Știri
Știri din categoria Externe

Bruxelles-ul se teme că un acord SUA–China ar putea lăsa UE fără acces sigur la pământuri rare și expusă unui val de importuri chinezești ieftine, pe fondul summitului dintre Donald Trump și Xi Jinping de la Beijing, potrivit Digi24. Miza, din perspectiva europeană, este una economică și industrială: o înțelegere bilaterală negociată „peste capul” UE ar putea amplifica vulnerabilități deja vizibile în lanțurile de aprovizionare și în competiția pe piețele de tehnologii verzi.
China domină în continuare lanțul de aprovizionare pentru minerale critice folosite în produse precum vehicule electrice, semiconductori, tehnologii verzi și sisteme de apărare. În acest context, oficialii europeni se tem că un posibil acord SUA–China ar putea prioritiza accesul american la pământurile rare chinezești, în timp ce Europa ar rămâne expusă la penurii și restricții la export.
Digi24 notează că industriile din Germania și Japonia au fost deja afectate serios de restricțiile impuse de China asupra pământurilor rare grele. În material este citat Ilya Epikhin, de la firma de consultanță Arthur Little, care spune:
„China pare să acorde selectiv licențe de export, păstrând în același timp controlul asupra lanțurilor de aprovizionare considerate sensibile din punct de vedere strategic, în special acolo unde sunt implicate aplicații militare sau tehnologii avansate.”
Germania și Japonia investesc în lanțuri alternative de aprovizionare și în proiecte pentru reducerea dependenței de China, însă înlocuirea completă a Chinei „este încă la ani distanță”, potrivit lui David Merriman, director de cercetare la Project Blue, citat în articol.
Un scenariu considerat de „coșmar” pentru Europa este ca summitul să ducă la un acord comercial „gestionat” între Washington și Beijing, care să lase UE pe margine și să o transforme într-o „victimă colaterală”. Consecința, potrivit materialului, ar putea fi o „invazie” a pieței europene cu excedentele de producție ale Chinei în domenii precum mașini electrice, baterii și bunuri industriale, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe industria europeană.
Digi24 menționează că, în prezent, mașinile electrice chinezești sunt cu 25% până la 50% mai ieftine decât modelele europene și dă un exemplu: MG4 pornește de la aproximativ 30.000 de euro (aprox. 150.000 lei), în timp ce modele europene comparabile, precum Volkswagen ID.3, încep de la aproximativ 40.000 de euro (aprox. 200.000 lei).
Experții citați în material nu exclud un acord „tranzacțional” între Trump și Xi, cu efecte negative pentru Europa. Jonas Parello-Plessner, cercetător asociat în programul Indo-Pacific al German Marshall Fund, afirmă:
„În mod realist, discuțiile Trump-Xi devin foarte bilaterale. Și un lucru este sigur: Trump va vorbi doar în numele său.”
În paralel, președintele american amenință cu introducerea unor noi tarife, inclusiv pentru produsele chinezești, pentru a înlocui taxele vamale anulate la începutul anului de Curtea Supremă a SUA, mai arată articolul. O escaladare a tensiunilor comerciale SUA–China sau un nou război comercial ar putea lovi industriile europene prin scăderea cererii globale, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și volatilitate financiară.
Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat luna trecută pentru Euronews că UE este pregătită să își consolideze politica industrială și că nu va ezita să își apere industriile:
„[UE] va lupta cu toate mijloacele pentru fiecare loc de muncă european, pentru fiecare companie europeană și pentru fiecare sector deschis”, dacă va considera că acestea sunt tratate incorect.
În același timp, materialul subliniază că summitul de la Beijing readuce în prim-plan dependența Europei de deciziile celor două mari puteri, într-un moment în care UE încearcă să-și reducă vulnerabilitățile, dar avansează lent.
Recomandate

