Știri
Știri din categoria Externe
Un nou episod în care Donald Trump pare să ațipească în public reaprinde discuția despre capacitatea sa de a gestiona agenda prezidențială, într-un context în care percepția asupra stării de sănătate a liderului de la Casa Albă poate influența atât dinamica politică internă, cât și predictibilitatea deciziilor la vârful administrației, potrivit Libertatea.
Donald Trump a fost filmat din nou ațipind în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă. Incidentul a avut loc joi, în timp ce un membru al administrației sale vorbea la un eveniment despre accesibilitatea la îngrijiri medicale, când președintele american (79 de ani) a închis ochii, apoi i-a redeschis, părând că se luptă cu somnul; scena a circulat pe scară largă în presă și pe rețelele sociale, relatează news.ro, citat de Libertatea.
Dincolo de momentul în sine, episodul este prezentat ca unul care „a relansat dezbaterea” despre starea de sănătate a președintelui american. Într-o funcție în care programul public, întâlnirile și reacțiile rapide sunt parte din activitatea zilnică, astfel de imagini pot alimenta întrebări despre rezistența fizică și capacitatea de a susține ritmul instituțional al Casei Albe.
Materialul amintește și contrastul politic: în ultima campanie prezidențială, Trump îl ironiza pe Joe Biden pe aceeași temă, folosind apelativul „Sleepy Joe” („Joe adormitul”).
Unul dintre principalii rivali democrați menționați, Gavin Newsom, guvernatorul Californiei, l-a ironizat pe Trump după apariția imaginilor.
„Trump a adormit la volan”, a comentat Newsom.
În același context, articolul notează că Trump se laudă că se simte mai tânăr decât vârsta din buletin și susține că ia zilnic aspirină, invocând dorința ca prin venele lui să curgă „sânge frumos”.
Recomandate
Disputa simbolică SUA–Canada se adâncește după ce premierul canadian Mark Carney a reacționat public la un decret semnat de președintele american Donald Trump privind redenumirea Lacului Ontario, potrivit Agerpres . Carney a transmis, într-un mesaj în limba franceză pe contul său de X, că lacul „se numește Lacul Ontario – astăzi și pentru totdeauna”, după ce Trump a semnat un decret care, potrivit acestuia, îi schimbă numele în „Lacul America”, notează AFP. În mesajul său, premierul canadian a legat episodul de o schimbare mai amplă pe care o vede în Statele Unite, enumerând „relațiile lor comerciale, politica lor externă, monumentele lor naționale, hidronimele lor” (hidronimele sunt denumiri geografice ale apelor). Carney a invocat și argumentul istoric, afirmând că numele Lacului Ontario, situat la granița americano-canadiană, „datează de mai bine de 400 de ani, cu mult înainte de Confederația Canadiană și de Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii”. [...]
Benjamin Netanyahu a condamnat public violențele coloniștilor din Cisiordania , un semnal cu miză de control intern și de poziționare externă într-un moment în care autoritățile israeliene încearcă să gestioneze escaladarea incidentelor din teritoriu, potrivit Agerpres . Premierul israelian a denunțat „acte de violență criminală” comise în satele palestiniene Qusra și Jalud de „un pumn de protestatari” care „încalcă legea”, afirmând că astfel de acțiuni „împiedică acțiunea Tsahal” (armata israeliană) și „dăunează poziției Israelului în lume”. Declarația a fost transmisă într-un comunicat publicat de biroul său. Ce s-a întâmplat în Qusra și cum a reacționat armata În aceeași zi, zeci de coloniști israelieni au atacat satul palestinian Qusra, în nordul Cisiordaniei ocupate, pe fondul unor tensiuni care durează de circa trei săptămâni în zonă, potrivit armatei israeliene și unui locuitor citat de AFP. Un localnic, Yousef Abdul Karim Hassan, a declarat pentru AFP că săteni care lucrau la o casă au fost abordați inițial de un grup mic de coloniști, care ulterior au revenit „în număr de câteva zeci”, i-au încercuit pe palestinieni și au început să arunce cu pietre. Armata israeliană a anunțat că a desfășurat soldați și polițiști de frontieră după informații privind sosirea unor „protestatari israelieni” și izbucnirea unor „înfruntări violente”. Potrivit comunicatului militar, forțele de securitate au identificat zeci de protestatari baricadați într-o casă palestiniană în timp ce locuitori palestinieni se aflau în interior. Armata a menționat și „informații potrivit cărora există palestinieni răniți”, fără alte detalii. Context: intensificarea violențelor și bilanțul victimelor Violențele comise de coloniști s-au intensificat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, pe fondul unor episoade de hărțuire și intimidare care, potrivit relatării, sunt urmate rar de consecințe juridice. Conform unui bilanț al AFP bazat pe date ale Ministerului palestinian al Sănătății, soldați sau coloniști au ucis cel puțin 1.103 palestinieni în Cisiordania de la 7 octombrie (combatanți și civili). Datele israeliene indică, în aceeași perioadă, cel puțin 48 de israelieni uciși (civili și membri ai forțelor de securitate) în atacuri palestiniene sau în cadrul unor operațiuni militare israeliene. [...]
