Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu spune că Israelul își păstrează libertatea de acțiune militară în Liban, după o discuție pe care o descrie drept „excelentă” cu președintele american Donald Trump, potrivit Agerpres. Mesajul vine într-un moment în care armistițiul dintre părți a fost prelungit, dar Israelul continuă loviturile, ceea ce menține riscul unei escaladări în regiune.
Într-o declarație înregistrată, premierul israelian a afirmat că SUA „exercită o presiune puternică asupra Iranului, atât economic, cât și militar” și că cele două țări „lucrează în deplină cooperare”.
Netanyahu a legat situația din Liban de un demers pentru o „pace istorică” între Israel și Liban, despre care a spus că este sabotat de Hezbollah. În același context, a susținut că Israelul își menține „libertatea de acțiune deplină” împotriva oricărei amenințări și a indicat că au avut loc atacuri „ieri” și „astăzi”.
Cu câteva ore înainte, armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru locuitorii orașului Deir Amas, din sud-vestul Libanului, înaintea unui atac iminent al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), invocând „activitatea teroristă a Hezbollah”.
Ordinul a venit după ce Trump anunțase prelungirea cu trei săptămâni a armistițiului, în urma negocierilor desfășurate joi la Casa Albă între diplomați libanezi și israelieni.
Israelul a anunțat, tot vineri, și lovirea unui lansator de rachete care ar fi fost folosit de Hezbollah împotriva satului israelian de frontieră Ștula.
Guvernul libanez a respins implicarea Iranului în discuțiile cu SUA și Israelul, în pofida protestelor Hezbollah, grupare care, potrivit informațiilor din material, este exclusă de guvernul de la Beirut din tratative.
Agerpres notează că, după ce SUA și Israelul au lansat pe 28 februarie războiul împotriva Iranului, armata israeliană a început pe 2 martie o campanie de atacuri aeriene și apoi o ofensivă terestră pe teritoriul libanez împotriva Hezbollah. Până la armistițiul început pe 16 aprilie, bilanțul în Liban era de cel puțin 2.294 de morți și 7.544 de răniți, iar peste un milion de persoane au fost strămutate.
Recomandate
Dezvăluirea lui Netanyahu despre un tratament oncologic ținut secret ridică din nou problema transparenței medicale la vârful puterii , într-un moment în care Israelul se află sub presiune politică și de securitate. Potrivit G4Media , premierul Benjamin Netanyahu a anunțat că a fost diagnosticat cu cancer de prostată și că a urmat în secret un tratament pe care l-a încheiat recent. Netanyahu a făcut publică informația după ce a publicat rezultatele controlului medical anual. Este pentru prima dată când liderul israelian confirmă public diagnosticul de cancer, notează materialul, care citează CNN și MEDIAFAX. În vârstă de 76 de ani, Netanyahu fusese operat în decembrie 2024 pentru o prostată mărită, intervenție anunțată la acel moment. Ulterior, la un control medical, medicii au descoperit o tumoare malignă „de mici dimensiuni”, sub un centimetru. Biroul prim-ministrului a publicat și două scrisori de la medicii săi. În una dintre ele se arată: „Aceasta este o detectare timpurie a unor leziuni foarte mici, fără metastaze, așa cum au confirmat toate celelalte teste fără nicio îndoială”. Ce spune despre tratament și de ce a ținut informația nepublică Netanyahu nu a precizat când a avut loc ultimul control, însă o sursă israeliană apropiată a declarat pentru CNN că diagnosticul ar fi fost pus „cu câteva luni în urmă”. Potrivit aceleiași surse, premierul ar fi început radioterapia în urmă cu aproximativ două luni și jumătate și a încheiat recent tratamentul. Netanyahu a spus că a ales „radioterapie țintită” și că „pata a dispărut complet”. Tot el a afirmat că a amânat publicarea raportului medical anual cu două luni, pentru ca informația să nu fie folosită ca propagandă de către Iran . [...]