Franța spune că programul portavionului „France Libre” nu este afectat de revenirea SUA la catapulte cu abur , iar Parisul mizează în continuare pe catapultele electromagnetice, fără să vadă riscuri tehnice sau industriale pentru producție și mentenanță pe termen lung, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională și de lanț de aprovizionare: dacă SUA ar schimba direcția, ar putea apărea întrebări despre cât de sustenabil rămâne, în decenii, suportul pentru tehnologia electromagnetică. Ministerul Apărării de la Paris a transmis agenției AFP că decizia președintelui american de a reveni la catapulte cu abur pentru portavioanele SUA „nu afectează” portavionul francez construit în Statele Unite. Autoritățile franceze au adăugat că nu a fost identificat „niciun risc tehnic sau industrial” pentru producția și mentenanța, în următoarele decenii, a catapultelor electromagnetice. De ce contează: mentenanța pe zeci de ani depinde de comenzi și de industrie AFP notează că, pentru a întreține un produs timp de decenii – durata normală de viață a unui portavion – un producător are nevoie de suficiente comenzi pentru a menține rentabilă „filiera” (lanțul industrial) necesară întreținerii. În acest context, poziția Franței urmărește să reducă riscul ca o eventuală schimbare de politică în SUA să slăbească ecosistemul industrial din jurul catapultelor electromagnetice. Ce a decis Trump și ce se întâmplă în programul american Donald Trump a ordonat ca pe „Doris Miller”, al patrulea portavion american din clasa Ford, aflat în construcție, să fie instalate catapulte cu abur, folosite înainte de implementarea sistemului electromagnetic EMALS (Electromagnetic Aircraft Launch System – sistem electromagnetic de lansare a aeronavelor). Trump a susținut că pentru EMALS „s-au cheltuit miliarde de dolari” și că „nu sunt bune”. Potrivit Reuters, USS „Gerald Ford ”, primul portavion din clasa Ford, realizase până în martie peste 36.000 de lansări cu EMALS, produs de compania General Atomics. Opoziție în Marina SUA și avertismente privind costurile Wall Street Journal scrie că oficiali de rang înalt ai Marinei americane și reprezentanți ai industriei s-au opus măsurii, invocând costurile foarte mari ale demontării unui sistem complex integrat în proiectarea celor mai noi portavioane. General Atomics a transmis că decizia de a reveni la abur „merită să fie reanalizată cu atenție” și a avertizat că, în condițiile în care lucrările la noua navă sunt finalizate în proporție de aproape 50%, o schimbare de direcție ar introduce riscuri semnificative pentru costuri, calendar și integrare. Senatorul democrat Mark Kelly (Arizona) a criticat public intervenția politică în proiectarea sistemelor navale, într-un mesaj pe rețelele sociale, cu o formulare dură la adresa lui Trump. [...]

Iran își extinde pregătirile de război, inclusiv prin amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf , după ce a interpretat un memorandum de înțelegere cu SUA drept o manevră a Israelului și Washingtonului de a câștiga timp pentru un atac mai amplu, potrivit The Jerusalem Post , care citează un reportaj The Wall Street Journal bazat pe oficiali iranieni și arabi. Publicația notează că, potrivit WSJ, oficiali din servicii de informații arabe ar fi identificat indicii că liderii iranieni planifică posibile atacuri pe teritoriul „inamicului”, ceea ce ar lărgi aria conflictului și ar crește costurile pentru SUA. În același timp, în Iran ar exista „o percepție răspândită” că „războiul principal” nu a început încă, pe fondul unei strategii de escaladare incrementală („salami-slicing”), descrisă de un analist de apărare din Teheran citat de WSJ. Presiune asupra rutelor maritime și asupra energiei din Golf În plan operațional, una dintre direcțiile menționate este intensificarea coordonării cu rețelele de aliați regionali ai Iranului. WSJ susține că Teheranul ar fi trimis consilieri în Irak, Yemen și Liban pentru discuții privind planuri ale milițiilor-proxy. În Yemen, potrivit unor oficiali familiarizați cu concluziile informațiilor arabe, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi trimis comandanți pentru a sprijini gruparea Houthi, inclusiv prin supervizarea desfășurării de rachete și alte arme care vizează Marea Roșie, precum și prin furnizarea de liste de ținte și îndrumare generală. Separat, IRGC ar fi transmis statelor din Golf că le va viza facilitățile energetice dacă SUA ar lovi infrastructura energetică a Iranului, inclusiv prin trimiterea unor liste cu ținte specifice. Pentru regiune și piețele de energie, miza este riscul de întreruperi sau scumpiri generate de atacuri asupra infrastructurii critice. Scenarii suplimentare: cabluri de internet și operațiuni terestre Între opțiunile discutate în material mai apar sabotarea cablurilor de internet, alimentarea instabilității politice în țări cu populații șiite numeroase și operațiuni terestre în Kuweit. Informațiile sunt atribuite constatărilor din zona de intelligence arab citate de WSJ, fără detalii suplimentare despre calendar sau despre nivelul de decizie. Semnale interne: numiri și „postură de război” În plan intern, WSJ indică drept exemplu numirea recentă a lui Ahmad Vahidi ca nou comandant-șef al Gardienilor Revoluției. Un expert în serviciile de securitate iraniene de la University of Tennessee at Chattanooga, citat de WSJ, interpretează numirea ca fiind în linie cu o conducere care pregătește aparatul de securitate pentru o perioadă de confruntare susținută, nu pentru o revenire la „politica de pace”. Tot în același registru, un fost diplomat american și negociator nuclear cu Iranul, Alan Eyre, este citat afirmând că „linia de bază” a Iranului este războiul și că Teheranul va rămâne într-o „postură de război”, pregătindu-se pentru un atac ulterior. [...]

