Știri
Știri din categoria Externe
Moartea rapidă a noului lider militar Hamas indică o presiune operațională crescută asupra conducerii grupării în Gaza, după ce organizația a confirmat că Mohammed Odeh a fost ucis într-un atac aerian israelian, la mai puțin de două săptămâni de la eliminarea predecesorului său, potrivit Mediafax.
Hamas a transmis că Mohammed Odeh a murit într-un atac aerian de marți, împreună cu soția sa și doi dintre copiii săi. Anterior, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, anunțase că armata israeliană l-a vizat și l-a ucis pe Odeh, informație relatată de AP.
Spitalele locale au declarat că, în atacul de marți asupra unei piețe din orașul Gaza, au fost ucise cel puțin cinci persoane, inclusiv Odeh și membri ai familiei sale, și au fost rănite 12 persoane. Atacul a avut loc în ajunul Eid al-Adha, o sărbătoare musulmană importantă.
Separat, alte atacuri au avut loc miercuri seara în oraș și au ucis cel puțin șapte persoane, inclusiv doi copii și o femeie. Peste 20 de persoane au fost rănite, inclusiv mai mulți copii, potrivit spitalului Shifa.
Katz l-a descris pe Odeh drept „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, care a declanșat războiul din Gaza. Ministrul israelian a mai spus că este a patra oară când Israelul îl ucide pe șeful aripii militare a Hamas de la începutul războiului.
Potrivit informațiilor din articol, Izz al-Din al-Haddad, fostul șef al aripii militare, a fost ucis pe 16 mai.
Mii de oameni s-au adunat miercuri pentru înmormântarea comună a familiei lui Odeh în orașul Gaza, iar participanții au acoperit cadavrele cu steaguri verzi Hamas și au mărșăluit prin oraș, scandând și trăgând focuri de armă în aer. Unii au purtat postere cu fotografia lui Odeh, cu mențiunea că ar fi fost „unul dintre șefii de stat major ai Brigăzilor Qassam”, aripa militară a Hamas.
Hamas a condamnat atacul și a afirmat că Odeh a fost activ în cadrul grupării de peste trei decenii și a făcut parte din prima generație implicată în înființarea aripii militare a mișcării.
Recomandate
Capitalele europene iau în calcul riscul ca Rusia să „testeze” NATO dincolo de Ucraina , pe fondul pierderilor mari ale armatei ruse și al unei intensificări a amenințărilor la adresa unor state membre ale Alianței, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una operațională și bugetară: orice escaladare în proximitatea flancului estic ar accelera deciziile de întărire a apărării și ar crește presiunea pe capacitățile militare și pe industria de profil. În ultimele săptămâni, oficiali ruși au lansat declarații agresive la adresa statelor baltice, inclusiv amenințări cu bombardarea unor „centre decizionale” din Letonia, după acuzații (respinse de Riga) că ar găzdui operatori de drone ucraineni. În Lituania, alarmele de raid aerian au sunat după ce mai multe drone rusești „s-ar fi apropiat” de spațiul aerian lituanian dinspre Belarus, iar membri ai guvernului au fost duși într-un buncăr, notează articolul. Un alt element care alimentează tensiunea este avertismentul Moscovei către companii din opt țări europene: ministrul rus al Apărării a publicat adresele unor firme despre care Rusia susține că ar lucra la producția de drone împreună cu Ucraina, invocând „consecințe imprevizibile” și o „intensificare rapidă” a conflictului dacă ajutorul militar pentru Kiev nu încetează. Zonele considerate vulnerabile pentru un „test” al unității NATO Mai mulți oficiali europeni din domeniul securității au avertizat că Rusia ar putea încerca să testeze unitatea Alianței prin acțiuni îndreptate către: țările baltice; insule daneze și suedeze din Marea Baltică; teritorii ale NATO din regiunea arctică. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, a declarat într-un interviu că starea de securitate în Europa „s-a degradat în ultimele 24 de luni”, iar Rusia și-a asumat riscuri operaționale mai mari în operațiuni hibride (acțiuni sub pragul războiului declarat, precum sabotaj, presiune informațională sau atacuri cibernetice). Presiunea pierderilor și dilema mobilizării în Rusia Deși nu ar exista „semne clare” că Rusia mută trupe și echipamente pentru un atac asupra țărilor baltice sau a altor teritorii din afara Ucrainei, sursa arată că Vladimir Putin ar putea fi împins spre decizii mai riscante de ritmul pierderilor. Estimările serviciilor de informații din Occident citate în material indică faptul că armata rusă pierde aproape 35.000 de soldați pe lună, mai mult decât poate recruta. În acest context, Moscova ar putea ajunge la o mobilizare forțată, după modelul „mobilizării parțiale” din septembrie 2022, când a urmărit creșterea efectivelor cu 300.000 de soldați. