Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin a schimbat conducerea interimară în Belgorod și Briansk, două regiuni ruse de la granița cu Ucraina, după demisiile guvernatorilor, într-o mișcare care indică o recalibrare a controlului administrativ într-o zonă direct afectată de război, potrivit Digi24.
Kremlinul a anunțat că guvernatorii regiunilor Briansk și Belgorod, Aleksandr Bogomaz și Viaceeslav Gladkov, au fost înlocuiți după ce și-au prezentat demisia. Cei doi au condus regiunile de frontieră pe tot parcursul ofensivei ruse în Ucraina, iar informația privind demisiile a fost transmisă de agenția TASS, citată de News.ro.
Putin l-a numit pe generalul Aleksandr Șuvaev, care a luptat în Ucraina, ca lider interimar al regiunii Belgorod, iar pe Egor Kovalciuk ca șef interimar al regiunii Briansk. Președintele rus a avut deja întâlniri de lucru la Kremlin cu cei doi, conform informațiilor prezentate.
Alegerile pentru posturile de guvernator din aceste regiuni au fost stabilite pentru 20 septembrie.
Schimbările vin într-o zi în care Parlamentul Rusiei a adoptat un amendament legislativ anunțat încă din martie, potrivit căruia armata rusă ar urma să primească dreptul de a „elibera” cetățeni ruși închiși în străinătate, transmite dpa. Intervențiile ar necesita autorizarea președintelui Vladimir Putin: mai întâi aprobarea modificării legii, apoi emiterea unui ordin pentru fiecare operațiune militară.
Separat, Financial Times a relatat, citând surse, că comandamentul militar suprem l-ar fi convins pe Putin că trupele ruse ar putea cuceri întregul Donbas până în toamnă. Potrivit aceleiași publicații, după preluarea controlului asupra Donbasului, Putin ar intenționa să-și intensifice cererile pentru încetarea focului și ar putea să-și extindă pretențiile teritoriale.
Recomandate
Atacurile cu drone și artilerie au lovit din nou zone civile de ambele părți ale graniței Rusia–Ucraina , semn al unei escaladări operaționale care împinge tot mai mult conflictul spre ținte din proximitatea așezărilor și infrastructurii locale, potrivit CNN . În regiunea rusă Briansk , la graniță, un atac ucrainean cu dronă a ucis două persoane aflate într-o mașină, într-un sat din apropierea frontierei, a transmis pe Telegram guvernatorul interimar al regiunii, Egor Kovalciuk. Ministerul rus al Apărării, citat de agențiile de presă ruse, a afirmat că 124 de drone ucrainene au fost doborâte deasupra unor regiuni ale Rusiei într-un interval de 12 ore, între 08:00 și 20:00 (ora locală). Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a publicat o serie de informări despre interceptarea unor drone care se îndreptau spre capitală, iar o numărătoare neoficială a agențiilor ruse a indicat 24 de astfel de interceptări pe parcursul zilei. De partea ucraineană, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Oleksandr Ganzha, a spus că un total combinat de peste 40 de lovituri cu drone și tiruri de artilerie a ucis o persoană și a rănit alta în apropiere de Nikopol. Orașul este situat pe malul opus al fluviului Nipru față de centrala nucleară Zaporijjea, aflată sub control rusesc, și este descris ca o țintă frecventă a atacurilor ruse. În zonele ocupate de Rusia din regiunea Donețk, Denis Pușilin, liderul instalat de Moscova, a declarat pe Telegram că două persoane au fost ucise în urma unor atacuri ucrainene cu drone în orașele Horlivka și Makiivka. Informațiile provin din declarații ale oficialilor locali și din comunicări ale instituțiilor implicate, iar CNN precizează că relatarea este bazată pe un material Reuters. În lipsa unor evaluări independente prezentate în aceeași relatare, amploarea totală a pagubelor și bilanțul complet al victimelor nu pot fi verificate din aceste date. [...]
