Știri
Știri din categoria Externe
Un nou episod în care Donald Trump pare să ațipească în public reaprinde discuția despre capacitatea sa de a gestiona agenda prezidențială, într-un context în care percepția asupra stării de sănătate a liderului de la Casa Albă poate influența atât dinamica politică internă, cât și predictibilitatea deciziilor la vârful administrației, potrivit Libertatea.
Donald Trump a fost filmat din nou ațipind în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă. Incidentul a avut loc joi, în timp ce un membru al administrației sale vorbea la un eveniment despre accesibilitatea la îngrijiri medicale, când președintele american (79 de ani) a închis ochii, apoi i-a redeschis, părând că se luptă cu somnul; scena a circulat pe scară largă în presă și pe rețelele sociale, relatează news.ro, citat de Libertatea.
Dincolo de momentul în sine, episodul este prezentat ca unul care „a relansat dezbaterea” despre starea de sănătate a președintelui american. Într-o funcție în care programul public, întâlnirile și reacțiile rapide sunt parte din activitatea zilnică, astfel de imagini pot alimenta întrebări despre rezistența fizică și capacitatea de a susține ritmul instituțional al Casei Albe.
Materialul amintește și contrastul politic: în ultima campanie prezidențială, Trump îl ironiza pe Joe Biden pe aceeași temă, folosind apelativul „Sleepy Joe” („Joe adormitul”).
Unul dintre principalii rivali democrați menționați, Gavin Newsom, guvernatorul Californiei, l-a ironizat pe Trump după apariția imaginilor.
„Trump a adormit la volan”, a comentat Newsom.
În același context, articolul notează că Trump se laudă că se simte mai tânăr decât vârsta din buletin și susține că ia zilnic aspirină, invocând dorința ca prin venele lui să curgă „sânge frumos”.
Recomandate
Benjamin Netanyahu spune că Israelul își păstrează libertatea de acțiune militară în Liban , după o discuție pe care o descrie drept „excelentă” cu președintele american Donald Trump, potrivit Agerpres . Mesajul vine într-un moment în care armistițiul dintre părți a fost prelungit, dar Israelul continuă loviturile, ceea ce menține riscul unei escaladări în regiune. Într-o declarație înregistrată, premierul israelian a afirmat că SUA „exercită o presiune puternică asupra Iranului, atât economic, cât și militar” și că cele două țări „lucrează în deplină cooperare”. Lovituri în Liban, în pofida armistițiului prelungit Netanyahu a legat situația din Liban de un demers pentru o „pace istorică” între Israel și Liban, despre care a spus că este sabotat de Hezbollah . În același context, a susținut că Israelul își menține „libertatea de acțiune deplină” împotriva oricărei amenințări și a indicat că au avut loc atacuri „ieri” și „astăzi”. Cu câteva ore înainte, armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru locuitorii orașului Deir Amas, din sud-vestul Libanului, înaintea unui atac iminent al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), invocând „activitatea teroristă a Hezbollah”. Ordinul a venit după ce Trump anunțase prelungirea cu trei săptămâni a armistițiului, în urma negocierilor desfășurate joi la Casa Albă între diplomați libanezi și israelieni. Israelul a anunțat, tot vineri, și lovirea unui lansator de rachete care ar fi fost folosit de Hezbollah împotriva satului israelian de frontieră Ștula. Context: negocieri fără Hezbollah și bilanțul până la armistițiu Guvernul libanez a respins implicarea Iranului în discuțiile cu SUA și Israelul, în pofida protestelor Hezbollah, grupare care, potrivit informațiilor din material, este exclusă de guvernul de la Beirut din tratative. Agerpres notează că, după ce SUA și Israelul au lansat pe 28 februarie războiul împotriva Iranului, armata israeliană a început pe 2 martie o campanie de atacuri aeriene și apoi o ofensivă terestră pe teritoriul libanez împotriva Hezbollah. Până la armistițiul început pe 16 aprilie, bilanțul în Liban era de cel puțin 2.294 de morți și 7.544 de răniți, iar peste un milion de persoane au fost strămutate. [...]
