Știri
Știri din categoria Externe
Liderii UE avertizează că relaxarea sancțiunilor pentru Iran e „prea devreme”, chiar dacă Ormuz rămâne blocat, într-un moment în care libertatea de navigație prin Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept „vitală pentru întreaga lume”, potrivit Agerpres.
Cancelarul german Friedrich Merz a susținut, după un summit UE de două zile în Cipru, ideea unei relaxări treptate a sancțiunilor împotriva Iranului în schimbul redeschiderii Strâmtorii Ormuz. El a condiționat însă un astfel de pas și de „încheierea definitivă a programului nuclear al Iranului” și de încetarea amenințărilor la adresa Israelului.
Contextul imediat este escaladarea militară începută pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, urmate de reacția Teheranului: blocarea Strâmtorii Ormuz și amenințări că va ataca navele care nu obțin permisiunea sa pentru tranzit. Redeschiderea strâmtorii a devenit, potrivit relatării, un punct major de blocaj în negocierile pentru încheierea războiului.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au avertizat împotriva unei relaxări rapide a sancțiunilor.
Von der Leyen a indicat că Teheranul ar trebui mai întâi să dezescaladeze conflictul, să elimine amenințarea nucleară și să pună capăt opresiunii interne. Ea a invocat și represiunea violentă a protestelor, afirmând că „17.000 de tineri au fost uciși în prima lună a acestui an”.
Costa a insistat că Iranul a eșuat în mod repetat să ofere asigurări că nu va avea „niciodată o armă nucleară” și a spus că este „prea devreme” pentru a discuta despre relaxarea sancțiunilor, invocând și violența regimului împotriva propriei populații.
În paralel, Costa a cerut redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz „fără restricții sau taxe”, în conformitate cu dreptul internațional și principiul libertății de navigație, subliniind miza globală a coridorului maritim.
„Strâmtoarea Ormuz trebuie redeschisă imediat, fără restricții sau taxe, în deplină conformitate cu dreptul internațional și principiul libertății de navigație. Acest lucru este vital pentru întreaga lume.”
În acest stadiu, din informațiile relatate, UE nu pare dispusă să transforme urgența redeschiderii Ormuz într-o concesie rapidă pe regimul de sancțiuni, fără pași prealabili ai Teheranului pe dezescaladare și dosarul nuclear.
Recomandate
Propunerea Ursulei von der Leyen de a crea pentru Canada un statut de „membru asociat” al UE ar deschide o formulă nouă de integrare economică și industrială, în afara tratatelor actuale , cu potențial de a extinde cooperarea de la comerț liber la apărare, tehnologie și lanțuri de aprovizionare, potrivit Biziday . În discursul despre Starea Uniunii, susținut în Parlamentul European de la Strasbourg, președinta Comisiei Europene a vorbit public despre ideea ca statul nord-american să devină „membru asociat” al Uniunii. Biziday notează că un asemenea statut nu există în tratatele UE, ceea ce ar presupune „crearea unei noi formule de relație” cu țări care nu urmăresc neapărat aderarea deplină. Von der Leyen a legat propunerea de nevoia Europei de a-și „regândi urgent parteneriatele”, pe fondul „fracturii” din sistemul internațional bazat pe reguli, și a indicat direcții concrete de cooperare UE–Canada, dincolo de acordul de liber schimb existent: producție „inteligentă” și o „alianță tehnologică”; integrarea bazelor industriale de apărare; un proiect comun în Arctica, prezentat ca inițiativă „emblematică”. Context: tensiuni comerciale cu SUA și o UE prudentă față de formule „flexibile” În același cadru, von der Leyen a precizat că parteneriatul nu ar fi îndreptat „împotriva altcuiva”, cu referire la Administrația Trump. Biziday arată că, la începutul săptămânii, premierul canadian Mark Carney a spus că guvernul său urmărește o alianță unică cu UE, dar nu și aderarea, iar șefa Comisiei l-a invitat să țină un discurs în Parlamentul European, joi. Potrivit Reuters (citat de Biziday), vizita lui Carney în Europa are loc într-un context internațional complicat, marcat de deteriorarea relațiilor cu SUA, care a atras Canada într-un război comercial, dar și de declarațiile repetate ale lui Donald Trump despre ideea ca țara vecină să devină al 51-lea stat american. Tot Reuters subliniază că UE s-a opus în trecut „categoriilor flexibile”, iar statele membre au reacționat cu rezerve la o propunere a Germaniei din luna mai privind un statut de „membru asociat” pentru Ucraina, ca etapă intermediară către aderarea deplină. Ce urmează și de ce contează pentru economie Miza imediată este dacă propunerea poate fi transformată într-un cadru juridic și politic acceptabil pentru statele membre, în condițiile în care „membrul asociat” nu este prevăzut în tratate. Dacă ideea avansează, ea ar putea deveni un precedent pentru parteneriate economice mai adânci, care să includă nu doar comerț, ci și coordonare industrială, tehnologică și de apărare, într-un moment în care UE caută să-și reducă vulnerabilitățile din lanțurile de aprovizionare și să-și consolideze „securitatea economică”. [...]