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, avertizează că o mobilizare ar transmite semnalul că Rusia „nu câștigă cu adevărat războiul”, ceea ce ar putea împinge Kremlinul să intensifice conflictul pentru a o justifica. „Așadar, se ajunge într-un punct unde ei trebuie să intensifice pentru a justifica mobilizarea. Iar acela este un moment foarte periculos.” Ce forme ar putea lua escaladarea Potrivit lui Oleksandr V. Daniliuk, președintele Centrului pentru Reforme de Apărare de la Kiev, Rusia ar putea încerca să schimbe dinamica războiului fie prin creșterea intensității violenței (inclusiv șantaj nuclear, fără folosirea efectivă a armelor nucleare), fie prin extinderea conflictului în alte zone geografice, pentru a „îngheța” războiul în condiții favorabile Moscovei. Materialul amintește că Rusia a organizat exerciții nucleare, inclusiv prin desfășurarea de focoase nucleare în Belarus, și a avertizat că Kievul va fi ținta unor bombardamente „sistematice” puternice. De asemenea, Moscova le-a transmis ambasadelor străine și cetățenilor acestora aflați la Kiev să părăsească orașul „cât mai repede”. Context politic care slăbește descurajarea Articolul indică drept factor de vulnerabilitate și semnalele politice din SUA: amenințările lui Donald Trump privind o posibilă retragere din NATO și reducerea numărului de soldați americani desfășurați în Europa, care ar fi subminat eforturile de descurajare. În paralel, Wall Street Journal (citat de Digi24) scrie că Moscova ar putea profita în următoarele 12 luni de instabilitatea politică din Europa, apărută pe fondul crizei petrolului și al războiului din Iran, pentru a susține partide de extremă dreapta care cer reluarea importurilor de petrol și gaze din Rusia și oprirea ajutoarelor pentru Ucraina. De ce contează pentru Europa Din perspectiva riscului operațional, un scenariu de „testare” a NATO în zona baltică sau în Arctica ar forța statele europene să accelereze măsuri de apărare și să își adapteze planificarea militară la un adversar cu experiență de luptă și capacități extinse de drone. Materialul notează că, în unele simulări recente, operatori de drone ucraineni au învins unități NATO mai mari, iar concluzia sugerată este că Rusia, având un arsenal și o experiență comparabile cu Ucraina, s-ar putea descurca mai bine împotriva armatelor europene decât pe frontul ucrainean, mai ales dacă SUA nu ar interveni rapid. [...]
SUA își înăspresc controlul la frontieră din cauza Ebola , printr-un pachet de măsuri care include screening extins pe aeroporturi, restricții temporare de intrare și un centru de carantină în Kenya, pe fondul extinderii epidemiei din Republica Democratică Congo (RDC), potrivit Digi24 . Secretarul de stat Marco Rubio a declarat, într-o ședință de guvern la Casa Albă, că administrația americană nu va permite intrarea „nici măcar a unui singur caz” de Ebola în Statele Unite. El a spus că guvernul lucrează pentru limitarea crizei în țările afectate, în special în RDC, și pentru monitorizare, astfel încât nicio persoană infectată să nu ajungă pe teritoriul SUA. Măsuri operaționale: screening direcționat și interdicții temporare Autoritățile americane redirecționează toți călătorii americani care au fost în RDC, Uganda sau Sudanul de Sud în ultimele 21 de zile către trei aeroporturi pentru screening: Washington, Atlanta și Houston. În paralel, rezidenților permanenți care au locuit sau au tranzitat prin aceste țări în ultimele 21 de zile li se interzice intrarea în SUA pentru o perioadă inițială de 30 de zile. Centru de carantină în Kenya, pentru cazuri suspecte sau confirmate Statele Unite intenționează să deschidă în Kenya un centru de carantină pentru cazuri suspecte sau confirmate de Ebola, „în principal pentru americani”, a indicat un oficial american sub protecția anonimatului, confirmând o informație publicată de Wall Street Journal . Potrivit aceluiași oficial, centrul ar urma să permită americanilor care părăsesc rapid RDC să fie plasați în carantină și să primească îngrijiri „de înaltă calitate”, fără riscurile unei călătorii lungi de întoarcere în SUA. Context: caz american tratat în Berlin și date OMS despre epidemie Un cetățean american infectat în RDC a fost internat într-o unitate specializată din Berlin, împreună cu soția și cei patru copii, considerați cazuri de contact. Spitalul Charité a anunțat că pacientul „răspunde bine la tratament” și că starea sa s-a stabilizat. Digi24 notează că este vorba despre Peter Stafford, medic misionar al ONG-ului creștin american Serge, expus la virus în timp ce trata pacienți în estul RDC. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a înregistrat până acum peste 1.000 de cazuri suspecte, dintre care 223 de decese. Totuși, amploarea reală a epidemiei nu este cunoscută, iar autoritățile sanitare internaționale estimează că cifrele sunt probabil subevaluate. [...]