Rusia vizează o schimbare de populație în teritoriile ocupate , printr-un plan de relocare pe termen lung care ar urma să mute aproape 114.000 de cetățeni în zone ucrainene aflate sub control rusesc, cu efecte directe asupra proprietății, pieței muncii și funcționării economiei locale, potrivit Digi24 . Investigația citată de publicație — realizată de cooperativa jurnalistică independentă „Bereg” și tradusă de Meduza — descrie cum această politică se vede deja în orașe precum Melitopol : localnici care vorbesc despre frică, confiscări și presiuni administrative, în paralel cu sosirea unor oameni atrași de salarii mai mari sau beneficii. Presiuni administrative și risc asupra proprietăților Mărturiile adunate de jurnaliști indică o presiune constantă asupra populației rămase, inclusiv pentru obținerea pașapoartelor rusești. Un activist al mișcării ucrainene de rezistență nonviolentă Zla Mavka afirmă că ocupația înseamnă, pentru mulți, teama de percheziții, rețineri și denunțuri, iar accesul la medicamente, servicii bancare și comunicații ar fi devenit mai dificil, în timp ce prețurile ar fi crescut. Un punct cu impact economic imediat este legat de proprietăți: potrivit activistului, locuințele celor plecați riscă să fie declarate „fără proprietar” dacă nu sunt reînregistrate conform legislației ruse, putând fi apoi trecute în administrarea autorităților de ocupație sau atribuite altor persoane. În același timp, revenirea pentru formalități ar presupune controale și proceduri de „filtrare”, cu riscuri pentru cei vizați. „Pentru mine, pare o politică deliberată de alungare a ucrainenilor și de înlocuire a populației. Îi alungă pe ucraineni și aduc cetățeni ruși. Este ceva ce am mai văzut în istorie”, afirmă activistul. Cum se schimbă economia locală: chirii mari, numerar și servicii slabe Relocarea și mobilitatea forței de muncă sunt descrise și prin perspectiva celor veniți din Rusia sau din alte state. O femeie din Ijevsk, mutată în Melitopol la începutul lui 2025, spune că familia a fost atrasă de condiții financiare mai bune, inclusiv prin modul de calcul al vechimii pentru pensie în teritoriile ocupate și venituri potențial mai mari. Ea relatează însă costuri ridicate și infrastructură slabă: chirii considerate mari pentru condițiile oferite (menționează avansuri de circa 60.000 de ruble și chirii de 30.000 de ruble pe lună pentru un apartament nerenovat); prețuri mai mari la alimente și ofertă limitată; acces redus la servicii bancare, cu plăți frecvente doar în numerar; întreruperi de electricitate și probleme conexe (magazine închise fără generatoare, alimentare cu apă afectată); deficit de medici și timpi mari de așteptare la consultații. Separat, un topograf din Rostov-pe-Don, venit pentru lucrări la o stație de distribuție a gazelor, descrie o piață a chiriilor între 30.000 și 45.000 de ruble pe lună și dificultăți în obținerea documentelor necesare pentru decontare, deoarece nu toți proprietarii ar accepta să emită acte. Ce urmează și de ce contează Planul este prezentat ca întins pe 20 de ani, iar miza, dincolo de dimensiunea umană, este una de control administrativ și economic: cine deține proprietăți, cine ocupă locurile de muncă și cum funcționează serviciile de bază într-un teritoriu aflat sub ocupație. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre mecanismele exacte de implementare, rămâne de urmărit cum va fi aplicată politica de relocare și ce efecte va avea asupra structurii demografice și a economiei locale din orașele vizate. [...]

Redeschiderea Strâmtorii Hormuz devine o miză economică regională , după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , a cerut reluarea traficului prin acest coridor maritim esențial pentru transportul global de petrol, potrivit Al Jazeera . Erdogan a spus că „fluxurile globale de petrol trebuie să reînceapă” și a susținut că atât Turcia, cât și Iranul sprijină menținerea transporturilor de petrol prin această rută strategică. Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca fiind în centrul tensiunilor dintre SUA și Iran, iar apelul liderului turc vine pe fondul unor perturbări ale livrărilor de petrol. Materialul nu oferă detalii despre natura exactă a perturbărilor sau despre un calendar pentru redeschidere. Pentru piețele energetice și economiile dependente de importuri, mesajul Ankarei indică o presiune politică pentru normalizarea rapidă a tranzitului, într-un punct de blocaj care poate influența direct disponibilitatea petrolului la nivel global. [...]