Ursula von der Leyen pregătește o repoziționare a securității UE, cu efecte directe asupra industriei de apărare și a regulilor de frontieră , potrivit news.ro , care citează POLITICO și un proiect de discurs consultat de Euractiv înaintea alocuțiunii „Starea Uniunii” (SOTEU) susținute miercuri în Parlamentul European, la Strasbourg. Discursul începe la ora locală 9:00 (10:00, ora României). În sală va fi, în premieră, și un lider din afara UE: premierul canadian Mark Carney, menționat în contextul unui război comercial cu Donald Trump și al încercării de a strânge legăturile cu Uniunea Europeană. Securitate: un nou format de coordonare cu parteneri din afara UE Miza centrală a discursului este o schimbare a arhitecturii de securitate europene și a modului de coordonare în cadrul alianței occidentale. Conform proiectului de discurs consultat de Euractiv, von der Leyen ar urma să susțină un nou format în care lideri din UE, dar și din Ucraina, Marea Britanie, Norvegia, Canada și alte țări să se reunească pentru a coordona răspunsurile la amenințările de securitate în creștere. În paralel, apărarea și securitatea sunt așteptate să aibă un loc important și pe fondul faptului că Strategia de securitate a UE, așteptată de mult timp, este prevăzută pentru începutul lunii octombrie, după o amânare față de calendarul inițial. Migrație: consolidarea Frontex și posibile schimbări de finanțare Pe agenda discursului se află și migrația, în contextul crizei din Ceuta , unde „zeci de mii de imigranți” au intrat pe teritoriul spaniol, cu efecte politice în UE pe parcursul verii, potrivit POLITICO. Printre ideile vehiculate de oficiali citați de publicație se numără: consolidarea Frontex, inclusiv triplarea numărului de gardieni de frontieră și de coastă europeni la 30.000, de la aproximativ 7.800 în prezent; o posibilă extindere a mandatului Frontex, inclusiv un rol în „centre de returnare” din țări terțe; deschiderea către finanțarea infrastructurii de frontieră (garduri) din fonduri UE, ceea ce ar reprezenta o schimbare semnificativă de poziție a Comisiei; utilizarea fondurilor UE pentru a ajuta statele membre să finanțeze centre de returnare în afara blocului. Cea mai controversată opțiune menționată de un diplomat de rang înalt și un oficial UE este un cadru european pentru situații de „presiune migratorie masivă”, care ar permite suspendarea anumitor norme privind azilul și returnări mai rapide. Climă și competitivitate: presiunea costurilor tranziției intră în discurs Dincolo de securitate, von der Leyen este așteptată să pună accent pe adaptarea la schimbările climatice, după o vară cu râuri secate și incendii de pădure. Comisia lucrează la un plan de creștere a rezilienței la schimbările climatice, programat pentru sfârșitul lunii octombrie, care ar putea include un „scenariu climatic comun” și evaluări periodice ale riscurilor, deși „rămâne de văzut” cât de multe detalii vor fi prezentate. Tema vine pe fondul tensiunilor dintre obiectivul de reducere a emisiilor până în 2040 și presiunile industriei și ale capitalelor naționale de a limita costul economic al tranziției ecologice. În același timp, von der Leyen ar urma să atingă și subiectul competitivității, prin simplificarea birocrației și o „curățenie generală” în reglementare, însă POLITICO notează că aceasta nu va fi tema principală. Comerț și China: fără o nouă anchetă, dar cu accent pe diversificare O altă întrebare este dacă va menționa China. Potrivit unui oficial citat de POLITICO, von der Leyen nu va anunța o nouă anchetă (după cea din 2023 privind subvențiile pentru vehiculele electrice chinezești, care a declanșat măsuri de retorsiune ale Beijingului). China nu ar urma să ocupe un loc major, însă este de așteptat să fie subliniată nevoia de diversificare, inclusiv printr-un instrument de diversificare propus de Comisie. Inteligență