Ucraina ridică miza descurajării militare la granița de nord , avertizând că ar lovi infrastructura critică din Belarus dacă Minskul s-ar alătura războiului de partea Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Mihailo Podoliak , consilier principal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, într-o declarație pentru Centrum Europy, organizație parteneră a TVP World. Podoliak a spus că Ucraina a observat o intensificare a activității logistice în Belarus, ceea ce ar putea indica pregătirea unui nou „front nordic”. „Există acolo puncte vitale care ar fi distruse imediat.” Ce urmărește Kievul: descurajarea unei intrări a Belarusului în conflict Podoliak a susținut că o eventuală implicare directă a Belarusului ar fi „nechibzuită”, argumentând că Ucraina a fortificat deja zona de la nord și nu ar avea nevoie să-și regrupeze trupele de pe linia actuală a frontului. În același context, el a afirmat că Belarusul este „în întregime în raza de tragere”, iar Ucraina ar putea lovi rapid ținte considerate vitale, dacă Minsk ar intra în război. Semnale invocate: logistică intensificată și infrastructură pentru drone Consilierul lui Zelenski a indicat și un exemplu concret: o tentativă anterioară de instalare în Belarus a unor stații de control pentru drone rusești care ar survola vestul Ucrainei, despre care a spus că ar fi vizate de lovituri ucrainene. Podoliak a adăugat că Zelenski ar fi vorbit „direct” despre acest subiect. Context diplomatic și riscul de escaladare regională Digi24 mai relatează că, într-o convorbire telefonică în weekendul precedent, președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko să nu implice Belarusul în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Avertismentele vin pe fondul temerilor exprimate de Ucraina că Moscova ar putea pregăti o nouă ofensivă în nordul țării, cu sprijinul Belarusului. În cazul unei intrări a Minskului în conflict, Podoliak a spus că Ucraina s-ar pregăti pentru un contraatac defensiv rapid. Belarus a participat recent la exerciții rusești cu arme nucleare, ceea ce a amplificat îngrijorările privind activitatea militară din apropierea flancului estic al NATO, însă Podoliak a caracterizat aceste exerciții drept tactici de intimidare. Belarus rămâne unul dintre cei mai apropiați aliați ai Moscovei de la invazia pe scară largă din 2022, permițând folosirea teritoriului său ca bază de operațiuni, dar trupele belaruse nu au intrat direct în război, conform informațiilor din articol. [...]
Iranul încearcă să impună un control selectiv asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz , susținând că a permis tranzitul a 23 de nave în ultimele 24 de ore, dar că vasele „țărilor ostile” rămân blocate, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză economică directă: Ormuz este o rută vitală pentru transportul de petrol și mărfuri, iar orice restricție sau incertitudine poate afecta fluxurile comerciale și costurile de transport. Iranul afirmă, prin agenția Mehr (citată de CNN), că navele – inclusiv petroliere, portcontainere și alte vase comerciale – ar fi trecut „după obținerea autorizației”, „în coordonare cu și sub protecția de securitate” a Marinei Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Totuși, informația nu a putut fi confirmată independent de serviciile de urmărire a navelor, inclusiv din cauza faptului că vasele care tranzitează strâmtoarea își dezactivează frecvent transponderele AIS (sistem automat de identificare), care transmit poziția. „Țările ostile”, vizate explicit de restricții Oficiali iranieni citați de postul public IRIB susțin că „navele aparținând unor «țări ostile» au interzisă trecerea” prin Strâmtoarea Ormuz. În același timp, Teheranul spune că va continua „cooperarea” cu statele care respectă „ordinul iranian”, semnalând o abordare diferențiată a accesului la această rută maritimă. IRGC a acuzat, într-o declarație citată în material, armata SUA pentru escaladarea insecurității în zonă: „Golful Persic este o întindere de apă aparținând națiunilor musulmane din regiune, iar agresiunea și provocările armatei teroriste americane sunt principala cauză a insecurității din aceste zile”. Context: negocieri SUA–Iran și disputa asupra „supravegherii” strâmtorii În paralel, președintele american Donald Trump a declarat că Strâmtoarea Ormuz va fi „deschisă tuturor” și că SUA o vor „supraveghea”, afirmând că acești termeni fac parte din negocierile cu Iranul. Materialul notează că, deși există „optimism” privind un acord propus SUA–Iran care ar putea crește traficul comercial, Teheranul pare să urmărească menținerea unui control mai strict asupra căii navigabile decât înainte de conflict. [...]
