină la statutul de dinaintea aderării, adică să părăsească Alianța. Kremlinul ar cere o oprire completă a extinderii NATO, în cadrul discuțiilor neoficiale. Republica Moldova, inclusă în pachetul de condiții Propunerea ar include și un capitol dedicat Republicii Moldova: transformarea țării într-o republică federală alcătuită din teritoriul principal, Transnistria și Găgăuzia. În scenariul unei aderări la UE, Transnistria și Găgăuzia ar avea dreptul să organizeze referendumuri privind independența, conform aceleiași relatări. Ce oferă Rusia în schimb În schimbul acceptării condițiilor, partea rusă s-ar oferi să retragă armele nucleare din Belarus și să renunțe la staționarea rachetelor cu rază intermediară de acțiune în această țară, potrivit sursei citate de Digi24. Informațiile provin din relatări de presă despre discuții descrise ca neoficiale, iar articolul nu indică o confirmare publică din partea părților implicate privind acceptarea sau calendarul unor astfel de condiții. [...]
NATO avertizează că ritmul pierderilor rusești ridică miza de securitate pentru Europa , pe fondul intensificării atacurilor asupra Ucrainei și al operațiunilor ostile pe teritoriul european, potrivit Digi24 . Secretarul general al Alianței, Mark Rutte , a susținut că Moscova nu obține rezultatele urmărite pe front și încearcă să slăbească rezistența Kievului prin lovituri asupra civililor și infrastructurii critice, înainte de iarnă. Rutte a afirmat că Rusia pierde lunar „peste 40.000 de militari uciși sau răniți grav” în Ucraina, iar în octombrie „bilanțul ar fi depășit 50.000”. Într-o intervenție la Atlantic Future Forum, el a comparat amploarea pierderilor rusești dintr-o singură lună cu numărul militarilor americani uciși în Războiul din Vietnam. „Statele Unite au pierdut 56.000 de militari în 14 ani, în Vietnam. Aici, într-o singură lună, Rusia pierde 40.000 de militari, morți sau grav răniți.” Presiune militară și atacuri asupra infrastructurii, pe măsură ce se apropie iarna Șeful NATO a spus că Vladimir Putin încearcă să erodeze „voința de rezistență” a Ucrainei prin atacuri cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii critice, în pragul sezonului rece. În același timp, Rutte a acuzat Rusia că își intensifică „operațiunile ostile” în Europa, menționând incendieri provocate, incidente cu drone și atacuri cibernetice, cu scopul de a destabiliza societățile și de a submina sprijinul pentru Ucraina. „Pentru fiecare atac hibrid al Rusiei împotriva țărilor noastre, răspundem printr-un sprijin și mai mare pentru Ucraina.” Date invocate de Ucraina și estimări publice despre pierderi În material sunt citate și raportări ucrainene privind pierderile rusești. Statul Major General al Ucrainei a indicat un bilanț de 16.130 de militari în perioada 1–7 noiembrie, descris ca cel mai ridicat total săptămânal de la începutul invaziei la scară largă. Publicația notează că aceasta ar echivala cu o medie de peste 2.300 de militari uciși sau răniți pe zi și menționează un vârf de 2.500 la 1 noiembrie. Separat, președintele Volodimir Zelenski a declarat că forțele ruse ar fi pierdut 54.400 de militari uciși sau grav răniți în octombrie. Totodată, un studiu publicat de The Economist la 30 octombrie a estimat pierderile totale ale Rusiei, din februarie 2022, între 1,4 și 2,1 milioane de militari uciși și răniți. De ce contează pentru Europa Mesajul central al NATO este că, în paralel cu costurile umane ridicate de pe front, Rusia ar încerca să mute presiunea și în afara Ucrainei, prin acțiuni „hibride” în Europa (atacuri sub pragul unui război declarat, precum sabotaj sau atacuri cibernetice). În logica Alianței, acest tip de escaladare crește riscul operațional și de securitate pentru statele europene și consolidează argumentul pentru menținerea și extinderea sprijinului acordat Ucrainei. [...]
