Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin a anunțat o încetare a focului de Paștele ortodox, potrivit Euronews România, care citează un comunicat transmis joi de Kremlin și relatat de AFP.
Măsura ar urma să se aplice la finalul zilei de sâmbătă și pe parcursul zilei de duminică, în contextul sărbătorii Paștelui ortodox. În același timp, articolul menționează că și Kievul propusese o întrerupere a ostilităților în această perioadă.
„Prin decizia comandantului suprem, V.Putin, în legătură cu apropiata sârbătoare a Paștelui ortodox, o încetare a focului a fost decretată pentru sâmbătă, 11 aprilie, începând de la ora locală 16:00 (13:00 GMT) până la sfârșitul zilei de 12 aprilie 2026”, se menționează în comunicatul Kremlinului.
Raportat la ora României, intervalul indicat de Kremlin începe sâmbătă, 11 aprilie, la 18:00 (București), având în vedere echivalarea cu 13:00 GMT din textul citat.
Anunțul nu include, în informațiile publicate, detalii despre mecanismul de monitorizare sau despre condițiile concrete ale încetării focului, iar articolul nu precizează reacția oficială a Ucrainei la comunicatul Kremlinului.
Recomandate
Dronele ucrainene care deviază și intră în spațiul aerian baltic scot la iveală vulnerabilități în apărarea antiaeriană a flancului estic al NATO , într-un context în care riscul de incident și escaladare accidentală crește, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters. Incursiunile au fost raportate în ultimele săptămâni în Lituania, Letonia și Estonia, pe fondul intensificării atacurilor Ucrainei cu drone explozive asupra unor ținte rusești din regiunea Mării Baltice. În majoritatea cazurilor, dronele nu au produs pagube, prăbușindu-se în câmp deschis sau ieșind din spațiul aerian baltic, însă episoadele au alimentat neliniștea și au dus la măsuri de urgență. Lacune operaționale: drone intrate „nedetectate” și reacții în lanț Materialul notează că mai multe drone au intrat nedetectate în spațiul aerian baltic, ceea ce evidențiază puncte slabe în apărarea antiaeriană la granița NATO cu Rusia și Belarus. În Estonia, un avion militar al NATO a doborât pe 19 mai o presupusă dronă ucraineană, într-un incident pe care NATO l-a descris pentru Reuters drept prima lansare de rachetă „în apărarea Alianței” de la aderarea celor trei state baltice în 2004. În Lituania, pe 20 mai, parlamentari au fost nevoiți să se adăpostească în buncăre când o dronă se apropia de Vilnius, iar a doua zi a fost emisă o alertă aeriană în nordul țării. Presiune politică internă și mesaj către Kiev Pe fondul acestor incidente, oficiali estonieni au transmis Kievului că încălcările spațiului aerian nu ajută și că se așteaptă ca Ucraina să își controleze mai bine dronele. În Letonia, șefa guvernului, Evika Silina, a fost nevoită să demisioneze după ce și-a concediat ministrul Apărării, pe care l-a acuzat de deficiențe în protejarea aeriană a țării, conform aceleiași surse. De ce deviază dronele: acuzații de bruiaj și riscul de „calcul greșit” Kievul și statele baltice au confirmat, în majoritatea cazurilor, că dronele rătăcite sunt ucrainene, dar au acuzat Rusia că le-ar fi deviat traiectoria prin sisteme de război electronic care bruiază sau falsifică semnalele . Ministerul ucrainean de Externe neagă că ar trimite deliberat drone spre spațiul NATO și susține că Rusia le îndreaptă intenționat spre țările baltice; purtătorul de cuvânt Gheorghi Tihii afirmă că Ucraina ar avea informații de la servicii în acest sens. O sursă militară ucraineană a declarat că este în desfășurare o anchetă „serioasă” privind modul în care Rusia ar determina dronele să devieze și să pătrundă în spațiul aerian baltic. Separat, o sursă militară suedeză de rang înalt a susținut pentru Reuters că Ucraina și-ar trimite deliberat dronele în apropierea frontierei baltice cu Rusia, folosind-o ca „scut”, afirmație respinsă de MAE ucrainean. Pe fondul retoricii și acuzațiilor reciproce, Linas Kojala, șeful Centrului de studii de geopolitică și securitate din Vilnius, avertizează asupra riscului de escaladare neintenționată: „Tensiunile sunt mari, există riscul unei escaladări neintenţionate.” Context: miza economică a țintelor din Baltica și incertitudinea privind SUA Analiza citată de Digi24 plasează episoadele și în contextul loviturilor ucrainene asupra porturilor rusești din regiunea Mării Baltice, care, potrivit materialului, gestionează aproape 40% din exporturile naționale de petrol și gaze ale Rusiei. În paralel, sunt menționate semnale contradictorii ale Washingtonului privind angajamentul față de apărarea Europei: președintele Donald Trump a sugerat că SUA ar putea părăsi NATO, iar SUA au anunțat luna aceasta amânarea desfășurării de trupe în Polonia, pentru ca ulterior să comunice că vor trimite totuși 5.000 de soldați suplimentar. Ce urmează: întărirea apărării aeriene și gestionarea riscului de incident Din informațiile prezentate, presiunea imediată pentru statele baltice este dublă: să își reducă vulnerabilitățile operaționale (detectare și reacție) și să limiteze riscul ca incidentele cu drone „rătăcite” să fie interpretate ca provocări deliberate, într-o zonă în care orice eroare de calcul poate avea consecințe de securitate disproporționate. În același timp, Kievul investighează cauzele devierilor, în timp ce acuzațiile de bruiaj și „redirecționare” rămân, deocamdată, dispute între părți, fără o concluzie publică prezentată în material. [...]