Retorica de escaladare a Iranului pune sub semnul întrebării acordul de încetare a ostilităților cu SUA , cu doar 24 de ore înainte de expirarea termenului de 60 de zile prevăzut în memorandumul semnat în iunie, potrivit Antena 3 . Declarația a fost făcută duminică de Statul Major General al Forțelor Armate Iraniene, într-un comunicat publicat cu ocazia aniversării întoarcerii prizonierilor din războiul Iran–Irak (1980–1988), potrivit agenției Tasnim. Informația este relatată de EFE, citată de Agerpres. „Până la înfrângerea completă a dușmanilor americano-sioniști din regiune, la restabilirea drepturilor eroicei națiuni iraniene și la capitularea inamicului, nu vom ceda în fața Statelor Unite.” Ce prevedea memorandumul și de ce contează momentul Iranul și Statele Unite au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere care stipula încetarea imediată a operațiunilor militare și stabilea un termen de 60 de zile pentru negocierea unui acord final de pace. Potrivit materialului, termenul-limită urma să expire în 24 de ore de la momentul declarației armatei iraniene. În acest context, mesajul de „înfrângere completă” indică o poziționare publică mai dură exact înaintea unui moment-cheie al procesului de negociere, ceea ce ridică semne de întrebare privind fezabilitatea unui acord final în forma anticipată de memorandum. Acuzații reciproce și reluarea ostilităților Deși memorandumul prevedea încetarea imediată a operațiunilor militare, ostilitățile au fost reluate pe 7 iulie, după ce guvernul american a acuzat Iranul că a atacat nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz . În continuare, au urmat noi atacuri aeriene americane împotriva sudului Iranului, iar de atunci ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului. Separat, armata iraniană a transmis că își va menține poziția în apărarea „cererilor legitime” și a „restaurării drepturilor” poporului iranian și ale liderului său suprem, Mojtaba Khamenei , fără a preciza care sunt aceste cereri. Totodată, Statul Major General a susținut că forțele iraniene, confruntate cu „cea mai bine echipată armată din lume” (referire la SUA), „au reușit să-i îngenuncheze pe liderii acesteia”. [...]

Ucraina a început să folosească drone britanice cu rază lungă, mai ieftine decât rachetele, pentru a lovi ținte economice din Rusia , inclusiv rafinării, într-o schimbare cu potențial de presiune directă asupra veniturilor Moscovei din petrol, potrivit Antena 3 , care citează declarații pentru The Times din surse ale armatei ucrainene. De ce contează: cost mai mic, rază mai mare, presiune pe infrastructura petrolieră Sursele citate susțin că dronele britanice s-au dovedit „un instrument mai eficient” pentru astfel de ținte decât rachetele britanice Storm Shadow livrate anterior Ucrainei. În material se arată că Storm Shadow au o rază de acțiune de aproximativ 250 km, în timp ce unele dintre dronele primite pot ajunge aproape de 1.000 km. Un alt element operațional important este scalarea: dronele pot fi produse relativ rapid, stocate în număr mare și lansate în grupuri, ceea ce ar permite suprasolicitarea apărării antiaeriene ruse. Costul este indicat la 50.000–100.000 de lire sterline (aprox. 290.000–580.000 lei) pe unitate, „considerabil mai ieftine” decât multe rachete occidentale, conform aceleiași surse. Ce tipuri de drone sunt menționate și ce ținte au fost lovite În articol sunt menționate două categorii de drone britanice folosite de Ucraina în ultimele șase luni: Nyan , dronă cu reacție dezvoltată de Callen-Lenz, filială a BAE Systems : construită din fibră de carbon, cu anvergura aripilor de 2,9 metri și rază de acțiune de peste 250 km. Un alt model britanic cu rază mai lungă , produs de o companie al cărei nume nu este făcut public din motive de securitate: lansat cu catapulta și capabil să parcurgă peste 950 km. Aceste aparate ar fi fost folosite, printre altele, în atacuri asupra rafinăriilor din Volgograd și Iaroslavl , potrivit surselor citate. Context: semnal politic și planuri de livrări la scară mare O sursă militară ucraineană de rang înalt afirmă că Ucraina folosește în principal propriile drone, cu rază de acțiune de până la 1.800 km, dar că modelele britanice „s-au comportat foarte bine” în atacurile la mare distanță. Materialul include și o evaluare a impactului economic potențial: fostul director al departamentului britanic pentru operațiuni întrunite, mareșalul aerului Greg Bagwell, spune că loviturile asupra infrastructurii petroliere pot avea un efect strategic mai mare, deoarece veniturile din petrol sunt importante pentru economia Rusiei. Totodată, este menționat că, în iunie, fostul ministru britanic al apărării Dan Jarvis a anunțat planuri de a furniza până la finalul anului cel puțin 150.000 de drone , plus 350 de rachete antiaeriene și sisteme radar. Valoarea dronelor era estimată la 500 milioane de lire sterline (aprox. 2,9 miliarde lei), iar autoritățile britanice intenționau să acopere costul folosind active rusești înghețate , conform articolului. [...]