Reimpunerea unor limitări de viteză pentru Starshield afectează direct apărarea antidrone a Ucrainei , după ce unitățile ucrainene au raportat, timp de câteva zile, perturbări semnificative ale serviciului pe întreaga linie a frontului, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski spune că aceste restricții îngreunează interceptarea dronelor rusești și au permis deja unor atacuri să treacă neobservate. Zelenski a declarat că restricțiile vizează Starshield, versiunea militară a serviciului de sateliți Starlink, deținut de SpaceX. Potrivit acestuia, limitările au fost reintroduse la câteva săptămâni după ce restricții similare fuseseră ridicate, informație relatată de Euronews . Ce s-a schimbat operațional pe front Într-o postare pe X, Zelenski a afirmat că nu este vorba despre erori întâmplătoare, ci despre „restricții sistematice” care plafonează viteza de utilizare a sistemului la 161 km/h. Consecința imediată, în evaluarea Kievului, este că interceptoarele ucrainene nu mai pot atinge viteza necesară pentru a doborî ținte rusești, în special drone cu propulsie cu reacție. „Din păcate, au existat deja lovituri care au trecut, deoarece sistemele noastre de interceptare nu pot atinge viteze suficiente și nu pot intercepta la timp.” De ce contează: efect direct asupra eficienței apărării antiaeriene Mesajul autorităților ucrainene este că limitarea capacității de interceptare crește riscul ca atacurile să fie mai greu de oprit, ceea ce poate duce la lovituri reușite și la pagube mai mari. Zelenski a susținut că situația „îi ajută pe ruși să ucidă mai mulți ucraineni” și să execute atacuri mai precise. Ce urmează Zelenski a mai spus că Ucraina încearcă să stabilească motivele acestor restricții în discuții cu „partea americană”. În material nu sunt oferite detalii despre cauza tehnică a limitărilor sau despre un calendar pentru ridicarea lor. [...]
Posibila includere a UE în negocierile de pace pentru Ucraina ar putea schimba arhitectura deciziei și miza economică a unui acord , după ce trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff , a spus că Vladimir Putin ar fi acceptat ca reprezentanții europeni să participe la următoarea rundă de discuții, potrivit G4Media . Witkoff a declarat că „europenii se vor alătura la următoarea întâlnire”, pe care a descris-o drept „foarte importantă”, argumentând că este „esențial” ca partenerii europeni ai SUA să fie implicați. Afirmațiile au fost făcute alături de trimisul SUA Jared Kushner, după o întâlnire de patru ore și jumătate cu Putin, la Moscova, relatează Politico, citat de G4Media. De ce contează: UE cere de mult un loc la masă Uniunea Europeană insistă de mai mult timp să participe direct la negocierile privind Ucraina. În același timp, guvernele europene au rămas prudente în privința șanselor unui progres major, după ultima rundă de discuții de la Abu Dhabi din această săptămână, potrivit materialului. În acest context, doi oficiali ai UE – Björn Seibert, șeful de cabinet al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Anna-Maria Boura, consilier principal pe politici externe al președintelui Consiliului European, António Costa – s-au întors de la Abu Dhabi și i-au informat pe ambasadorii UE. Următorii pași: discuții cu Zelenski la Dublin Witkoff a mai spus că el și Kushner urmau să se întâlnească joi seara cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , la Dublin, unde liderul ucrainean a participat la reuniunea Comunității Politice Europene. Tot la Dublin, liderii UE urmau să discute vineri despre negocierile de pace privind Ucraina. „Îl vom pune la curent pe Zelenski cu tot ce s-a întâmplat”, a declarat Witkoff, potrivit sursei citate. Scepticism european și poziția Rusiei Un diplomat citat anonim a susținut că poziția Moscovei nu s-a schimbat: „Cererile Rusiei sunt aceleași cereri maximaliste pe care le auzim de ani de zile.” Informația despre „deschiderea” lui Putin către participarea Europei este prezentată ca o afirmație a trimisului american și nu este însoțită, în material, de o confirmare publică separată din partea Kremlinului. [...]