Disputa asupra controlului unor sate din Harkiv și Zaporojie arată cât de greu se confirmă câștigurile teritoriale pe front , într-un moment în care Rusia anunță capturi aproape săptămânal, iar Ucraina și surse deschise contestă o parte dintre ele, potrivit Reuters . Ministerul rus al Apărării a transmis că trupele sale au preluat controlul asupra satului Hraniv din regiunea Harkiv (în nord-est, la granița cu Rusia) și asupra satului Vozdvyzhivka din regiunea Zaporojie (sud-est), într-o zonă intens disputată. Ucraina respinge anunțul pentru Hraniv Armata a 14-a a Ucrainei a respins raportarea Rusiei, afirmând că Hraniv se află sub control ucrainean. Într-o postare pe Facebook, unitatea a susținut că forțele ucrainene „țin în mod fiabil” liniile defensive, resping atacurile și provoacă pierderi semnificative în personal și echipamente. DeepState contestă capturarea Vozdvyzhivka DeepState, un blog militar ucrainean care urmărește evoluțiile de pe linia frontului folosind surse deschise, a spus că raportul privind capturarea Vozdvyzhivka este neadevărat. Potrivit acestuia, un grup de militari ruși ar fi intrat pentru scurt timp în sat la începutul lunii, dar ar fi fost alungat sau ucis. Context: revendicări frecvente, confirmări dificile Pe fondul unui front de aproximativ 1.250 km (circa 2.012 km), Rusia — care controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei — anunță capturarea de localități aproape săptămânal, în cadrul campaniei de a obține controlul asupra întregii regiuni Donețk din est. Reuters notează că, în ultimele săptămâni, armata ucraineană a afirmat că avansurile rusești au încetinit și că se află în cea mai puternică poziție din ultimele luni. În acest context, diferențele dintre comunicatele oficiale și evaluările ucrainene indică o „ceață a războiului” în care câștigurile teritoriale sunt greu de verificat rapid și independent. [...]
