Știri
Știri din categoria Externe
Atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești au început să se vadă în piața internă, cu cozi și scumpiri la benzină, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii, potrivit Mediafax, care citează Reuters.
Conform Reuters, atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol „s-au dublat” de la începutul anului 2026, iar efectele ar fi apărut deja în unele regiuni din Rusia, unde s-au format cozi lungi și au crescut prețurile la benzină. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a acuzat marți Ucraina că lovește infrastructura civilă pentru a „destabiliza societatea”.
Într-o intervenție televizată în fața absolvenților unor instituții militare și de securitate, Putin a legat atacurile de o ofensivă mai amplă și de sprijinul occidental pentru Ucraina.
„Loviturile asupra infrastructurii civile, ce urmăresc ele? Să destabilizeze societatea (...) pentru a crea un sentiment de incertitudine cu privire la acțiunile forțelor armate ruse”, a spus Putin.
Kievul a transmis, potrivit aceleiași relatări, că obiectivul este dublu: să slăbească o sursă-cheie de finanțare a războiului dus de Rusia și să arate populației ruse că războiul nu mai este „îndepărtat”. În plan practic, lovirea rafinăriilor poate afecta producția și distribuția de carburanți, cu efecte directe asupra consumatorilor și activității economice locale, dacă perturbările persistă.
Putin a făcut aceste declarații după ce drone ucrainene au lovit săptămâna trecută o rafinărie din Moscova, potrivit materialului.
În aceeași intervenție, liderul de la Kremlin a afirmat că trupele ruse sunt aproape de a prelua controlul asupra orașului Kostiantynivka, descris ca punct sudic al așa-numitei „centuri de fortărețe” din regiunea Donețk, teritoriu pe care Moscova a cerut Kievului să îl cedeze. Informațiile nu sunt însoțite, în textul citat, de confirmări independente.
Recomandate
Vladimir Putin condiționează negocierile de pace de revenirea la draftul de la Istanbul 2022 , un cadru care ar impune Ucrainei limitări militare și renunțarea la obiectivul NATO, potrivit HotNews . Miza practică este că „disponibilitatea” Moscovei vine legată de o arhitectură de securitate care ar redesena statutul strategic al Ucrainei și ar implica garanții din partea unor puteri occidentale și a Chinei. Ce prevede cadrul invocat de Putin Potrivit Kyiv Post (citat de HotNews), Putin spune că Rusia este gata pentru discuții de pace „pe baza drafturilor de acord” negociate la Istanbul în 2022, în primele luni ale invaziei la scară largă. Conform aceleiași surse, propunerea atribuită Moscovei ar include, pentru Kiev: renunțarea la aspirația de aderare la NATO; restricții privind prezența armamentului și a trupelor străine pe teritoriul Ucrainei; reducerea efectivelor militare la 85.000 de persoane. În schimb, Rusia, SUA, Regatul Unit, Franța și China ar urma să ofere garanții de securitate, iar Moscova s-ar retrage de pe teritoriile ucrainene ocupate, cu excepția Peninsulei Crimeea. Totodată, zone din regiunile Donețk și Lugansk ar urma să fie negociate separat, potrivit relatării. Rolul lui Trump în ecuație: „pace prin putere” și presiune asupra Moscovei Kyiv Independent relatează că Donald Trump i-ar fi spus în privat lui Volodimir Zelenski să acționeze „mai îndrăzneț”, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt. Același oficial a afirmat că Trump nu ar crede „cu adevărat” că Putin va face ceva fără presiune, în contextul întâlnirii Trump–Zelenski din 16 iunie, din marja Summitului G7 . Oficiali americani au evitat să confirme dacă Trump susține explicit atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei, însă au indicat că liderul american vede puterea ca element esențial. Un oficial al SUA a declarat: „Președintele crede în pace prin putere.” De ce insistă Zelenski pe o întâlnire față în față și ce șanse are Kyiv Independent mai notează că Zelenski susține de ani de zile că doar Putin are autoritatea de a opri războiul, însă Kremlinul a evitat constant o întâlnire directă într-o țară neutră, sugerând în schimb ca liderul ucrainean să vină la Moscova. Potrivit unor oficiali ucraineni, echipa lui Zelenski ar fi ajuns la concluzia că Putin ar avea mai greu să refuze o invitație venită de la Trump. În discuția din 16 iunie, Zelenski i-ar fi propus lui Trump să îl „aducă” pe Putin în America, idee despre care oficialul ucrainean a spus că „lui Donald i-a plăcut”. Oficiali americani familiarizați cu discuțiile au confirmat pentru Kyiv Independent că propunerea a existat, dar au avertizat că, în „viitorul apropiat”, nu este de așteptat un summit de acest tip. [...]
Ucraina își extinde loviturile la distanță, iar efectul imediat este presiunea pe combustibil și logistică în Rusia , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza notează că, în noaptea de 21 spre 22 iunie, forțele ucrainene au lovit din nou în apropierea Moscovei, a treia lovitură asupra zonei capitalei ruse în ultima săptămână. Un element cu implicații operaționale este reacția Moscovei: autoritățile ruse ar încerca să întărească apărarea antiaeriană care acoperă orașul Moscova „în ultimele săptămâni”, posibil în detrimentul unor zone de pe linia frontului. În paralel, ISW apreciază că Ucraina continuă să crească atât intensitatea, cât și raza campaniei de lovituri cu bătaie intermediară și lungă. Impactul economic și logistic: benzină mai puțină, transport mai dificil Evaluarea ISW susține că loviturile ucrainene „continuă să agraveze” penuriile de benzină din Rusia și să afecteze logistica Rusiei către teritoriile ocupate din Ucraina. În același registru, analiza menționează o lovitură asupra unei întreprinderi din industria de apărare din regiunea Voronej, care produce componente pentru rachete de croazieră rusești și pentru sisteme de apărare antiaeriană. Situația militară: avans rusesc la Kupiansk și atacuri aeriene asupra Ucrainei Pe front, ISW notează că forțele ruse au avansat recent în direcția Kupiansk. Totodată, Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 iunie un atac aerian asupra Ucrainei cu un total de 89 de aparate: o rachetă și 88 de drone, conform evaluării citate. [...]