Președintele Finlandei spune că doar o schimbare de atitudine în Rusia ar putea opri războiul , nu sancțiunile occidentale sau pierderile militare, potrivit Adevărul . Mesajul mută accentul de pe instrumentele economice și presiunea de pe front pe un factor intern, greu de influențat din exterior, cu implicații directe pentru strategia occidentală de descurajare și pentru perspectiva negocierilor. Într-un interviu acordat publicației Politico, Alexander Stubb afirmă că războiul s-ar putea încheia „atunci când populația se va întoarce împotriva lui” Vladimir Putin . În viziunea sa, orice schimbare a stării de spirit în societatea rusă ar fi un semnal încurajator, însă nu indică un orizont de timp sau mecanisme concrete care ar putea accelera această evoluție. Condiția pentru negocieri: armistițiu de 60 de zile Stubb susține că primul pas către un proces real de pace ar trebui să fie o încetare a focului de cel puțin 60 de zile, interval pe care îl vede ca necesar pentru a crea condițiile începerii negocierilor între Kiev și Moscova. Totodată, liderul finlandez spune că modelul promovat de Statele Unite pentru relansarea negocierilor în alte conflicte, precum Iranul și Fâșia Gaza, ar putea fi aplicat și în cazul Ucrainei. În acest context, îl descrie pe președintele american Donald Trump drept „un foarte bun negociator”, care ar putea contribui la garantarea respectării unui eventual acord. Context: conflictul se mută tot mai mult în spatele frontului Declarațiile vin pe fondul avertismentului lansat de Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al ministrului ucrainean al Apărării și expert în război electronic și tehnologii militare, potrivit căruia confruntările se poartă tot mai mult prin lovituri asupra infrastructurii și a obiectivelor din spatele frontului. Beskrestnov îi îndeamnă pe ucraineni să distribuie pe rețelele sociale cât mai multe imagini și informații din Rusia, pentru ca cetățenii ruși să vadă efectele războiului asupra propriei țări — o abordare care se leagă direct de ideea lui Stubb că presiunea internă ar putea deveni factorul decisiv. [...]
Discuțiile secrete Putin–Lukașenko de la Valdai indică o presiune pentru implicarea mai directă a Belarusului în sprijinul militar al Rusiei , într-un moment în care infrastructura de pe teritoriul belarus a intrat explicit în vizorul Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea cu ușile închise dintre Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko a avut loc vineri, la reședința izolată a liderului rus din Valdai. Kremlinul a prezentat-o drept o discuție de rutină despre comerț, proiecte comune și „securitate regională”, însă formatul – fără conferință de presă, fără declarații publice și fără documente semnate – sugerează că miza reală a fost alta, notează publicația. De ce contează: Belarus riscă să devină țintă dacă rămâne „platformă” pentru atacuri Contextul imediat al întâlnirii este escaladarea tensiunilor dintre Kiev și Minsk, după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a dat Belarusului un termen de o săptămână pentru a elimina stații rusești de retransmisie a semnalului, despre care Ucraina susține că ar fi fost folosite pentru ghidarea atacurilor asupra teritoriului ucrainean. Kremlinul a respins avertismentul ca pe o amenințare la adresa suveranității Belarusului. Totuși, potrivit Kyiv Post, elementul relevant este schimbarea de ecuație strategică: publicația amintește că a relatat anterior că respectivele puncte de retransmisie „au amuțit” după ultimatum, conform referirilor lui Zelenski la rapoarte militare și de informații. Dilema lui Lukașenko: sprijin pentru Putin fără costul intrării în război Pentru Lukașenko, situația descrisă de Kyiv Post accentuează o problemă veche: își dorește protecția și subvențiile asociate sprijinului Moscovei, dar încearcă să evite costurile unei participări directe la război. Până acum, liderul belarus a evitat trimiterea de trupe în Ucraina, însă rolul teritoriului belarus în efortul de război al Rusiei este deja substanțial. Publicația trece în revistă câteva repere: în februarie 2022, Belarus a fost una dintre principalele platforme de lansare pentru invazia pe scară largă a Rusiei; ulterior, Minsk a găzduit arme nucleare tactice rusești; au avut loc exerciții militare comune repetate; infrastructura militară din Belarus a sprijinit menținerea presiunii asupra Ucrainei. În această logică, pentru Kiev nu contează doar dacă soldați belaruși trec granița, ci dacă bazele, radarele, stațiile de retransmisie și logistica de pe teritoriul Belarusului continuă să susțină atacurile rusești. Concluzia operațională este că Belarus devine „parte a câmpului de luptă”, chiar dacă Lukașenko insistă că nu este parte din război. Ce ar fi urmărit Putin la Valdai Kyiv Post apreciază că discuțiile de la Valdai ar reflecta o nerăbdare crescândă a lui Putin față de orice semn de ezitare din partea Minskului și o încercare de a „strânge controlul”, cerând loialitate și disponibilitate pentru următoarea etapă de presiune asupra Ucrainei. În același timp, întâlnirea scoate la iveală și o vulnerabilitate a alianței ruso-belarușe: Lukașenko rămâne util Moscovei atât timp cât poate oferi teritoriu, infrastructură și „adâncime strategică” fără a declanșa consecințe directe. Avertismentul Ucrainei arată însă că această aranjare nu mai este fără costuri, iar activele de pe teritoriul belarus pot ajunge să fie tratate drept ținte legitime în efortul Kievului de a opri atacurile facilitate tehnic din Belarus. [...]
