Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin a schimbat conducerea interimară în Belgorod și Briansk, două regiuni ruse de la granița cu Ucraina, după demisiile guvernatorilor, într-o mișcare care indică o recalibrare a controlului administrativ într-o zonă direct afectată de război, potrivit Digi24.
Kremlinul a anunțat că guvernatorii regiunilor Briansk și Belgorod, Aleksandr Bogomaz și Viaceeslav Gladkov, au fost înlocuiți după ce și-au prezentat demisia. Cei doi au condus regiunile de frontieră pe tot parcursul ofensivei ruse în Ucraina, iar informația privind demisiile a fost transmisă de agenția TASS, citată de News.ro.
Putin l-a numit pe generalul Aleksandr Șuvaev, care a luptat în Ucraina, ca lider interimar al regiunii Belgorod, iar pe Egor Kovalciuk ca șef interimar al regiunii Briansk. Președintele rus a avut deja întâlniri de lucru la Kremlin cu cei doi, conform informațiilor prezentate.
Alegerile pentru posturile de guvernator din aceste regiuni au fost stabilite pentru 20 septembrie.
Schimbările vin într-o zi în care Parlamentul Rusiei a adoptat un amendament legislativ anunțat încă din martie, potrivit căruia armata rusă ar urma să primească dreptul de a „elibera” cetățeni ruși închiși în străinătate, transmite dpa. Intervențiile ar necesita autorizarea președintelui Vladimir Putin: mai întâi aprobarea modificării legii, apoi emiterea unui ordin pentru fiecare operațiune militară.
Separat, Financial Times a relatat, citând surse, că comandamentul militar suprem l-ar fi convins pe Putin că trupele ruse ar putea cuceri întregul Donbas până în toamnă. Potrivit aceleiași publicații, după preluarea controlului asupra Donbasului, Putin ar intenționa să-și intensifice cererile pentru încetarea focului și ar putea să-și extindă pretențiile teritoriale.
Recomandate
Decizia Rusiei de a-l trece pe Ben Wallace pe lista persoanelor căutate indică extinderea folosirii instrumentelor penale ca presiune politică în contextul războiului din Ucraina , potrivit Al Jazeera . Fostul ministru britanic al Apărării apare în baza de date a Ministerului rus de Interne, în legătură cu o anchetă penală nespecificată. Agenția de stat TASS a citat o sursă anonimă din zona de aplicare a legii, care a susținut că investigația ar avea legătură cu acuzații „legate de terorism”. Autoritățile ruse nu au detaliat public faptele concrete sau capetele de acuzare. Wallace a fost ministru al Apărării în Marea Britanie din 2019 până în august 2023 și, după plecarea din funcție, a continuat să susțină creșterea sprijinului militar pentru Kiev și să condamne agresiunea Rusiei. În octombrie anul trecut, un parlamentar regional rus a cerut includerea lui Wallace pe lista persoanelor căutate, invocând declarații făcute cu o lună înainte la Warsaw Security Forum despre Crimeea, anexată de Rusia în 2014. În acel context, Wallace a recomandat sprijinirea Ucrainei pentru a lovi podul care leagă sudul Rusiei de Crimeea: „Trebuie să ajutăm Ucraina să aibă capabilitățile cu rază lungă pentru a face Crimeea de nelocuit. Trebuie să sufocăm viața din Crimeea. Și dacă facem asta, cred că [președintele rus Vladimir] Putin își va da seama că are ceva de pierdut. Trebuie să zdrobim blestematul de pod.” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat atunci declarațiile drept „stupide” și a spus că Moscova nu consideră necesar să comenteze afirmațiile foștilor oficiali occidentali. Context: represiune internă și semnale către exterior Cazul Wallace este plasat de publicație într-un tablou mai larg al măsurilor prin care Kremlinul își întărește controlul asupra narațiunii despre război și își extinde țintele, inclusiv în afara țării. În 2024, Vladimir Putin a semnat o lege care permite confiscarea activelor persoanelor condamnate pentru răspândirea de informații „deliberat false” despre armată; cadrul include infracțiuni precum „justificarea terorismului” și a fost folosit pentru a reduce la tăcere criticii. Al Jazeera amintește și alte cazuri invocate de autoritățile ruse: deschiderea unui dosar penal de către FSB împotriva oligarhului exilat Mihail Hodorkovski, acuzat de crearea unei „organizații teroriste” și de complot pentru preluarea violentă a puterii; emiterea, în 2023, a unui mandat de arestare pe numele procurorului Curții Penale Internaționale, Karim Khan, după ce acesta a cerut un mandat de arestare pentru Vladimir Putin pentru crime de război. Nu este clar câți oficiali străini sau persoane publice figurează în baza de date a Ministerului rus de Interne. Potrivit Mediazona, lista ar include zeci de politicieni și oficiali europeni. [...]