Comisia Europeană vrea să deschidă pe 16 iunie primul „grup” de capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova la UE, un pas procedural care poate debloca formal discuțiile după luni de blocaj politic, potrivit Digi24 . Propunerea Comisiei ar urma să fie prezentată la Bruxelles, în Consiliul Afaceri Generale , la o reuniune a miniștrilor europeni. Calendarul descris ar permite ca liderii UE să aprobe măsura două zile mai târziu, la Consiliul European , tot la Bruxelles. Miza imediată este una de reglementare și guvernanță: deschiderea unui „cluster” (grup) înseamnă intrarea într-o etapă structurată a negocierilor, organizată pe pachete tematice de legislație europeană, care necesită acordul unanim al tuturor celor 27 de state membre. Ce a blocat până acum și ce se schimbă la Budapesta Până acum, progresul Ucrainei a fost blocat în principal de Ungaria, unde Viktor Orbán a împiedicat constant avansarea dosarului. După alegerile parlamentare din martie, Orbán a fost înlăturat, iar noul guvern a transmis semnale de „abordare mai moderată”, notează publicația. În acest context, Péter Magyar, noul prim-ministru al Ungariei, este așteptat la Bruxelles vineri și ar urma să își condiționeze sprijinul de solicitări legate de deblocarea fondurilor europene înghețate anterior pe fondul încălcărilor legislației UE sub guvernarea Orbán. Cum funcționează „clusterele” și de ce contează primul pas Negocierile de aderare sunt împărțite în șase „clustere”, care grupează capitole din legislația UE pe domenii tematice. Deschiderea fiecărui cluster cere unanimitate, iar vetourile pot opri procesul dacă statele membre consideră că țările candidate dau înapoi la reforme. Primul cluster vizează „pilonii democratici, economici și instituționali” ai UE. Deși este primul care se deschide, este și ultimul care se închide, ceea ce îl transformă într-un filtru de durată pentru restul negocierilor. Potrivit calendarului menționat, restul clusterelor ar urma să fie deschise pentru Ucraina și Republica Moldova în iulie. Termenii aderării rămân în discuție Deși procesul este conturat, „termenii exacți” ai aderării celor două țări sunt încă negociați. În acest context, Digi24 amintește că Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a sugerat recent o formulă de „membru asociat” pentru Ucraina, fără drept de vot deplin, idee respinsă ulterior de Kiev. Separat, ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, a respins sugestiile privind o eventuală aderare a Ucrainei la Spațiul Economic European (SEE) ca etapă intermediară spre UE, descriind aranjamentul drept „foarte ciudat” și exprimând rezerve privind recomandarea unei astfel de soluții. [...]
Ucraina își extinde „zona de drone”, iar Rusia ia în calcul limitarea exporturilor de combustibili , într-un semn că loviturile asupra rafinăriilor și presiunea pe logistică încep să producă efecte care depășesc strict frontul, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea din 27 mai a Institute for the Study of War (ISW) . ISW notează că Ucraina derulează cu succes campanii de lovituri cu drone atât la distanță medie, cât și pe linia frontului, ceea ce „limitează” capacitatea Rusiei de a transporta personal către front și de a aproviziona și susține pozițiile din prima linie. În evaluare, analiștii descriu o „zonă adâncă” de activitate a dronelor, de la distanța intermediară până la contactul direct, care ar reduce eficiența mișcărilor rusești. Efect operațional: mobilizarea suplimentară nu garantează rezultate Un punct central al evaluării este că impactul unei posibile chemări involuntare în rezervă (o mobilizare forțată) rămâne neclar, în condițiile în care Rusia are nevoi crescânde de personal, iar loviturile ucrainene cu drone „inhibă” deplasarea trupelor ruse către linia frontului. ISW apreciază că o mobilizare suplimentară nu ar îmbunătăți „material” performanța pe câmpul de luptă dacă Rusia nu reușește mai întâi să contracareze operațiunile ucrainene cu drone. Separat, evaluarea menționează că recrutarea internă pe bază de contract a Kremlinului „continuă să arate semne de tensiune”, pe fondul pierderilor ridicate pe câmpul de luptă. Efect economic: Moscova ar putea restricționa temporar exporturile de motorină și combustibil de aviație ISW mai arată că guvernul rus ar lua în calcul impunerea unei restricții temporare asupra exporturilor de motorină și combustibil de aviație, după „câteva luni” de lovituri ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Evaluarea nu oferă detalii despre amploarea sau durata unei astfel de măsuri, dar semnalul este relevant pentru piețe: o limitare a exporturilor ar indica presiuni asupra lanțului intern de producție și distribuție a combustibililor. Situația de pe front și atacuri aeriene În plan tactic, ISW consemnează avansuri ucrainene în regiunea Sumî și în direcțiile Harkiv și Borova, în timp ce forțele ruse ar fi avansat în direcția Pokrovsk. Totodată, Rusia a lansat 163 de drone către Ucraina peste noapte, potrivit evaluării. Ce urmează, în logica raportului: dacă Ucraina menține presiunea cu drone asupra logisticii și infrastructurii energetice, Rusia ar putea fi împinsă către măsuri administrative (precum restricții la export) și către ajustări operaționale pentru protejarea transporturilor către front, însă ISW subliniază că eficiența unor soluții precum mobilizarea suplimentară rămâne incertă în absența unui răspuns la „zona” de drone creată de Ucraina. [...]