SUA caută o ieșire dintr-un acord recent cu Iranul, pe fondul escaladării militare , potrivit Al Jazeera , care relatează despre a doua zi de lovituri americane asupra Iranului și reacțiile regionale la atacurile de represalii ale Teheranului. Bahrain și Kuweit au condamnat atacurile de retaliere ale Iranului, după ce SUA au continuat pentru a doua zi la rând loviturile asupra teritoriului iranian, conform materialului. În acest context, Hassan Ahmadian, cadru universitar la Universitatea din Teheran, susține că Washingtonul „încearcă să găsească o cale de ieșire” dintr-un Memorandum de Înțelegere (MoU – un document care stabilește intenții și principii de cooperare, fără a fi neapărat un tratat) semnat de Donald Trump în urmă cu 10 zile, despre care afirmă că ar fi pus capăt războiului. Materialul nu oferă detalii despre conținutul Memorandumului de Înțelegere sau despre pașii concreți prin care SUA ar încerca să se retragă din acesta, însă indică o tensiune între cadrul politic invocat (încheierea războiului) și evoluțiile operaționale din teren (continuarea loviturilor și reacțiile regionale). [...]
Un nou val de atacuri aeriene rusești a lovit infrastructură civilă în mai multe orașe ucrainene, cu cel puțin 11 răniți în Zaporizhzhia , potrivit Kyiv Post . În orașul din sud-estul Ucrainei, bombe aeriene ghidate au lovit un cartier rezidențial, provocând distrugeri și incendii. În Zaporizhzhia, șeful Administrației Militare Regionale, Ivan Fedorov, a transmis pe Telegram că atacul de duminică dimineață a vizat „centrul regional”, iar bilanțul victimelor a crescut pe parcursul zilei. La ora 13:30 (ora locală), Fedorov a spus că 11 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale: trei bărbați, șase femei și doi copii (un băiat de 5 ani și o fată de 16 ani). Autoritățile evaluau în continuare amploarea pagubelor. Atacuri și în Kyiv, Cernihiv și Dnipropetrovsk În capitala Kyiv, alarmele aeriene au sunat între 02:00 și 02:35 (ora locală), iar cel puțin șapte explozii au fost auzite în oraș. Șeful Administrației Militare a orașului, Tymur Tkachenko, a declarat că zona principală de impact a fost districtul Darnyțkîi (pe malul stâng), unde au izbucnit incendii în mai multe puncte, inclusiv într-o curte a unui bloc, la un service auto și la o clădire nelocuită. Potrivit aceleiași surse, cel puțin două persoane au fost rănite. În Cernihiv, Consiliul Local a anunțat că resturi de dronă au căzut pe o școală, avariind clădirea, iar unda de șoc a spart ferestrele unui bloc cu cinci etaje din apropiere; două persoane au fost rănite. În regiunea Dnipropetrovsk, serviciul ucrainean pentru situații de urgență (DSNS) a raportat lovituri asupra unor benzinării în districtele Dniprovski și Samarivski, cu incendii și vehicule avariate; două persoane au fost rănite. Tot în zonă, districtul Nikopol a fost bombardat, inclusiv orașul Nikopol și comunitățile Cervonohrîhorivka, Marhaneț și Pokrovske; un incendiu la o școală sportivă a fost stins de echipele de intervenție. Context: intensificarea campaniei aeriene Atacurile de duminică vin pe fondul unei intensificări a bombardamentelor, după ce președintele Volodîmîr Zelenski a declarat sâmbătă că, în ultimele șapte zile, Rusia ar fi folosit aproximativ 1.400 de drone de atac, 1.500 de bombe aeriene ghidate și 19 rachete de diverse tipuri împotriva a 15 regiuni ucrainene. În același mesaj, Zelenski a cerut partenerilor internaționali consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, inclusiv cu sisteme avansate anti-balistic, pentru protejarea populației și a infrastructurii civile. [...]