Atacul cu drone asupra rafinăriei KINEF din Kirishi riscă să lovească direct capacitatea de rafinare a Rusiei , după ce instalația – una dintre cele mai mari din țară – a fost vizată în dimineața de duminică, 30 august, potrivit Kyiv Post . În paralel, a fost lovit și aerodromul militar Yeysk, în regiunea Krasnodar, iar la ambele obiective au fost raportate incendii. În cazul aerodromului Yeysk, canale independente de monitorizare și datele satelitare NASA FIRMS au indicat focare active în apropierea căilor de rulare și a facilităților de depozitare. Locuitori din zonă au relatat și „detonări secundare” după loviturile inițiale, în timp ce autoritățile ruse nu au emis, până la momentul relatării, un comentariu oficial despre atacul asupra aerodromului. De ce contează Kirishi: o piesă mare în rafinarea Rusiei În regiunea Leningrad, un „roi” de drone a vizat rafinăria Kirishinefteorgsintez (KINEF) din orașul Kirishi. Guvernatorul regiunii, Alexander Drozdenko, a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat 42 de drone, dar a confirmat izbucnirea unui incendiu în zona industrială Kirishi, ceea ce a declanșat intervenția serviciilor de urgență. KINEF este descrisă drept una dintre cele mai mari rafinării din Rusia și singura amplasată în nord-vestul țării, fiind integrată în structura companiei Surgutneftegas . Potrivit datelor citate, uzina procesează aproximativ 20 de milioane de tone de țiței anual (circa 400.000 de barili pe zi), adică peste 6% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei, și este un furnizor important de combustibil pentru forțele armate ruse. Confirmări și extinderea țintelor Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat că rafinăria din Kirishi a fost lovită și că a izbucnit un incendiu pe amplasamentul acesteia. În aceeași comunicare, partea ucraineană a indicat și lovirea unei facilități pentru depozitarea, pregătirea și lansarea dronelor de atac în Millerovo (regiunea Rostov), precum și a aerodromului „Yeysk”. Atacurile de duminică vin pe fondul unei serii mai largi de lovituri ucrainene asupra infrastructurii comerciale, logistice și energetice din Rusia. Publicația notează că, sâmbătă, 29 august, au fost vizate centre logistice ale Ozon și ale retailerului de electronice DNS în regiunea Rostov, iar BBC a relatat că lovitura asupra hubului Ozon a dus la evacuarea muncitorilor înainte de răsărit și la un incendiu minor. În același timp, în regiunea Rostov a fost introdusă stare de urgență regională, printr-un decret semnat de Slyusar la 28 august, pe motivul perturbărilor severe ale transporturilor în bazinul Azov–Marea Neagră, care ar fi generat acumulări mari de produse agricole și riscuri de pierderi economice semnificative. Pe segmentul energetic, atacul asupra Kirishi este prezentat ca parte a unei campanii „sistematice” împotriva capacității de rafinare a Rusiei, după lovituri recente asupra rafinăriei Yaroslavnefteorgsintez (Slavneft-YANOS) din Iaroslavl (28 august), rafinăriei Lukoil din Nijni Novgorod (Kstovo, 26 august) și rafinăriei Novoshakhtinsk din regiunea Rostov, care și-ar fi suspendat operațiunile după un atac din 25 august. [...]