Pakistanul își consolidează rolul de mediator în încercarea de a opri războiul americano-israelian împotriva Iranului, pe fondul unui armistițiu prelungit unilateral de președintele american Donald Trump. Potrivit TVR Info , ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a avut vineri convorbiri telefonice separate cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și cu omologul său pakistanez, Ishaq Dar, discuțiile vizând „evoluțiile regionale” și teme legate de încetarea focului. Informația este relevantă deoarece indică o intensificare a canalelor diplomatice într-un moment în care armistițiul nu are un calendar clar, iar negocierile rămân incerte. În acest context, Pakistanul a devenit în ultimele săptămâni principalul mediator în demersurile de a pune capăt conflictului, notează materialul, citând AFP și dpa. Potrivit agenției iraniene IRNA, Araghchi a discutat cu cei doi oficiali pakistanezi despre evoluțiile din regiune și subiecte referitoare la încetarea focului, conform Agerpres. În paralel, ministrul iranian a mai vorbit și cu președintele regiunii autonome Kurdistanul irakian, Neshirvan Barzani, menționând contactul pe Telegram, fără a oferi detalii suplimentare. Armistițiu prelungit, negocieri fără calendar Convorbirile au loc după ce Donald Trump a prelungit marți, unilateral, armistițiul cu Iranul, fără să prezinte un calendar privind expirarea acestuia. Separat, Washingtonul a transmis că este pregătit să organizeze o nouă rundă de discuții cu negociatorii iranieni, după ce o întâlnire directă la Islamabad, la începutul lunii, nu a produs rezultate. Iranul a respins până acum organizarea unei a doua runde de discuții, pe fondul tensiunilor persistente legate de Strâmtoarea Ormuz și alte revendicări-cheie, mai arată informațiile din material. Ce urmează Din datele disponibile în sursă nu reiese dacă discuțiile telefonice Iran–Pakistan vor fi urmate de o întâlnire sau de un calendar de negocieri. Rămâne însă de urmărit dacă rolul de mediator al Pakistanului se va traduce într-un format acceptat de ambele părți și într-o clarificare a termenilor armistițiului. [...]
Un nou episod în care Donald Trump pare să ațipească în public reaprinde discuția despre capacitatea sa de a gestiona agenda prezidențială , într-un context în care percepția asupra stării de sănătate a liderului de la Casa Albă poate influența atât dinamica politică internă, cât și predictibilitatea deciziilor la vârful administrației, potrivit Libertatea . Donald Trump a fost filmat din nou ațipind în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă. Incidentul a avut loc joi, în timp ce un membru al administrației sale vorbea la un eveniment despre accesibilitatea la îngrijiri medicale, când președintele american (79 de ani) a închis ochii, apoi i-a redeschis, părând că se luptă cu somnul; scena a circulat pe scară largă în presă și pe rețelele sociale, relatează news.ro, citat de Libertatea. De ce contează: percepția asupra „aptitudinii de funcționare” a președintelui Dincolo de momentul în sine, episodul este prezentat ca unul care „a relansat dezbaterea” despre starea de sănătate a președintelui american. Într-o funcție în care programul public, întâlnirile și reacțiile rapide sunt parte din activitatea zilnică, astfel de imagini pot alimenta întrebări despre rezistența fizică și capacitatea de a susține ritmul instituțional al Casei Albe. Materialul amintește și contrastul politic: în ultima campanie prezidențială, Trump îl ironiza pe Joe Biden pe aceeași temă, folosind apelativul „Sleepy Joe” („Joe adormitul”). Reacții politice: ironii din tabăra democrată Unul dintre principalii rivali democrați menționați, Gavin Newsom , guvernatorul Californiei, l-a ironizat pe Trump după apariția imaginilor. „Trump a adormit la volan”, a comentat Newsom. În același context, articolul notează că Trump se laudă că se simte mai tânăr decât vârsta din buletin și susține că ia zilnic aspirină, invocând dorința ca prin venele lui să curgă „sânge frumos”. [...]
Pentagonul ia în calcul măsuri de presiune asupra unor aliați NATO care nu sprijină operațiunile SUA în conflictul cu Iranul , inclusiv idei fără bază juridică în tratatul Alianței, potrivit Biziday , care citează informații Reuters dintr-un email intern al Departamentului Apărării. Documentul, analizat de Reuters, ar fi fost redactat pe fondul nemulțumirii Administrației Trump față de unele state europene care nu ar fi oferit acces la baze militare, drepturi de survol sau alte facilități logistice considerate necesare pentru operațiunile americane din războiul cu Iranul. Un oficial citat sub protecția anonimatului a indicat că ținta ar fi aliații „mai dificili” sau cei care „nu au intervenit suficient”. Opțiuni discutate: Spania și presiuni pe Marea Britanie Printre propunerile din email se află „eliminarea din NATO” a Spaniei, după ce Madridul ar fi refuzat solicitarea SUA de a folosi bazele operate în comun pentru atacuri asupra Iranului. În plus, premierul spaniol Pedro Sánchez l-a criticat în repetate rânduri pe Donald Trump pentru atacul asupra Iranului. Deși un astfel de pas ar avea un efect militar limitat, impactul politic și simbolic ar fi major, notează materialul. Spania este menționată și în contextul criticilor Washingtonului privind nivelul cheltuielilor de apărare, după ce ar fi