Escaladarea SUA–Iran pune din nou presiune pe securitatea și fluxurile comerciale din Golful Persic , după ce Iranul a vizat obiective militare americane din Bahrain și Kuweit, iar traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „foarte sensibil” la atacuri și mine, potrivit CNN . Iranul a transmis, prin Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) , că a țintit facilități americane din state vecine „inclusiv Kuweit și Bahrain”, ca reacție la lovituri americane asupra unor obiective iraniene. Schimbul de atacuri testează acordul fragil SUA–Iran, încheiat la începutul lunii, care include prevederi legate de încetarea focului și de siguranța navigației comerciale. Lovituri în Bahrain și Kuweit, reacții regionale și risc de extindere Bahrain a anunțat că a fost vizat cu „un număr de rachete balistice și drone”, pe care le-a descris drept o „escaladare periculoasă”. Kuweitul, la rândul său, a condamnat ceea ce a numit atacuri iraniene „repetate” și „odioase”, calificându-le drept încălcări ale suveranității și ale dreptului internațional. Armata kuweitiană a spus că a interceptat două rachete balistice, fără pagube sau victime. În Bahrain, autoritățile au indicat că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus „o serie” de atacuri aeriene, iar forțele armate sunt la cel mai ridicat nivel de alertă. Ministerul de Interne a mai precizat că o clădire rezidențială a suferit pagube importante, fără victime. Hormuz: navele continuă să tranziteze, dar rutele se schimbă În pofida escaladării, mai multe nave comerciale mari au tranzitat partea sudică a Strâmtorii Hormuz către porturi din Golf, pe o rută care „se lipește” de coasta Omanului, potrivit datelor de urmărire a navelor citate de CNN (Marine Traffic). Printre acestea s-au numărat două petroliere, două transportatoare de gaze lichefiate și o navă portcontainer. Totuși, o parte din trafic folosește în continuare o rută mai apropiată de coasta Iranului. Publicația notează că riscurile rămân ridicate: traficul este „foarte sensibil” la atacuri cu drone și la prezența minelor, iar Joint Maritime Information Center (structură supravegheată de Marina SUA) a ridicat nivelul de amenințare în strâmtoare la „substanțial”. Acordul de încetare a focului, sub presiune: amenințări și condiții Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că Washingtonul ar putea recurge la „mai multă acțiune militară” dacă Iranul continuă loviturile, acuzând Teheranul că a încălcat înțelegerea de încetare a focului. De cealaltă parte, IRGC a avertizat că încălcările armistițiului ar urma să ducă la „suspendarea tuturor proceselor aferente”, potrivit agenției semi-oficiale iraniene Tasnim, citată de CNN. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a spus că orice „interferență” în gestionarea de către Iran a Strâmtorii Hormuz va escalada tensiunile și a susținut că, „odată ce obstacolele sunt eliminate”, strâmtoarea ar urma să revină la capacitatea „de dinainte de război” în 30 de zile, sub „managementul exclusiv” al Iranului. De ce contează pentru economie: un culoar maritim sub risc operațional Dincolo de dimensiunea militară, miza imediată este operațională: Hormuz este un punct de strangulare maritim la intrarea în Golful Persic, iar schimbarea rutelor (spre coridorul sudic, aproape de Oman) arată cum companiile de transport încearcă să reducă expunerea la riscuri. În același timp, avertismentele privind minele și atacurile cu drone sugerează costuri mai mari de securitate și posibile întârzieri, într-un context în care acordul SUA–Iran este pus sub presiune de noi lovituri și amenințări reciproce. [...]