Un incident de securitate aeriană a declanșat alertă militară în Ungaria , după ce un bărbat a furat un avion ușor și a zburat spre zona centralei nucleare de la Paks , potrivit HotNews . Cazul pune presiune pe controalele de acces din aerodromuri și pe procedurile de prevenire a intruziunilor în spații aeriene restricționate. Bărbatul, în vârstă de 24 de ani, ar fi furat sâmbătă dimineață un Cessna 172 de pe aerodromul din Kalocsa (sudul Ungariei) și a decolat fără autorizație, îndreptându-se spre Paks, de cealaltă parte a Dunării. Radarele armatei ungare au detectat aeronava, iar două avioane de luptă Gripen aflate în serviciul de alertă au fost ridicate de la sol, conform relatărilor din presa maghiară citate în material. Zbor în apropierea unei zone cu restricții Potrivit HGV.hu, avionul a ajuns în zona centralei nucleare de la Paks și a început să facă manevre în aer. În jurul centralei există o zonă în care zborul aeronavelor civile este interzis pe o rază de 3 km și până la altitudinea de 6.000 m. Aterizare forțată și intervenția autorităților Aeronava a efectuat în cele din urmă o aterizare forțată lângă Gerjen, într-un lan de floarea-soarelui. Trenul de aterizare s-a rupt, iar avionul a rămas înclinat pe o aripă; nu au fost raportate persoane rănite. Avioanele Gripen au localizat aparatul și au rămas deasupra zonei până la sosirea elicopterului medical și a echipelor de intervenție, potrivit kecskemet365.hu. Poliția l-a reținut pe pilot, descris ca fiind beat și într-o stare confuză. După aterizare, acesta ar fi abandonat avionul și a plecat pe jos, iar când un șofer a oprit să-l ajute ar fi încercat să-i ia mașina, înainte de a fi prins. Ancheta și măsuri anunțate pentru aerodromuri Poliția a anunțat că desfășoară cercetări la fața locului și colectează date cu implicarea unor experți, după notificarea autorităților aeronautice. Bărbatul este acuzat de sustragerea unui vehicul, iar anchetatorii din județul Tolna urmează să inițieze proceduri și pentru jaf și alte infracțiuni; după interogatoriu, autoritățile intenționează să ceară arestarea sa. Polițiștii verifică și dacă acesta se afla sub influența altor substanțe în afară de alcool. În paralel, poliția, împreună cu autoritatea aeronautică, a inițiat un control comun la aeroportul din Kalocsa, iar și celelalte aeroporturi din țară ar urma să ia măsuri similare pentru a preveni repetarea unui astfel de incident, conform informațiilor din articol. [...]
Ucraina își ajustează planurile de apărare în nord după ce, potrivit Mediafax , conducerea politică de la Moscova ar fi cerut armatei ruse să pregătească mai multe variante pentru o posibilă ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv pe direcțiile Kiev și Cernihiv. Informația este atribuită lui Pavlo Palisa , adjunct al șefului Administrației Prezidențiale ucrainene, care spune că datele au fost verificate prin mai multe surse de informații. Oficialul precizează însă că, în acest moment, ar fi vorba despre planificare și pregătirea unor opțiuni operaționale, nu despre o decizie confirmată de lansare imediată a unui atac. Totodată, el afirmă că nu este observată formarea unei grupări ruse de atac în zonă. „Am primit într-adevăr informații de la serviciile de informații, verificate din mai multe surse”, a spus oficialul ucrainean, potrivit Suspilne. De ce contează direcția nord: Kiev–Cernihiv și factorul Belarus Kievul tratează nordul ca pe o zonă „sensibilă” din perspectiva securității, în condițiile în care regiunea Kiev se învecinează la nord cu Belarus, iar regiunea Cernihiv are frontieră atât cu Belarus, cât și cu Rusia. Tot din Belarus a pornit, în februarie 2022, una dintre principalele coloane rusești care au încercat să cucerească rapid capitala Ucrainei, ofensivă încheiată ulterior prin retragerea trupelor ruse din nordul țării. Pe acest fond, Statul Major al Forțelor Armate ucrainene ar fi elaborat scenarii de răspuns, apărare și contracarare, în cazul în care Rusia ar încerca să deschidă din nou un front major în nord, potrivit declarațiilor