Parlamentul Rusiei a extins prin lege rolul armatei în operațiuni externe , oferindu-i baza legală pentru a „elibera” cetățeni ruși închiși în străinătate, cu condiția unei aprobări explicite de la președintele Vladimir Putin, potrivit Digi24 . Miza principală este una de reglementare: amendamentul creează cadrul juridic pentru intervenții militare punctuale în afara granițelor, sub control prezidențial direct. Amendamentul, anunțat încă din martie și adoptat miercuri, prevede că astfel de intervenții vor necesita autorizarea lui Putin. Procedural, președintele trebuie mai întâi să aprobe modificarea legii, iar apoi să emită un ordin separat pentru fiecare operațiune militară. Ce schimbă concret amendamentul Noua formulare a legii face posibilă intervenția armatei ruse pentru eliberarea unor cetățeni ruși considerați de Moscova drept „deținuți nejustificat” în străinătate, într-un cadru legal. Practic, decizia de a recurge la forță este centralizată la nivelul președintelui, prin mecanismul de autorizare de la caz la caz. Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin , a justificat inițiativa printr-o critică la adresa sistemelor judiciare occidentale, susținând că acestea ar fi devenit un instrument de represiune împotriva celor care nu sunt de acord cu decizii ale oficialilor europeni. În acest context, el a spus că Rusia trebuie să facă „tot ce poate” pentru a-și proteja cetățenii din străinătate. Context: relația Rusiei cu jurisdicțiile internaționale Potrivit dpa, promulgarea noii forme a legii este considerată o formalitate. Agenția apreciază că Putin ar urmări să-și întărească protecția personală, în condițiile în care este urmărit de Tribunalul Penal Internațional de la Haga pentru crime de război în Ucraina. În același registru, Putin a promulgat anterior o lege care prevede că deciziile instanțelor străine nu vor fi aplicate dacă intră în conflict cu interesele Rusiei. Digi24 notează, ca exemplu, că Moscova nu mai respectă hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului și nu recunoaște Tribunalul Penal Internațional. Va fi folosită legea în practică? Unii experți ruși independenți din domeniul judiciar consideră, potrivit dpa, că amendamentele ar funcționa mai degrabă ca instrument de descurajare și nu se așteaptă ca noua formă a legii să fie aplicată efectiv în practică. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre criterii, proceduri operaționale sau cazuri vizate, rămâne neclar cum ar arăta concret o astfel de intervenție și în ce condiții ar fi declanșată. [...]
Rusia își extinde prin lege baza „legală” pentru intervenții militare externe , o schimbare cu impact direct de reglementare și de securitate în regiune, potrivit Libertatea . Duma de Stat a aprobat, în lecturile a doua și a treia, un proiect care îi acordă președintelui Vladimir Putin prerogative pentru a desfășura forțe armate pe teritoriul altor state. Motivul oficial invocat în document este apărarea cetățenilor ruși care se confruntă cu acțiuni legale în afara granițelor, conform agenției ruse Interfax, citată de publicație. Ce permite concret noua lege Textul legislativ prevede că armata rusă va putea interveni, la decizia lui Vladimir Putin, pentru „a elibera sau proteja” cetățeni ruși arestați, deținuți ori urmăriți penal de instanțe străine care ar acționa fără implicarea sau acordul Rusiei. Legea se referă și la situații în care procedurile ar fi inițiate de organisme judiciare internaționale a căror autoritate nu este recunoscută de Federația Rusă printr-un tratat semnat sau printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU. Proiectul a fost adoptat „la unison”: 381 de deputați (84,7%) au votat „pentru”, fără voturi împotrivă și fără abțineri. Mesajul politic: acuzații la adresa Occidentului Președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, a justificat măsura acuzând Occidentul că folosește justiția ca pe un „instrument de represiune împotriva celor considerați indezirabili”. Într-un comunicat oficial, Volodin a susținut că statele vestice ar ignora regulile internaționale și s-ar amesteca în afacerile țărilor suverane, motiv pentru care Rusia ar trebui să intervină pentru a-și apăra cetățenii persecutați „ilegal”. Context: avertismente NATO și evaluări ale serviciilor occidentale Inițiativa legislativă apare pe fondul unor alerte repetate ale serviciilor de informații europene și nord-atlantice, care suspectează Moscova că se pregătește pentru o confruntare cu țări membre NATO, notează publicația. În acest context sunt menționate: avertismentul din vara lui 2025 al șefului serviciului secret german (BND) privind riscul unor provocări rusești în statele baltice, după modelul anexării Crimeei; apelul generalului Fabien Mandon, șeful Statului Major General al Franței, ca Europa să se pregătească pentru o confruntare directă cu Rusia în următorii 3-4 ani; evaluarea experților de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , care vorbesc despre o etapă preliminară („faza zero”) manifestată prin restructurarea districtelor militare rusești, construirea de noi baze la granița cu Finlanda și intensificarea acțiunilor hibride în Europa, inclusiv sabotaj și bruiaje ale semnalelor GPS. În material este menționat și că armata Rusiei numără 1,5 milioane de soldați. [...]
