Știri
Știri din categoria Externe

Atacurile cu drone asupra terminalului petrolier din Tuapse au produs efecte operaționale și de mediu pe termen scurt, inclusiv stare de urgență, închiderea școlilor și recomandări sanitare pentru populație, în timp ce Vladimir Putin nu a avut o reacție publică timp de o săptămână, potrivit Digi24.
Primul atac a avut loc în noaptea de 16 aprilie, când drone ucrainene au lovit infrastructura rafinăriei din Tuapse. Incendiul declanșat a ucis doi locuitori și a rănit alte șapte persoane, iar autoritățile au declarat stare de urgență în oraș.
În paralel cu intervenția pompierilor și operațiunile de curățare a clădirilor avariate, președintele rus și-a continuat agenda obișnuită de întâlniri și apariții publice. În ziua atacului, el a discutat despre măsuri de sprijin pentru participanții la războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu liderul republicii Karaciai-Cerchezia, potrivit relatărilor oficiale citate de The Moscow Times. Materialul Digi24 citează Kyiv Post în legătură cu lipsa unei reacții publice a lui Putin.
Incendiul de la rafinărie a fost declarat stins oficial pe 19 aprilie, însă pe 20 aprilie drone ucrainene au lovit din nou instalația, vizând rezervoarele de combustibil și provocând reaprinderea unor incendii de amploare.
Autoritățile au raportat și o pată de petrol extinsă în Marea Neagră, precum și contaminarea unui râu local. Locuitorii au descris fenomenul drept „ploaie de petrol”, care ar fi acoperit străzile cu un strat uleios.
Fumul provenit de la terminalul în flăcări s-a răspândit pe o distanță de până la 300 de kilometri, ajungând până la Soci, Anapa și Stavropol, conform informațiilor din articol.
În acest context, autoritățile sanitare le-au recomandat locuitorilor să rămână în interior, să țină ferestrele închise și să poarte măști, iar școlile și grădinițele au fost închise.
Recomandate

Donald Trump a semnalat o repoziționare diplomatică în războiul cu Iranul, mulțumindu-le public lui Xi Jinping și Vladimir Putin pentru „neutralitate” , după adoptarea unui acord de încetare a focului, relatează Reuters . Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă în marja reuniunii G7 de la Evian-les-Bains (Franța). Trump a spus că liderii Chinei și Rusiei „ar fi putut face mult mai dificil” efortul SUA de a limita ambițiile nucleare ale Teheranului, dar au ales să rămână în afara conflictului. „Vreau să mulțumesc Chinei, președintelui Xi… a rămas neutru, total neutru… Și vreau să-i mulțumesc lui Vladimir Putin, a fost foarte neutru.” Contrast cu presiunea pusă pe aliați Potrivit relatării, tonul conciliant față de Beijing și Moscova contrastează cu criticile lui Trump la adresa aliaților SUA, „de la Japonia la Europa”, pe care i-a acuzat că nu au ajutat în operațiunea militară sau în eforturile ulterioare de a degaja Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă de comerț blocată de Iran. Context: legăturile China–Rusia cu Teheranul și acuzațiile SUA Reuters notează că atât Moscova, cât și Beijingul au relații apropiate cu Teheranul. Rusia a avertizat că războiul ar putea duce la o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, iar China a condamnat atacurile Washingtonului asupra Teheranului, pe care le-a numit o încălcare a suveranității. În același timp, oficiali americani din zona de informații evaluează că Beijingul ar fi furnizat Teheranului bunuri cu potențiale utilizări militare, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Separat, rafinăriile independente din China au fost principalii cumpărători de petrol iranian în timpul conflictului, sfidând sancțiunile SUA, mai scrie publicația. Ce spune Trump că a făcut China Trump a susținut că Xi Jinping a fost „de ajutor” în rezolvarea conflictului și că Beijingul a evitat să trimită „armament greu” sau rachete antiaeriene portabile (MANPADS – sisteme lansate de pe umăr). „Președintele Xi m-a ajutat… a încercat să ajute și cred că probabil a ajutat să se rezolve.” Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a transmis, într-o declarație, că poziția Beijingului a fost „consecventă” și că a lucrat „neobosit” pentru încetarea luptelor și pace. Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters. [...]