România își menține prezența diplomatică la Kiev și a convocat ambasadorul Federației Ruse la București, după ce Moscova a cerut ambasadelor străine să-și evacueze personalul din capitala Ucrainei pe fondul unor amenințări cu „atacuri dureroase”, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de politică externă și de reglementare internațională: Bucureștiul tratează public mesajele Moscovei ca pe o escaladare cu potențial de încălcare a dreptului internațional. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Ministerul Afacerilor Externe a calificat amenințarea transmisă de MAE rus, inclusiv prin postări în social media, drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” și a susținut că, dacă ar fi pusă în aplicare, ar echivala cu „o crimă de război” împotriva poporului ucrainean, cu „consecințe grave din perspectiva dreptului internațional”. „Amenințarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă și postări în social media reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă. Este o amenințare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din perspectiva dreptului internațional.” Convocarea ambasadorului rus și mesajul către Moscova MAE anunță că l-a convocat „astăzi” la minister pe ambasadorul Federației Ruse la București. În discuție, partea română i-a transmis că obligațiile legale ale Rusiei, inclusiv cele privind respectarea dreptului internațional, nu pot fi suspendate prin comunicate sau postări. „În acest sens, a fost convocat astăzi la MAE ambasadorul Federației Ruse la București. În discuție, partea română i-a reamintit că niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale ale Federației Ruse, inclusiv cele privind respectarea dreptului internațional.” Totodată, ministerul afirmă că România nu va fi „intimidată” și că își menține prezența diplomatică în Ucraina, inclusiv la Kiev. „Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev.” Aliniere cu SUA și UE pe tema evacuării Contextul prezentat este că SUA și Uniunea Europeană au anunțat că își mențin diplomații în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor venite de la Moscova. România își poziționează decizia în aceeași linie cu „partenerii strategici”, conform informațiilor din articol. În același context, sunt menționate declarații atribuite secretarului de stat american Marco Rubio , care ar fi spus că rușii au notificat ambasadele că „Kievul va deveni un loc foarte periculos”, dar a adăugat că orașul este periculos „de mai mulți ani”. De asemenea, ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Maternová, este citată cu un mesaj potrivit căruia UE nu pleacă din Kiev, considerând amenințările un semn de „disperare”, nu de putere. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă au fost anunțate măsuri suplimentare din partea României, dincolo de convocarea ambasadorului și menținerea prezenței diplomatice la Kiev. În schimb, poziționarea MAE pune accentul pe cadrul de drept internațional și pe respingerea publică a presiunilor venite dinspre Moscova. [...]
Moartea rapidă a noului lider militar Hamas indică o presiune operațională crescută asupra conducerii grupării în Gaza , după ce organizația a confirmat că Mohammed Odeh a fost ucis într-un atac aerian israelian, la mai puțin de două săptămâni de la eliminarea predecesorului său, potrivit Mediafax . Hamas a transmis că Mohammed Odeh a murit într-un atac aerian de marți, împreună cu soția sa și doi dintre copiii săi. Anterior, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , anunțase că armata israeliană l-a vizat și l-a ucis pe Odeh, informație relatată de AP. Ce s-a întâmplat în atacurile din orașul Gaza Spitalele locale au declarat că, în atacul de marți asupra unei piețe din orașul Gaza, au fost ucise cel puțin cinci persoane, inclusiv Odeh și membri ai familiei sale, și au fost rănite 12 persoane. Atacul a avut loc în ajunul Eid al-Adha, o sărbătoare musulmană importantă. Separat, alte atacuri au avut loc miercuri seara în oraș și au ucis cel puțin șapte persoane, inclusiv doi copii și o femeie. Peste 20 de persoane au fost rănite, inclusiv mai mulți copii, potrivit spitalului Shifa. De ce contează: o lovitură repetată în lanțul de comandă al Hamas Katz l-a descris pe Odeh drept „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, care a declanșat războiul din Gaza. Ministrul israelian a mai spus că este a patra oară când Israelul îl ucide pe șeful aripii militare a Hamas de la începutul războiului. Potrivit informațiilor din articol, Izz al-Din al-Haddad, fostul șef al aripii militare, a fost ucis pe 16 mai. Reacția Hamas și contextul din teren Mii de oameni s-au adunat miercuri pentru înmormântarea comună a familiei lui Odeh în orașul Gaza, iar participanții au acoperit cadavrele cu steaguri verzi Hamas și au mărșăluit prin oraș, scandând și trăgând focuri de armă în aer. Unii au purtat postere cu fotografia lui Odeh, cu mențiunea că ar fi fost „unul dintre șefii de stat major ai Brigăzilor Qassam”, aripa militară a Hamas. Hamas a condamnat atacul și a afirmat că Odeh a fost activ în cadrul grupării de peste trei decenii și a făcut parte din prima generație implicată în înființarea aripii militare a mișcării. [...]