Comandamentul militar rus i-ar fi promis lui Vladimir Putin că poate cuceri întregul Donbas până în toamnă , un obiectiv care, dacă ar fi atins, ar repoziționa negocierile de încetare a focului în jurul unor cereri teritoriale mai mari ale Kremlinului, potrivit Digi24 , care citează o relatare Financial Times bazată pe surse. Miza nu este doar o schimbare de ritm pe front, ci și modul în care Moscova ar putea folosi un eventual câștig în Donbas pentru a ridica ștacheta în orice discuție despre armistițiu. În scenariul descris, după preluarea controlului asupra Donbasului, Putin ar intenționa să își intensifice cererile pentru încetarea focului și ar putea să își extindă pretențiile teritoriale. Donbasul, pivot pentru noi pretenții teritoriale Adjunctul șefului serviciului de informații militare ucrainean, Vadim Skibitsky, a declarat pentru Financial Times că un succes în Donbas ar permite Kremlinului să formuleze pretenții suplimentare. Potrivit acestuia, Putin ar putea cere apoi cedarea regiunilor Herson și Zaporijia, pe care Rusia le-a declarat ale sale în 2022, deși o parte semnificativă a acestora rămâne sub controlul Ucrainei. Surse citate de Financial Times susțin că Putin s-ar concentra acum pe cucerirea Donbasului, deși anterior ar fi admis posibilitatea înghețării acțiunilor militare pe linia actuală a frontului. Unul dintre interlocutorii publicației a descris refuzul lui Putin de a accepta o astfel de variantă. Ținte mai largi și mesajul intern: „frontul se prăbușește” Aceleași surse indică faptul că ambițiile lui Putin ar putea depăși Donbasul, mergând până la preluarea controlului asupra întregului teritoriu al Ucrainei de pe malul stâng al Niprului, inclusiv Kievul și Odesa. Un participant la negocieri neoficiale, citat de Financial Times, a susținut că „planul a fost întotdeauna” cucerirea Kievului și a descris, în același context, mesajele care i-ar fi fost transmise lui Putin despre starea frontului ucrainean. „I se spune că ucrainenii sunt la capătul puterilor, frontul se prăbușește și rămân fără oameni”, a declarat unul dintre participanții la negocierile neoficiale, citat de Financial Times. Negocierile de pace, în impas în pofida semnalelor din SUA În acest context, Rusia și Ucraina ar considera puțin probabilă reluarea negocierilor de pace cu medierea SUA, chiar și după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Financial Times. Donald Trump a declarat „ieri și săptămâna trecută” că Rusia și Ucraina sunt aproape de un acord, însă, potrivit materialului citat, nu există confirmări ale acestor afirmații. Sursele Financial Times afirmă că niciuna dintre părți nu vede un sens deosebit în continuarea negocierilor, iar un oficial ucrainean a spus că partea americană nu a obținut progrese din partea Rusiei. Rusia ar fi transmis, de asemenea, că negocierile ulterioare nu ar avea sens fără retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Consilierul prezidențial rus Yuri Ușakov a declarat pe 10 mai, potrivit aceleiași relatări, că rezolvarea conflictului va rămâne în impas chiar și după zeci de runde de negocieri dacă Ucraina nu își retrage trupele din Donbas. Un diplomat german de rang înalt, citat de Financial Times, a apreciat că nu se întrevede încă o încetare a războiului și că Rusia încearcă să obțină victoria pe câmpul de luptă, menținând în același timp cereri maximaliste, ceea ce ar contrazice ideea unei disponibilități reale de a negocia. [...]