artificială: impactul asupra locurilor de muncă, în centrul pregătirilor Inteligența artificială (IA) a fost tema principală a unei reuniuni a Comisiei la Tervuren, unde s-a planificat discursul, iar echipa președintei CE a cerut unităților relevante statistici actualizate despre locurile de muncă ce ar putea fi pierdute și create pe măsură ce adoptarea IA se extinde, potrivit unui oficial familiarizat cu discuțiile interne. Pentru mediul de afaceri, semnalul este că IA va fi tratată nu doar ca subiect tehnologic, ci și ca temă de piață a muncii, cu implicații pentru politici publice și reglementare. Ce urmează Textul final al discursului poate fi revizuit și rescris până la momentul susținerii, notează POLITICO. Totuși, direcțiile conturate în proiect și în discuțiile cu oficiali europeni indică o agendă în care securitatea (inclusiv cooperarea cu parteneri din afara UE), migrația și reziliența climatică sunt folosite ca pârghii pentru schimbări cu impact economic și de reglementare în următoarele luni. [...]
Comisia Europeană pregătește un Plan European pentru Caniculă , cu măsuri de avertizare, adaptare urbană și pregătire medicală, pe fondul pierderilor tot mai mari provocate de valurile de căldură și de secetă, potrivit Adevărul , care relatează despre discursul Ursulei von der Leyen privind Starea Uniunii. În aceeași intervenție, șefa Comisiei a avertizat că „râuri-cheie precum Dunărea, Rinul sau Garonne dispar sub ochii noștri”. De ce contează: costuri umane și economice, plus presiune pe infrastructura de apă Von der Leyen a descris vara anului 2026 drept o „vară a adevărului”, invocând efecte cuantificate: 660.000 de hectare arse, aproximativ 12 milioane de tone de culturi pierdute și peste 35.000 de decese suplimentare asociate valurilor de căldură. În paralel, Comisia pregătește și „o nouă inițiativă europeană privind apa”, în contextul în care aproape un sfert din apa din rețelele europene se pierde, conform aceleiași surse. Mesajul sugerează o mutare de accent de la politica tradițională axată pe reducerea emisiilor către adaptarea la efectele încălzirii globale, fără ca discursul să aducă măsuri mai detaliate pentru ținta de reducere a poluării pentru 2040. „Râuri-cheie precum Dunărea, Rinul sau Garonne dispar sub ochii noștri.” Ce ar include Planul pentru Caniculă și ce alte măsuri sunt în lucru Planul European pentru Caniculă „ar urma” să includă, potrivit relatării: sisteme mai bune de avertizare; pregătirea sistemelor medicale; măsuri de adaptare și răcire a orașelor. Separat, von der Leyen a cerut specialiștilor propuneri pentru o posibilă „ Flotă Europeană de Stingere a Incendiilor ” și a menționat intervențiile pompierilor din vara 2026, inclusiv cazul unui pompier decedat în Grecia. Context: securitate, dependențe și redirecționarea unor fonduri către Ucraina În același discurs, președinta Comisiei a susținut că UE este „mai puternică decât oricând”, dar vulnerabilă într-o lume „deschis ostilă”, și a cerut reducerea dependențelor externe. Ea a afirmat că UE și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și că cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani. Pe zona de finanțare a apărării, Comisia ar urma să folosească banii neutilizați din schema SAFE (mecanism de împrumuturi de 150 de miliarde de euro) pentru proiecte comune cu Ucraina, pe fondul faptului că unele state, inclusiv Italia, ar utiliza mai puțin decât se estimase inițial. Ce urmează Din informațiile prezentate, Planul European pentru Caniculă și inițiativa privind apa sunt în pregătire, fără un calendar detaliat în material. Miza imediată pentru statele membre va fi traducerea acestor intenții în obligații, finanțări și proiecte concrete, într-un context în care impactul economic al fenomenelor meteo extreme și presiunea pe infrastructura de apă devin tot mai vizibile. [...]