Pentagonul ia în calcul măsuri de presiune asupra unor aliați NATO care nu sprijină operațiunile SUA în conflictul cu Iranul , inclusiv idei fără bază juridică în tratatul Alianței, potrivit Biziday , care citează informații Reuters dintr-un email intern al Departamentului Apărării. Documentul, analizat de Reuters, ar fi fost redactat pe fondul nemulțumirii Administrației Trump față de unele state europene care nu ar fi oferit acces la baze militare, drepturi de survol sau alte facilități logistice considerate necesare pentru operațiunile americane din războiul cu Iranul. Un oficial citat sub protecția anonimatului a indicat că ținta ar fi aliații „mai dificili” sau cei care „nu au intervenit suficient”. Opțiuni discutate: Spania și presiuni pe Marea Britanie Printre propunerile din email se află „eliminarea din NATO” a Spaniei, după ce Madridul ar fi refuzat solicitarea SUA de a folosi bazele operate în comun pentru atacuri asupra Iranului. În plus, premierul spaniol Pedro Sánchez l-a criticat în repetate rânduri pe Donald Trump pentru atacul asupra Iranului. Deși un astfel de pas ar avea un efect militar limitat, impactul politic și simbolic ar fi major, notează materialul. Spania este menționată și în contextul criticilor Washingtonului privind nivelul cheltuielilor de apărare, după ce ar fi refuzat să le crească la 5% din PIB. O altă variantă ar fi reevaluarea poziției SUA privind sprijinul acordat Marii Britanii în disputa cu Argentina pentru Insulele Falkland , într-un demers descris ca represaliu față de premierul Keir Starmer, care ar fi refuzat cererea președintelui american de a trimite nave militare pentru securizarea Strâmtorii Hormuz . Subiectul este sensibil, în condițiile în care Marea Britanie și Argentina au purtat un război în 1982 pentru controlul arhipelagului. Problema de fond: „cerințele minime” și limitele tratatului NATO Potrivit oficialului citat, frustrarea Washingtonului ar fi legată de reticența unor aliați de a îndeplini ceea ce SUA consideră „cerințele minime în cadrul NATO” (ABO) – adică acordarea accesului, posibilității de staționare și a drepturilor de survol pentru forțele americane. În același timp, oficiali NATO contactați de Reuters au subliniat că tratatul Alianței nu prevede suspendarea unui stat membru, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aplicabilității reale a unor astfel de măsuri. Chiar și așa, specialiști citați în material avertizează că simpla discutare a unor opțiuni de acest tip poate afecta încrederea dintre Washington și aliații europeni și poate slăbi coeziunea NATO într-un moment tensionat. Context: presiuni recurente și scenariul retragerii SUA Administrația Trump și-a exprimat în ultimele luni frustrarea față de statele europene, acuzate că beneficiază de protecția americană fără a contribui suficient. Donald Trump a criticat în special lipsa de implicare militară a aliaților în zona Strâmtorii Hormuz și a spus recent că ia în calcul inclusiv retragerea SUA din NATO. Totuși, documentul analizat de Reuters nu include opțiunea retragerii SUA din NATO și nici închiderea bazelor militare din Europa. În privința unei eventuale retrageri masive de trupe din statele europene, oficialul citat a refuzat să precizeze dacă scenariul este luat în calcul. [...]
Discuțiile despre o posibilă „sancționare” a Spaniei în NATO cresc presiunea politică asupra coeziunii Alianței , într-un moment în care Washingtonul ar evalua limitarea rolului Madridului în structurile de conducere, pe fondul divergențelor legate de Iran și de țintele de cheltuieli pentru apărare, potrivit Agerpres . Premierul italian Giorgia Meloni a declarat vineri, la Nicosia, că „Alianța Nord-Atlantică trebuie să rămână unită”, întrebată despre relatările din presă privind amenințări ale Statelor Unite la adresa Spaniei, inclusiv scenariul unei suspendări din NATO. Meloni a descris unitatea drept „un atu” al Alianței. Ce spune Madridul și de unde a pornit tensiunea Premierul spaniol Pedro Sanchez a afirmat că nu este îngrijorat de informațiile apărute în presă și a insistat că Spania este „un partener de încredere” care își îndeplinește obligațiile în NATO. În același context, guvernul de la Madrid s-a opus războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, lansat la sfârșitul lunii februarie. Potrivit materialului, această poziție a provocat reacția președintelui american Donald Trump, care a criticat refuzul Spaniei de a permite folosirea bazelor militare din Andaluzia pentru atacuri aeriene și a amenințat că „va opri orice schimb comercial” între cele două țări. Miza: rolul Spaniei în NATO și țintele de cheltuieli Conform relatărilor din presă citate, Statele Unite ar lua în considerare suspendarea participării Spaniei la funcții de conducere în cadrul Alianței. Agerpres notează și că Trump a criticat Madridul pentru refuzul de a-și crește cheltuielile pentru securitate la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% ar reprezenta cheltuieli militare, țintă despre care se precizează că a fost convenită la summitul NATO de anul trecut de la Haga . Madridul susține că poate atinge obiectivele NATO privind capacitățile militare cu cheltuieli militare de 2% din PIB. Limitări juridice: tratatul NATO nu prevede suspendarea sau excluderea Un element important de reglementare este că niciun articol din tratatul fondator al NATO, semnat în 1949, nu prevede suspendarea sau excluderea unui stat membru. În aceste condiții, eventualele măsuri discutate public ar viza, cel mult, pârghii politice sau administrative interne Alianței, nu o procedură formală de „suspendare” din NATO. [...]