refuzat să le crească la 5% din PIB. O altă variantă ar fi reevaluarea poziției SUA privind sprijinul acordat Marii Britanii în disputa cu Argentina pentru Insulele Falkland , într-un demers descris ca represaliu față de premierul Keir Starmer, care ar fi refuzat cererea președintelui american de a trimite nave militare pentru securizarea Strâmtorii Hormuz . Subiectul este sensibil, în condițiile în care Marea Britanie și Argentina au purtat un război în 1982 pentru controlul arhipelagului. Problema de fond: „cerințele minime” și limitele tratatului NATO Potrivit oficialului citat, frustrarea Washingtonului ar fi legată de reticența unor aliați de a îndeplini ceea ce SUA consideră „cerințele minime în cadrul NATO” (ABO) – adică acordarea accesului, posibilității de staționare și a drepturilor de survol pentru forțele americane. În același timp, oficiali NATO contactați de Reuters au subliniat că tratatul Alianței nu prevede suspendarea unui stat membru, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aplicabilității reale a unor astfel de măsuri. Chiar și așa, specialiști citați în material avertizează că simpla discutare a unor opțiuni de acest tip poate afecta încrederea dintre Washington și aliații europeni și poate slăbi coeziunea NATO într-un moment tensionat. Context: presiuni recurente și scenariul retragerii SUA Administrația Trump și-a exprimat în ultimele luni frustrarea față de statele europene, acuzate că beneficiază de protecția americană fără a contribui suficient. Donald Trump a criticat în special lipsa de implicare militară a aliaților în zona Strâmtorii Hormuz și a spus recent că ia în calcul inclusiv retragerea SUA din NATO. Totuși, documentul analizat de Reuters nu include opțiunea retragerii SUA din NATO și nici închiderea bazelor militare din Europa. În privința unei eventuale retrageri masive de trupe din statele europene, oficialul citat a refuzat să precizeze dacă scenariul este luat în calcul. [...]
Discuțiile despre o posibilă „sancționare” a Spaniei în NATO cresc presiunea politică asupra coeziunii Alianței , într-un moment în care Washingtonul ar evalua limitarea rolului Madridului în structurile de conducere, pe fondul divergențelor legate de Iran și de țintele de cheltuieli pentru apărare, potrivit Agerpres . Premierul italian Giorgia Meloni a declarat vineri, la Nicosia, că „Alianța Nord-Atlantică trebuie să rămână unită”, întrebată despre relatările din presă privind amenințări ale Statelor Unite la adresa Spaniei, inclusiv scenariul unei suspendări din NATO. Meloni a descris unitatea drept „un atu” al Alianței. Ce spune Madridul și de unde a pornit tensiunea Premierul spaniol Pedro Sanchez a afirmat că nu este îngrijorat de informațiile apărute în presă și a insistat că Spania este „un partener de încredere” care își îndeplinește obligațiile în NATO. În același context, guvernul de la Madrid s-a opus războiului purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, lansat la sfârșitul lunii februarie. Potrivit materialului, această poziție a provocat reacția președintelui american Donald Trump, care a criticat refuzul Spaniei de a permite folosirea bazelor militare din Andaluzia pentru atacuri aeriene și a amenințat că „va opri orice schimb comercial” între cele două țări. Miza: rolul Spaniei în NATO și țintele de cheltuieli Conform relatărilor din presă citate, Statele Unite ar lua în considerare suspendarea participării Spaniei la funcții de conducere în cadrul Alianței. Agerpres notează și că Trump a criticat Madridul pentru refuzul de a-și crește cheltuielile pentru securitate la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% ar reprezenta cheltuieli militare, țintă despre care se precizează că a fost convenită la summitul NATO de anul trecut de la Haga . Madridul susține că poate atinge obiectivele NATO privind capacitățile militare cu cheltuieli militare de 2% din PIB. Limitări juridice: tratatul NATO nu prevede suspendarea sau excluderea Un element important de reglementare este că niciun articol din tratatul fondator al NATO, semnat în 1949, nu prevede suspendarea sau excluderea unui stat membru. În aceste condiții, eventualele măsuri discutate public ar viza, cel mult, pârghii politice sau administrative interne Alianței, nu o procedură formală de „suspendare” din NATO. [...]
NATO spune că tratatul nu permite suspendarea sau excluderea unui membru , pe fondul unor relatări despre un presupus e-mail intern al Pentagonului care ar sugera o astfel de măsură împotriva Spaniei, după refuzul Madridului de a susține SUA în războiul împotriva Iranului, potrivit Agerpres . Reacția a venit vineri, când un purtător de cuvânt al NATO a amintit că tratatul fondator al Alianței „nu cuprinde niciun articol referitor la suspendarea sau excluderea” vreunui stat membru. Informația a fost prezentată în contextul dezvăluirii, de către agenția EFE, a unui presupus e-mail intern al Departamentului american al Apărării care ar fi sugerat posibilitatea suspendării Spaniei. Din datele disponibile în material, motivul invocat în aceste relatări ar fi refuzul Spaniei de a sprijini Statele Unite în războiul împotriva Iranului. Agerpres notează că este vorba despre un „presupus” e-mail intern, ceea ce indică faptul că autenticitatea și statutul documentului nu sunt confirmate în informațiile publicate. [...]