Deficitul comercial al UE cu China a ajuns la 1 miliard de euro pe zi , iar Comisia Europeană semnalează că dezechilibrul intră într-o zonă cu risc economic și industrial, potrivit Economedia , care citează un live al The Guardian despre discursul Ursulei von der Leyen din Parlamentul European, la ședința privind Starea Uniunii Europene. Von der Leyen a spus că deficitul „a ajuns la punctul critic” și a descris efectele ca fiind deja vizibile în „comunitățile și fabricile” din UE, cu impact de dezindustrializare în regiunile industriale ale Europei. În acest context, șefa Comisiei a avertizat că ceea ce unii numesc „al doilea șoc chinez” „este deja aici” și a calificat situația drept „nesustenabilă”. Ce măsuri anunță Comisia: „toate instrumentele” pentru reechilibrare Președinta Comisiei Europene a afirmat că UE „va folosi toate instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a reechilibra relațiile” comerciale cu China. În același timp, a indicat ca necesară diversificarea surselor de materii prime critice, un element cu relevanță directă pentru lanțurile de aprovizionare ale industriei europene. Context: investiții și finanțarea start-up-urilor europene În aceeași intervenție, von der Leyen a punctat și agenda internă de investiții, vorbind despre simplificare și combaterea fragmentării în materie de investiții, cu obiectivul de a facilita finanțarea start-up-urilor europene. Ca exemplu, a menționat ICEYE , companie de imagistică radar prin satelit și monitorizare spațială, fondată de Pekka Laurila și Rafał Modrzewski după ce s-au cunoscut prin programul Erasmus, pe care a descris-o drept „o adevărată poveste de succes europeană”. (Detaliile sunt relatate de The Guardian în live-ul citat de Economedia .) [...]
Roberta Metsola cere ca adaptarea la schimbările climatice să fie reflectată direct în bugetul UE , pe fondul unei veri cu valuri de căldură, incendii și inundații care au expus vulnerabilități cu efecte economice și energetice, potrivit Mediafax . Președinta Parlamentului European spune că experiențele din această vară au creat în Europa un „sentiment de urgență” privind pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice și avertizează că „nu ne putem permite să lăsăm să treacă o iarnă până la venirea unei noi veri”. Metsola a indicat, între altele, secarea râurilor, lipsa de adaptare a locuințelor și impactul disproporționat asupra populațiilor vulnerabile, într-o declarație citată de Politico. Bugetul UE, în centrul discuției despre adaptare Metsola susține că „realitățile din teren” trebuie să se vadă în modul în care Uniunea își construiește finanțarea pe termen lung, ridicând explicit tema adaptării Cadrului Financiar Multianual (bugetul multianual al UE) pentru a răspunde mai bine crizelor climatice. În același context, ea a spus că UE a greșit în trecut tratând economia și mediul ca domenii separate și că ar fi „mai înțelept” să fie recunoscut faptul că „merg mână în mână”. De ce contează: efecte directe în transport și energie Articolul plasează declarațiile în contextul unui sezon de fenomene extreme care a afectat continentul „social, economic și energetic”. Mediafax notează că, în urma evenimentelor meteo din vară, zeci de mii de persoane și-au pierdut viața, iar sute de mii de hectare au fost mistuite de incendiile de vegetație. Pe componenta economică și operațională, scăderea debitelor marilor fluvii europene a lovit transporturile și energia: Rinul, în Germania, a coborât la cel mai scăzut nivel din 1880, ceea ce i-a obligat pe transportatori să își reducă încărcătura cu până la 80%; nivelul scăzut al Dunării a determinat închiderea centralelor nucleare de la Cernavodă și Paks, în Ungaria, potrivit sursei. Ce urmează: tema climei, mai prezentă în „Starea Uniunii” Metsola afirmă că tema climei va fi abordată în discursul despre Starea Uniunii pe care îl va susține președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și anticipează că accentul ar putea fi mai puternic în acest an, pe fondul verii „dezastruoase” invocate de oficialul european. [...]