Volodîmîr Zelenski a ajuns în Arabia Saudită pentru a avansa acorduri de securitate, energie și infrastructură , într-un demers care extinde înțelegerile recente ale Kievului cu statele din Golf privind exporturile de apărare și cooperarea industrială, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean a anunțat pe platforma X că urmează să se întâlnească cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman Al Saud , iar discuțiile vizează „securitatea, energia și infrastructura”. Vizita are loc la o zi după o reuniune informală a UE în Cipru, unde, conform mesajului lui Zelenski, au fost obținute „garanții financiare” pentru reziliența Ucrainei, în contextul aprobării unui împrumut de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei). Extinderea „Drone Deal” și implicațiile industriale Întâlnirea din Arabia Saudită este prezentată ca o continuare a unor acorduri de apărare semnate anterior cu statele din Golf. Pe 19 aprilie, Zelenski a confirmat că Kievul a semnat acorduri pe 10 ani privind exporturile de apărare cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Acestea ar face parte dintr-un cadru mai larg, denumit de Zelenski „Drone Deal”, care ar urma să includă cel puțin 10 contracte separate, acoperind: exporturi de armament ucrainean; producție comună; linii de producție și fabricație în Ucraina și în afara țării. Ce este deja concret și ce rămâne neclar Zelenski a descris acordul cu Arabia Saudită drept unul cu beneficii „reciproce”, fără a detalia însă ce primește Ucraina în schimb. Kyiv Post notează că Ucraina a trimis deja peste 200 de specialiști pentru a ajuta statele din Golf să contracareze dronele iraniene. Publicația mai arată că Ucraina ar putea furniza statelor din Golf drone interceptoare ucrainene în cadrul acestor acorduri, însă beneficiile exacte pentru Kiev „sunt mai puțin clare” în acest moment. În paralel, Zelenski a sugerat anterior că Ucraina caută alternative la sistemul Patriot, menționând ulterior interesul pentru sistemele americane THAAD (apărare antirachetă la mare altitudine). [...]
NATO spune că tratatul nu permite suspendarea sau excluderea unui membru , pe fondul unor relatări despre un presupus e-mail intern al Pentagonului care ar sugera o astfel de măsură împotriva Spaniei, după refuzul Madridului de a susține SUA în războiul împotriva Iranului, potrivit Agerpres . Reacția a venit vineri, când un purtător de cuvânt al NATO a amintit că tratatul fondator al Alianței „nu cuprinde niciun articol referitor la suspendarea sau excluderea” vreunui stat membru. Informația a fost prezentată în contextul dezvăluirii, de către agenția EFE, a unui presupus e-mail intern al Departamentului american al Apărării care ar fi sugerat posibilitatea suspendării Spaniei. Din datele disponibile în material, motivul invocat în aceste relatări ar fi refuzul Spaniei de a sprijini Statele Unite în războiul împotriva Iranului. Agerpres notează că este vorba despre un „presupus” e-mail intern, ceea ce indică faptul că autenticitatea și statutul documentului nu sunt confirmate în informațiile publicate. [...]
Șeful Pentagonului susține că blocada navală a SUA asupra Iranului se extinde la nivel global , o evoluție care poate afecta direct fluxurile comerciale prin Strâmtoarea Hormuz și costurile de transport maritim, potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Hegseth a spus că „blocada” impusă Iranului „crește și devine globală” și a susținut că nicio navă nu ar putea pleca din Strâmtoarea Hormuz către „oriunde în lume” fără permisiunea Marinei SUA. Oficialul american a afirmat că, până acum, 34 de nave au fost întoarse din strâmtoare de către Marina SUA. În același context, Hegseth a adăugat că Teheranul a avut șansa de a face un „acord bun” cu Washingtonul și a avertizat că orice încercare a Iranului de a amplasa noi mine ar încălca armistițiul. Implicații operaționale: controlul unui coridor critic pentru transportul de energie Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de petrol și gaze din regiune, iar o aplicare mai strictă a unui regim de blocadă — mai ales dacă „devine globală”, așa cum susține Hegseth — poate însemna: întârzieri și incertitudine pentru operatorii de transport și pentru încărcături; costuri mai mari de asigurare și navlosire (tarifele de închiriere a navelor), pe fondul riscului perceput; presiune suplimentară pe lanțurile de aprovizionare care depind de tranzitul prin Golf. Articolul nu oferă estimări de cost sau impact cantitativ asupra piețelor, iar formulările oficialilor americani rămân, deocamdată, la nivel de declarații. Dimensiunea politică: semnalul că blocada rămâne în vigoare După un apel telefonic cu președintele SUA, Donald Trump, și cu Hegseth privind pașii următori în război, senatorul Lindsey Graham a calificat decizia de a menține blocada drept „foarte inteligentă” și a spus că aceasta are „un efect puternic” asupra capacității Iranului de a continua să fie „cel mai mare sponsor de stat al terorismului”. Graham a mai afirmat că se așteaptă ca blocada nu doar să rămână, ci să „devină globală în curând”. Risc de securitate: bărcile rapide ale Iranului Materialul mai notează că utilizarea de către Iran a unor bărci rapide de atac („fast-attack” boats) pentru a captura două nave portcontainer în apropierea strâmtorii contrazice afirmațiile anterioare ale SUA că amenințările navale ale Teheranului ar fi fost eliminate. Trump declarase că marina convențională a Iranului a fost, în mare parte, distrusă, însă navele mici nu ar fi fost considerate o amenințare majoră. În lipsa unor detalii suplimentare despre modul concret de aplicare a unei „blocade globale”, rămâne neclar ce măsuri operaționale și ce jurisdicție ar invoca SUA pentru extinderea controlului dincolo de zona Hormuz. [...]