Un fost oficial CIA este acuzat că ar fi delapidat active ale guvernului american de peste 40 de milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei), după ce anchetatorii spun că a solicitat lingouri de aur și valută invocând „cheltuieli legate de muncă”, dar ar fi ascuns o parte dintre bunuri în locuința sa, potrivit Mediafax . David Rush , descris ca fost oficial CIA de rang înalt cu autorizație de secretizare, a fost arestat săptămâna trecută și acuzat de furt de bani publici, conform documentelor depuse la o instanță federală din Virginia, unde locuiește. Cazul este relatat de AP, citată de Mediafax. Ce spun documentele depuse în instanță Potrivit unei declarații pe proprie răspundere a unui agent FBI care investighează cazul, între noiembrie și martie Rush ar fi solicitat și primit „o cantitate semnificativă de valută străină și zeci de milioane de dolari în lingouri de aur” pentru cheltuieli asociate activității sale. Declarația sub jurământ mai arată că nu este clar la ce intenționa să folosească fondurile, însă o parte ar fi fost găsită într-un spațiu de depozitare din apropierea biroului său. Ce au găsit anchetatorii și ce urmează Oficialii federali au percheziționat locuința lui Rush pe 18 mai și au confiscat peste 300 de lingouri de aur, cu o valoare estimată la peste 40 de milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei), potrivit aceleiași declarații. De asemenea, au fost confiscate aproximativ 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) în numerar și aproximativ 35 de ceasuri de lux, multe dintre ele Rolex. Rush a fost arestat a doua zi, iar FBI a transmis că lucrează împreună cu CIA și Departamentul de Justiție în cadrul anchetei. Declarația FBI concluzionează că există motive întemeiate să se creadă că acesta „a delapidat, furat, sustras sau convertit în mod conștient un lucru de valoare al Statelor Unite” pentru uz personal. [...]
Donald Trump ridică miza în negocierile cu Iranul și condiționează orice acord de concesii fără ridicarea sancțiunilor , semnal care poate prelungi tensiunile din regiune și menține riscurile pentru fluxurile comerciale prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 . Într-o ședință de cabinet, Trump a spus că nu se grăbește să încheie un acord și a respins ideea că ar fi constrâns de costul politic intern al conflictului, afirmând că „nu-i pasă de alegerile de la jumătatea mandatului” din noiembrie, când miza este controlul asupra Congresului. El a susținut că Iranul ar încerca să tragă de timp în speranța unei slăbiri politice a sa, dar că această strategie „nu va da roade”. Președintele american a afirmat că SUA ar putea ajunge „în curând” la un acord pentru a pune capăt conflictului, însă a avertizat că administrația nu este încă mulțumită de termeni și că este dispusă să reia luptele dacă nu obține condițiile dorite. Sancțiunile rămân, chiar și cu predarea uraniului Trump a mai declarat, într-un interviu telefonic pentru PBS News , că Iranul nu va beneficia de ridicarea sancțiunilor dacă renunță la stocul de uraniu puternic îmbogățit, respingând explicit această posibilitate. Dispută pe „memorandumul” apărut în presa iraniană Casa Albă a respins informațiile apărute în presa de stat iraniană despre un proiect de memorandum de înțelegere, pe care l-a calificat drept „complet fabricat”. Potrivit materialului, presa iraniană a susținut că documentul ar cere retragerea forțelor americane din vecinătatea Iranului și ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene. În același context, oficiali americani au declarat că Trump ar fi dispus să ridice blocada dacă Iranul permite navelor comerciale să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a spus că președintele va accepta doar un acord care „trebuie să garanteze că Iranul nu va putea avea niciodată o armă nucleară”. De ce contează Mesajul că Washingtonul nu leagă concesiile nucleare de relaxarea sancțiunilor și că rămâne deschis la reluarea luptelor indică o negociere mai dură, cu potențial de prelungire a incertitudinii în jurul securității maritime și a tranzitului comercial printr-un punct critic precum Strâmtoarea Ormuz. În lipsa unor termeni agreați, riscul de escaladare rămâne, iar un calendar clar pentru un acord nu este conturat în informațiile prezentate. [...]