Washingtonul ia în calcul sancțiuni pe bănci chinezești, dar costul unei escaladări economice poate fi prea mare , în condițiile în care Donald Trump vrea să obțină sprijinul Beijingului pentru a închide conflictul cu Iranul, relatează Reuters . Întâlnirea dintre Trump și Xi Jinping , programată în această săptămână, are loc pe fondul unui război descris drept „costisitor și nepopular” în SUA și al unor speranțe în scădere pentru un acord Washington–Teheran, după ce conflictul a împins în sus prețurile petrolului, iar armistițiul pare tot mai fragil, potrivit analizei. De ce Beijingul nu are aceleași mize ca Washingtonul Consilierii lui Trump văd China – cel mai mare cumpărător de petrol iranian – drept unul dintre puținii actori care ar putea influența decidenții de la Teheran să finalizeze o înțelegere cu SUA, au spus pentru Reuters două persoane informate despre planurile întâlnirii. În lipsa unor instrumente care să forțeze mâna Chinei, obiectivul Washingtonului ar fi să convingă conducerea chineză că are interesul ca războiul să se încheie acum. Beijingul are însă interese concurente. Pe de o parte, China ar vrea ca Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă traficului, după ce armata Iranului a „strangulat” circulația, într-un punct prin care trece o cincime din petrolul mondial, inclusiv o parte importantă din livrările către China. Pe de altă parte, Iranul rămâne un aliat strategic și o contrapondere la SUA, iar războiul a mutat atenția diplomatică și militară americană departe de Indo-Pacific, ceea ce reduce stimulentul Chinei de a împinge Iranul spre concesii majore. Henrietta Levin, senior fellow la think tank-ul CSIS, a apreciat că Xi intră în summit dintr-o poziție de „încredere în creștere”, alimentată de retragerea lui Trump din campania tarifară de anul trecut și de percepția că războiul din Iran consumă echipamente militare care altfel ar fi relevante pentru „vecinătatea” Chinei. Pârghiile SUA: sancțiuni, tarife și presiune pe fluxurile financiare Trump a declarat marți că nu are nevoie de ajutorul Chinei pentru a convinge Iranul, invocând blocada navală americană. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, că Trump „ține toate cărțile” în negocieri. Totuși, Reuters notează că opțiunile de presiune asupra Chinei sunt limitate, iar unele vin cu riscuri economice semnificative: Sancțiuni și tarife : SUA au penalizat financiar anumite entități chineze implicate în evitarea sancțiunilor legate de Iran, dar experții spun că măsurile nu au schimbat semnificativ fluxurile comerciale. Țintirea băncilor chineze : Brett Erickson (Obsidian Risk Advisors) a spus că Washingtonul a evitat „pârghiile cheie”, inclusiv măsuri împotriva băncilor chineze care facilitează comerțul cu Iranul. O sursă cu acces direct la opțiunile Trezoreriei a afirmat că există „mii” de ținte potențiale legate de finanțare ilicită și că ar fi „imposibil” să fie aplicate eficient sancțiunile pe Iran fără a viza băncile chineze, dar oficialii nu ar fi primit directive să meargă împotriva marilor instituții financiare. Strâmtoarea Hormuz : Trump a vehiculat ideea unor taxe pentru traficul prin strâmtoare, însă, după reacții interne și externe, Casa Albă a spus că își dorește redeschiderea fără limitări. În plus, Departamentul de Stat a anunțat că Washingtonul și Beijingul au convenit că nicio țară sau grup nu ar trebui să poată impune taxe acolo. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a trimis în aprilie scrisori de avertizare către două bănci chineze neidentificate, privind facilitarea achizițiilor de petrol iranian, și a spus că Trezoreria este pregătită să impună penalități, însă Reuters notează că nu au urmat acțiuni suplimentare. Bessent ar urma să ridice din nou subiectul în timpul vizitei lui Trump, potrivit unei surse familiarizate cu planurile. Riscul de retorsiune: de la tarife la minerale critice Reținerea SUA de a lovi sectorul bancar chinez ar reflecta incertitudinea privind retorsiunea, spun experți citați de Reuters. Edward Fishman (CFR) avertizează că sancționarea chiar și a unei bănci mici sau medii ar putea declanșa o escaladare „tit-for-tat”, cu revenirea la confruntarea economică și tarife de ordinul sutelor de procente, puse pe pauză anul trecut – un scenariu cu potențial