Israel acuză că Iranul păstrează peste nouă tone de material nuclear în afara supravegherii AIEA , o afirmație care ridică miza pentru următorii pași ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și ai Consiliului de Securitate al ONU, după ce Teheranul a fost raportat recent pentru încălcarea obligațiilor de neproliferare, potrivit The Jerusalem Post . Declarația a fost făcută de Moshe Edri , directorul general al Comisiei Israeliene pentru Energie Atomică, la cea de-a 70-a conferință generală a AIEA, marți, 15 septembrie 2026. Edri a susținut că materialul aflat în afara garanțiilor AIEA include 440 de kilograme de uraniu îmbogățit, pe care l-a descris drept „echivalent cu mai mult de 10 dispozitive nucleare”. În intervenția sa, Edri a afirmat că Iranul „nu și-a schimbat cursul” și rămâne angajat în extinderea capabilităților sale „militare nucleare” și de rachete, acuzând regimul de la Teheran că își reconstruiește infrastructura de producție de rachete și că încearcă să își consolideze, ascundă și avanseze programul nuclear „în încălcarea directă” a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. El a invocat și amenințări repetate ale Iranului la adresa Israelului, SUA și statelor din Golf. Context: raportarea Iranului la Consiliul de Securitate, după 20 de ani Săptămâna trecută, consiliul de administrație al AIEA a adoptat o rezoluție prin care Iranul este raportat Consiliului de Securitate al ONU, pentru prima dată în 20 de ani, pe motiv de încălcare a obligațiilor de neproliferare. Iran a avertizat luni că va riposta dacă rezoluția va trece, însă misiunea Iranului pe lângă AIEA nu a menționat represalii în reacția inițială, conform informațiilor din articol. Mesajele Israelului către AIEA: Siria și agenda privind „capabilitățile nucleare israeliene” Edri a lăudat și eforturile directorului general al AIEA, Rafael Grossi, privind abordarea neconformității nucleare a Siriei în perioada regimului Assad. În același discurs, oficialul israelian a reluat referirea la operațiunea Israelului din 2007 împotriva reactorului de la Dair Alzour , susținând că, fără acea acțiune, regimul Assad ar fi dobândit până acum capabilități nucleare militare. Separat, Edri a cerut AIEA să înceteze includerea repetată pe agenda conferinței generale a punctului „Capabilități nucleare israeliene”, despre care a spus că este introdus anual de „Grupul Arab” și că ar fi un demers politic, în afara mandatului și statutului AIEA. Israel „obiectează ferm” față de includerea subiectului și față de asocierea lui cu alte teme politice „fără legătură” cu discuțiile profesionale, a mai spus el. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre reacția AIEA sau despre pașii concreți care ar urma după raportarea la Consiliul de Securitate, rămâne de urmărit dacă și cum aceste acuzații vor influența pozițiile statelor membre și eventualele măsuri la nivel ONU. [...]