Rusia începe să restricționeze vânzările de benzină și motorină pe fondul penuriilor provocate de loviturile ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii petroliere, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Miza imediată este una operațională și economică: limitarea accesului la carburanți indică presiune asupra lanțului intern de aprovizionare, într-un moment în care atacurile asupra rafinăriilor și depozitelor de combustibil se traduc în „penurii”, conform analizei citate. În acest context, autoritățile ruse și companiile din energie ar fi intensificat măsurile de control al vânzărilor de benzină și motorină. Ce mai reține ISW din ultimele 24 de ore Pe lângă componenta de energie, evaluarea notează câteva evoluții militare și politice, fără a indica schimbări de front: Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski își menține disponibilitatea de a se întâlni cu Vladimir Putin, invitație pe care Kremlinul continuă să o respingă. Rusia ar mai avea „un singur” sistem operațional Oreshnik (rachetă balistică cu rază intermediară), dar ar încerca probabil să producă altele. Nici forțele ucrainene, nici cele ruse nu ar fi avansat recent. Rusia a lansat peste noapte asupra Ucrainei două rachete balistice și 132 de drone. De ce contează restricțiile la carburanți Dincolo de semnalul politic, limitarea vânzărilor de combustibili sugerează o vulnerabilitate practică: dacă loviturile la distanță continuă să afecteze infrastructura de procesare și distribuție, Rusia poate fi împinsă să prioritizeze consumul intern și logistica (inclusiv cea militară) prin măsuri administrative. Evaluarea nu oferă detalii despre amploarea restricțiilor sau despre zonele vizate, astfel că impactul exact asupra pieței interne ruse nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile în material. [...]

Utilizarea intensivă a dronelor de către Ucraina începe să schimbe tactica Rusiei pe frontul din Donețk , îngreunând atacurile în grup și forțând infanteria rusă să înainteze „unul câte unul”, pe fondul loviturilor asupra logisticii, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. În regiunea Donețk, orașul Konstiantinivka a devenit epicentrul luptelor, în condițiile în care Rusia încearcă, chiar și cu un ritm lent de înaintare, să se apropie de Sloviansk și Kramatorsk. În prezent, 25% din regiune se află sub control ucrainean, conform relatării. Konstiantinivka: infiltrări, dar fără control rusesc „pe zone” După luni de încercări de a captura orașul, armata ucraineană neagă informațiile difuzate de partea rusă despre o înaintare decisivă în Konstiantinivka, însă recunoaște că aproximativ 120 de soldați ruși au reușit să se infiltreze în municipiu. Șeful Corpului 19 al Armatei Ucrainei, Oleksandr Bakulin, a descris situația drept „dificilă”, din cauza prezenței unui număr mic de trupe ruse răspândite prin oraș. El a mai spus că cea mai mare parte a trupelor ucrainene se află la periferie și că forțele ruse nu au reușit să preia controlul total asupra niciunei zone din municipalitate, unde continuă luptele. Platforma de monitorizare DeepState susține că infanteria rusă împinge spre interiorul orașului pentru a tăia rutele de aprovizionare ale trupelor ucrainene rămase acolo. Drona ca armă de uzură: lovituri în logistică și schimbarea modului de atac Rusia atacă Konstiantinivka cu drone și aviația, urmărind să distrugă construcțiile care pot servi drept adăpost apărătorilor ucraineni. În oraș ar mai locui sute de civili, printre ruine. Analiști citați în material avertizează că o eventuală cădere a orașului – considerată „probabilă” – ar complica aprovizionarea forțelor ucrainene în zonă, deoarece dronele rusești ar deveni o amenințare mai directă pentru Kramatorsk. Totuși, pentru a ajunge la Kramatorsk și Sloviansk, armata rusă ar trebui să ocupe și Drujkivka, un oraș de dimensiuni similare. În paralel, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington afirmă că Moscova exagerează progresele din Konstiantinivka prin videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale, în care apar steaguri rusești „peste tot” în oraș. ISW adaugă că progresele confirmate nu înseamnă neapărat că „centura fortificată” din Donețk va cădea într-un timp scurt. Pe teren, utilizarea pe scară largă a dronelor a îngreunat atacurile în grup ale infanteriei ruse, care își trimite acum soldații unul câte unul, o schimbare majoră față de bătălii precum Bahmut (2023) sau Pokrovsk (2024–2025), potrivit relatării. Ce urmează: presiune menținută, dar cu costuri mai mari Deși Rusia păstrează o superioritate numerică, un militar ucrainean dintr-o unitate de drone a declarat pentru EFE că Ucraina ar avea, în general, un avantaj în inovație și adaptarea tehnologiilor dronelor pentru eficiență sporită, chiar dacă Rusia poate produce rapid drone în masă. În același timp, Grupul de Rezistență Informativă susține că atacurile ucrainene asupra logisticii militare ruse pe drumuri-cheie din teritoriile ocupate și din Crimeea au provocat pierderi record de vehicule pentru Rusia în luna iunie. Analistul Oleksandr Kovalenko apreciază că aceste lovituri ar urma să limiteze și mai mult capacitatea Rusiei de a-și menține ofensiva și ar putea facilita noi contraatacuri ucrainene. [...]