SUA condiționează intrarea Europei în negocierile de pace de acordul lui Putin , iar asta mută presiunea politică și de securitate pe UE, care trebuie să decidă rapid cine o reprezintă și în ce ordine acceptă discuțiile despre „arhitectura de securitate” a continentului. Potrivit Digi24 , Jared Kushner și trimisul Casei Albe Steve Witkoff urmau să meargă joi la Moscova pentru a-i cere președintelui rus Vladimir Putin „binecuvântarea” ca europenii să participe la viitoarele negocieri de pace privind Ucraina. Miza, dincolo de formatul discuțiilor, este că participarea europeană ar fi legată de o temă pe care Rusia o împinge de mult timp: revizuirea viitoarei arhitecturi de securitate a Europei. Kushner a spus că prezența Europei la masă este „esențială” tocmai pentru acest tip de discuții, care a alarmat o parte dintre oficialii europeni. „Avem nevoie ca europenii să fie prezenți la masa negocierilor”, a declarat Kushner pentru Politico, potrivit News.ro. Ce s-a discutat la Abu Dhabi și ce urmează Conform informațiilor citate de publicație din Politico , discuțiile de la Abu Dhabi au fost primele între Rusia, Ucraina și SUA din februarie încoace. Nu a fost anunțat niciun progres pe teme considerate critice, precum încetarea focului asupra infrastructurii energetice, transportul maritim pe Marea Neagră sau teritoriul, însă reluarea dialogului după nouă luni a fost văzută în capitalele europene ca un pas important. Kushner a mai spus că Rusia și Ucraina au convenit asupra a ceea ce ar putea deveni „cel mai mare” schimb de prizonieri de la începutul războiului, cu cifre ce urmau să fie confirmate joi. Agenția rusă de stat Tass ar fi confirmat un schimb „la scară largă”. După întâlnirea de la Moscova, Kushner și Witkoff urmau să meargă la Dublin pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și, posibil, cu lideri europeni, inclusiv pentru stabilirea datei următoarei runde de negocieri. Dilema UE: pacea din Ucraina versus „reforma” securității europene Un punct sensibil pentru Europa este dacă discuțiile despre schimbarea cadrului de securitate continental susținut de NATO vor fi legate de negocierile propriu-zise privind pacea în Ucraina. În material se arată că europenii vor garanții de securitate cât mai solide pentru Ucraina, pentru a reduce riscul unui nou atac rusesc după război. În același timp, Rusia insistă ca negocierile să includă o revizuire a arhitecturii de securitate a Europei, iar mediatorii americani ar fi fost de acord cu extinderea agendei. Oficialii europeni citați susțin că ordinea discuțiilor va fi esențială: Europa ar accepta să analizeze o reformă mai amplă în paralel cu procesul de pace, dar nu vrea să se angajeze într-o astfel de reformă înainte de a exista pace. Reprezentarea Europei devine o urgență politică Demersul SUA readuce în prim-plan o problemă practică pentru UE și aliați precum Regatul Unit: cine vorbește în numele Europei la negocieri. Liderii UE urmau să discute această chestiune vineri, la Dublin, într-un summit informal. Zelenski a spus că vrea să fie consultat privind reprezentarea Europei și i-a îndemnat pe aliați să se grăbească și, ideal, să desemneze o singură persoană care să conducă viitoarele discuții. Kushner a apreciat că actualul aranjament (NATO, instituțiile UE și reprezentanți din Franța, Germania, Regatul Unit și Italia) este solid, dar a adăugat că identificarea unui singur reprezentant european ar fi „o realizare mai mare” decât convingerea Rusiei să accepte participarea Europei. [...]
Rusia susține că a lovit ținte ale industriei militare ucrainene, inclusiv la Kiev , într-un atac nocturn descris drept „masiv”, care a afectat și infrastructura energetică, potrivit Agerpres . În capitala Ucrainei, o dronă rusească ar fi lovit un bloc de locuințe, incident soldat cu o victimă și cinci răniți, conform primarului orașului. În primele ore ale zilei de joi s-au auzit explozii la Kiev, a relatat un martor pentru Reuters . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a spus că o femeie a fost ucisă, iar cinci persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit o clădire cu nouă etaje din cartierul Solomianski, provocând un incendiu. Ținte declarate: fabrici de rachete și drone, plus stații electrice Ministerul Apărării de la Moscova a transmis, într-un comunicat, că ar fi lovit: o fabrică de rachete la Kiev; un atelier de asamblare a dronelor; o fabrică de combustibil pentru rachete în regiunea capitalei ucrainene; stații electrice în regiunea Jîtomîr (vestul Ucrainei). Separat, un oficial ucrainean local a declarat pe Telegram că atacurile rusești au avariat și infrastructura energetică și civilă în regiunea Rivne, în nord-vestul Ucrainei. Schimb de atacuri cu drone și pe teritoriul Rusiei La Moscova, primarul Serghei Sobianin a afirmat pe Telegram că apărarea antiaeriană a doborât cinci drone ucrainene care se îndreptau spre capitala Rusiei. Ministerul rus al Apărării a precizat că, în total, 71 de drone ucrainene au fost doborâte pe teritoriul Rusiei în timpul nopții. [...]