citate. Semnale logistice în Belarus: infrastructură feroviară și capacități de cazare Avertismentul lui Palisa este plasat într-un context în care atenția Kievului este din nou îndreptată spre activitatea militară din Belarus. În regiunea Gomel, aproape de frontiera ucraineană, se construiește infrastructură feroviară care ar putea permite primirea trenurilor cu militari și echipamente grele, potrivit organizației independente Belarusian Railway Workers’ Community. Documente consultate de organizație ar indica realizarea unei linii feroviare pentru o instalație descrisă oficial drept poligon de instrucție, în apropierea stației Yakimovka. Organizația notează că lucrările nu demonstrează, prin ele însele, pregătirea unei invazii, dar ar putea permite întărirea rapidă a forțelor din sudul Belarusului dacă situația militară s-ar schimba. În paralel, autoritățile ucrainene au atras atenția asupra extinderii facilităților de cazare pentru militari, a infrastructurii logistice și a poligoanelor din Belarus. Indicatori invocați de opoziția belarusă și pragul de forțe menționat de Kiev În iunie, reprezentanți ai opoziției belaruse aflate în exil au transmis autorităților ucrainene o listă de „semnale de alarmă” care, în opinia lor, ar putea indica o implicare mai profundă a regimului de la Minsk în războiul Rusiei. Printre indicatorii enumerați se află: majorarea cheltuielilor militare; recrutarea suplimentară de militari profesioniști; militarizarea societății; schimbări în doctrina de apărare a Belarusului. Tot în iunie, comandantul Gărzii Naționale ucrainene, Oleksandr Pivnenko , estima că Rusia ar avea nevoie de o forță de cel puțin 70.000 de militari pentru a încerca o nouă operațiune majoră în nordul Ucrainei, pornind de pe teritoriul Belarusului. [...]
Turcia a escaladat presiunea diplomatică asupra Ucrainei după ce două nave comerciale turcești au fost atacate în Marea Neagră, Ankara convocând ambasadorul ucrainean pentru a cere măsuri care să garanteze siguranța navigației, potrivit Agerpres . Ministerul turc al Afacerilor Externe a precizat că atacurile au avut loc pe 26 și 27 august și că, în cadrul întrevederii cu ambasadorul Ucrainei, Turcia a transmis „avertismentele” sale privind „necesitatea imperativă” de a asigura securitatea persoanelor, bunurilor, navigației și mediului în Marea Neagră. Pe 27 august, nava turcă „Lider Bordo Mavi” a fost lovită în largul orașului rusesc Tuapse , iar a doua zi a fost vizat și vasul „Lider Kocatepe”, trimis să o remorcheze pe prima. Partea turcă nu a indicat dacă au existat victime la bord. Potrivit presei locale, nava avariată a fost remorcată până în portul turc Samsun. De ce contează: risc operațional pentru transportul comercial în Marea Neagră Episodul vine pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale în regiune, într-un context în care Turcia are ieșire la Marea Neagră și operează numeroase nave aparținând unor armatori turci, inclusiv sub diverse pavilioane. Ankara a cerut în august Rusiei și Ucrainei instituirea unui „moratoriu” asupra atacurilor care vizează navele comerciale. În același timp, mai multe nave comerciale au fost vizate de atacuri cu drone atribuite Ucrainei, care urmărește să împiedice transportul de cereale și hidrocarburi „în beneficiul Rusiei”, conform informațiilor transmise de partea turcă. Context: poziția Turciei între Kiev și Moscova Turcia menține relații cu ambele părți și nu s-a alăturat sancțiunilor comerciale occidentale împotriva Moscovei. Ministrul turc de externe Hakan Fidan declara pe 8 august că extinderea conflictului în Marea Neagră a ajuns să afecteze „toate navele comerciale, fără nicio distincție”, exprimând regretul că sunt vizate și nave „aparținând unor turci sau sub pavilion turc”. Pentru moment, comunicarea oficială turcă se concentrează pe cerința de securizare a navigației și pe semnalul diplomatic transmis Kievului prin convocarea ambasadorului, fără detalii suplimentare despre autorii atacurilor sau despre eventuale măsuri concrete care ar urma să fie adoptate. [...]