Uniunea Europeană încearcă să reia un canal diplomatic cu Rusia , după ce un membru al cabinetului președintelui Consiliului European, António Costa, a contactat Kremlinul în ultimele săptămâni, pe fondul discuțiilor tot mai intense despre rolul Europei în eventuale negocieri de pace pentru Ucraina, potrivit Antena 3 . Contactele au fost descrise ca fiind scurte și au avut ca obiect „situația din Ucraina”, un oficial UE invocând necesitatea apărării unor „interese specifice” ale Uniunii și importanța existenței unor canale diplomatice cu Moscova. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, pe fondul caracterului sensibil al demersului. În același timp, sursa citată precizează că nu a existat o inițiativă „concertată” sau una oficială, susținută de instituțiile UE ori de majoritatea capitalelor europene. În paralel, unii lideri europeni au avut contacte directe cu președintele rus Vladimir Putin în ultimele luni, iar la începutul lunii iunie un grup de ambasadori francezi, britanici și germani s-a întâlnit la Moscova cu un ministru adjunct de externe al Rusiei. Oficialul UE citat a mai spus că António Costa ar fi în „coordonare strânsă” cu liderii europeni privind o posibilă implicare cu Rusia și temele care ar urma discutate „când va veni momentul potrivit”, subliniind însă că UE „nu este un mediator” între Ucraina și Rusia. Presiune pentru un rol european în negocieri și diviziuni între statele membre Discuțiile despre implicarea Europei în negocierile Rusia–Ucraina s-au intensificat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor UE, la o reuniune din Cipru luna trecută, să joace un rol mai activ în negocierile de pace dintre Kiev și Moscova. Potrivit unor diplomați familiarizați cu afirmațiile sale, Zelenski a invocat și retragerea parțială a Statelor Unite din aceste eforturi. Tema a alimentat dezbateri între cele 27 de state membre privind cine ar trebui să reprezinte UE: Polonia și țările baltice s-au opus discuțiilor directe, argumentând că acestea ar putea slăbi presiunea asupra Moscovei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a susținut ideea. Ce urmează Implicarea Europei în negocierile de pace ar urma să fie discutată joi, la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles , însă nu este așteptată o decizie privind cine ar conduce eventualele discuții, potrivit a doi diplomați ai UE citați în material. [...]

Olanda alocă un nou pachet de 500 milioane euro pentru Ucraina, împărțit între drone produse intern și achiziții prin mecanismul NATO PURL , într-o mișcare care combină sprijinul militar cu stimularea industriei de apărare olandeze, potrivit Kyiv Post . Pachetul, anunțat miercuri, 17 iunie, la Haga de vicepremierul și ministrul apărării Dilan Yeşilgöz-Zegerius , a fost prezentat în timpul vizitei ministrului ucrainean Mykhailo Fedorov. Valoarea totală este de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei), echivalentul a circa 580 milioane dolari, notează publicația. Cum se împart banii: drone „made in Netherlands” și PURL Finanțarea este împărțită în mod egal: 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) pentru cumpărarea de drone de la companii olandeze din industria de apărare ; 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) ca contribuție la inițiativa Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) , un mecanism susținut de NATO pentru furnizarea către Ucraina a unor arme care nu pot fi livrate prin alte canale. Ministrul apărării a argumentat suplimentarea prin nevoia crescută de apărare antiaeriană, pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești, potrivit declarațiilor citate de Kyiv Post . Miza economică: comenzi pentru industria olandeză și un canal de achiziții „standardizat” Dincolo de componenta militară, structura pachetului direcționează o parte semnificativă a banilor către producători olandezi de drone, ceea ce poate susține capacități industriale locale și ritmul de inovare în zona tehnologiilor fără pilot. În paralel, contribuția la PURL consolidează un canal de achiziții coordonat la nivel aliat, cu accent pe livrarea de echipamente care altfel ar întârzia sau ar fi dificil de obținut. Context: contribuția Olandei la PURL urcă la 1 miliard euro Noul angajament ridică contribuția totală a Olandei la PURL la 1 miliard euro (aprox. 5 miliarde lei) , echivalentul a circa 1,2 miliarde dolari, conform aceleiași surse. Kyiv Post mai menționează că sprijinul olandez pentru segmentul dronelor a fost consistent încă din primele faze ale războiului, inclusiv prin „Drone Line Initiative”, prin care ar fi fost puse la dispoziția forțelor ucrainene „sute de mii” de drone (fără un număr exact în articol). În timpul vizitei de la Haga, cei doi miniștri au semnat și o scrisoare de intenție privind inovarea în apărare , care vizează dezvoltare comună, facilități de cercetare partajate și schimb de know-how, potrivit Ministerului olandez al Apărării, citat de Kyiv Post. [...]

Un atac cu rachete vizează Kievul în primele ore de joi , iar locuitorii au fost surprinși alergând spre adăposturi după declanșarea alertei aeriene, potrivit Agerpres , care citează relatări ale jurnaliștilor AFP aflați la fața locului. Din teren, jurnaliștii AFP au relatat că, după alertă, au auzit zgomotul unei rachete și două explozii. În același timp, au observat oameni alergând pe stradă în direcția adăposturilor. Informațiile disponibile în acest stadiu sunt limitate la observațiile directe ale echipei AFP; materialul nu oferă detalii despre eventuale victime, pagube sau despre țintele lovite. [...]