inflaționist și cost politic pentru Trump. Jim Mullinax, fost director în Departamentul de Stat pe politici de sancțiuni, a spus că impactul sancționării unei mari bănci de stat chineze ar putea fi „și mai mare” decât efectele economice ale bombardamentelor asupra Iranului. În plus, o lovitură asupra marilor bănci ar putea determina Beijingul să folosească propria pârghie: mineralele critice . Reuters amintește că China are o poziție cvasi-dominantă în rafinarea și procesarea pământurilor rare și a amenințat în timpul războiului comercial de anul trecut că ar putea limita livrările, ceea ce a alarmat oficiali occidentali și a contribuit la o detensionare comercială fragilă. Pe acest fond, sancțiunile rămân un potențial punct de fricțiune în discuțiile din această săptămână: Beijingul a denunțat sancțiunile americane impuse vineri împotriva a trei companii cu sediul în China, despre care Washingtonul a spus că au sprijinit operațiuni militare iraniene. Fostul adjunct al secretarului de stat Kurt Campbell a apreciat că China, învățând din experiența SUA, va evita să se implice profund în Orientul Mijlociu și va rezista solicitărilor de a pune presiune decisivă pe Iran. „Va fi dificil să îi implici profund pe chinezi în orice circumstanțe. Vor vrea să fie atenți, pentru că pot vedea nisipurile mișcătoare politice la fel ca oricine”, a spus Campbell, citat de Reuters. [...]
Beijing avertizează că ar putea „închide ușa” pentru Europa dacă Uniunea Europeană merge mai departe cu restricții mai dure asupra investițiilor chineze și cu reguli mai stricte în industrii critice, potrivit Reuters . Mesajul ridică miza pentru companiile europene care depind de accesul la piața chineză și pentru fluxurile de capital într-un moment în care UE își întărește agenda de autonomie economică. Qu Xun , reprezentantul comercial al ambasadei Chinei în Spania, a declarat la o conferință la Madrid că Beijingul este „foarte dezamăgit” de „controalele, limitările și sancțiunile” aplicate de Europa în ultimele trei luni și a avertizat că astfel de măsuri ar împinge China să reacționeze. „Astfel de măsuri ne împing în colțuri, să reacționăm și să închidem ușa. Schimbă mentalitatea chineză.” Ce pregătește UE și de ce irită Beijingul Potrivit informațiilor, Parlamentul European se află în faze incipiente ale adoptării unei legislații care ar introduce reguli stricte privind controlul și proprietatea în UE pentru producția din industrii critice și ar limita furnizorii considerați „cu risc ridicat” în zona de securitate cibernetică . Beijingul a făcut presiuni pentru modificarea unor elemente-cheie, în special: eliminarea unor prevederi privind originea, achizițiile și cerințele tehnologice din noile reguli pentru producție; „diluarea” definițiilor pentru „risc ridicat” în regulile de securitate cibernetică. Impactul economic: risc de represalii și incertitudine pentru investiții Avertismentul privind „închiderea ușii” sugerează un risc de măsuri de retorsiune care ar putea afecta accesul firmelor europene pe piața chineză sau condițiile de operare, într-un context în care directorii europeni și americani au criticat de mult timp dificultățile de acces și competiția cu exporturile în creștere ale companiilor chineze subvenționate. Qu a recunoscut explicit existența nemulțumirilor companiilor europene legate de accesul pe piață în China, dar a transmis că mediul de afaceri diferă de la o țară la alta și că „regulile” trebuie respectate. „Știm că firmele europene au multe plângeri despre accesul dificil pe piață în China. Este adevărat. Lumea este crudă.” Context: UE își întărește autonomia, SUA își repară relația comercială cu China Tensiunea apare în timp ce Europa își accelerează agenda de independență economică, iar China și SUA încearcă să repare relațiile comerciale. Reuters notează că președintele american Donald Trump a ajuns miercuri la Beijing, însoțit de un grup de directori executivi care urmăresc rezolvarea unor probleme de business cu China. Pentru Europa, mesajul Beijingului indică faptul că noile reguli privind investițiile și furnizorii „cu risc ridicat” nu sunt doar o chestiune tehnică de reglementare, ci pot declanșa o reacție politică și economică cu efecte directe asupra companiilor și investițiilor transfrontaliere. [...]