Kremlinul acuză Ucraina de „escaladare” după ultimatumul de o săptămână dat Belarusului pentru demontarea unor echipamente rusești care ar ajuta la ghidarea dronelor Shahed, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: dacă sistemele de retransmisie a semnalului rămân funcționale în regiunile belaruse de la granița cu Ucraina, ele ar continua să îmbunătățească precizia loviturilor asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins declarațiile președintelui Volodîmîr Zelenski drept „o încercare de a incita și mai mult războiul și de a escalada tensiunile”. El a calificat avertismentul drept „absolut agresiv” și „o ingerință în treburile interne” ale Belarusului, susținând că ar încălca suveranitatea acestei țări. Peskov a mai spus că președintele rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească „în viitorul apropiat” cu liderul belarus Aleksandr Lukașenko, întâlnire care ar urma să fie folosită pentru a discuta „amenințările” Kievului către Minsk și alte subiecte. Ce cere Kievul și de ce contează pe teren Conform articolului, Zelenski i-a dat vineri lui Lukașenko un termen de o săptămână pentru a elimina echipamentele rusești de retransmisie a semnalului din regiunile Belarusului care se învecinează cu Ucraina. Președintele ucrainean susține că aceste sisteme ajută la ghidarea dronelor Shahed, crescând eficiența atacurilor asupra orașelor și infrastructurii. Zelenski a avertizat că, dacă Belarus nu acționează, Ucraina va distruge aceste sisteme. În același context, el a acuzat Belarus că își adâncește sprijinul pentru Rusia prin livrări de combustibil și logistică, afirmând că exporturile de benzină către Rusia au crescut de 13 ori în perioada ianuarie–mai față de anul trecut. Informații din spațiul public: turnuri distruse și presiune pe Minsk Kyiv Post notează că unul dintre cele mai populare canale ucrainene de Telegram, „Nikolaevsky Vanyok”, despre care publicația spune că ar fi legat de oficiali locali, a afirmat luni că forțele ucrainene ar fi distrus recent turnuri folosite pentru ghidarea atacurilor cu Shahed. Canalul a susținut, de asemenea, că Belarus ar încerca treptat să se distanțeze de influența lui Putin, invocând o încălzire a relațiilor cu administrația SUA și o posibilă relaxare a sancțiunilor pentru industrii-cheie belaruse (afirmații care nu sunt detaliate cu dovezi în material). Poziția lui Lukașenko: fără intrare directă în război În articol se menționează că Lukașenko a respins ideea intrării directe a Belarusului în război, pe care a numit-o „absolut inacceptabilă”. El a avertizat că Belarus ar fi vulnerabil la represalii ucrainene și că o implicare directă ar putea lărgi semnificativ frontul, cu riscul unei confruntări mai ample care să implice NATO. Totodată, Lukașenko și-a nuanțat retorica față de Zelenski, admițând că ar fi mers prea departe în criticile anterioare și prezentând scuze publice pentru unele declarații. Ce urmează Pe termen scurt, atenția se mută pe două repere: expirarea termenului de o săptămână dat de Kiev și întâlnirea anunțată de Kremlin între Putin și Lukașenko. În funcție de reacția Minskului, ultimatumul poate rămâne un instrument de presiune sau se poate transforma într-o escaladare operațională, dacă Ucraina trece la distrugerea infrastructurii de retransmisie de pe teritoriul belarus, așa cum a avertizat. [...]
Programul T-7 Red Hawk riscă să împingă costuri suplimentare către armata SUA prin remedieri tehnice și renegocierea unui contract „cu preț fix”, în condițiile în care aeronava de antrenament are restricții operaționale (inclusiv zborul pe ploaie) și lipsesc date esențiale de siguranță pentru componente, potrivit Mediafax . Armata SUA este pregătită să lanseze noile avioane de antrenament T-7 Red Hawk, deși experții invocă „riscuri serioase” legate de defecte tehnice și de lipsa unor date privind navigația, într-un context în care documente interne indică un nivel ridicat de risc pentru primele aeronave planificate. Ce probleme operaționale sunt menționate Conform informațiilor citate, primele 82 de aeronave, programate pentru producție până în 2031, ar avea „riscuri foarte mari de utilizare”, iar avionul este încadrat de Forțele Aeriene la al doilea cel mai ridicat nivel de risc într-un sistem intern de evaluare a siguranței zborului. Printre limitările concrete: restricții de zbor din cauze meteorologice , inclusiv faptul că în prezent avionul nu poate zbura în ploaie ; panourile de acces exterioare „nu se etanșează corespunzător”, permițând apei să intre în interior, inclusiv în zona sistemelor interne; pentru a menține programul, oficialii ar fi lipit aeronavele cu bandă adezivă sau ar fi anulat zborurile pe ploaie; sistemul de antrenament la sol are, la rândul lui, probleme: o testare a indicat că simulatorul funcționează sub 30% la reperele cheie, deși utilizarea lui a fost autorizată pentru a accelera instruirea piloților. Miza financiară: contractul și costul schimbărilor Boeing a câștigat contractul T-7 în 2018, cu preț fix de 9,2 miliarde de dolari (aprox. 42,3 miliarde lei). Programul are o întârziere de peste doi ani, ceea ce a dus la pierderi de 3,2 miliarde de dolari (aprox. 14,7 miliarde lei). În prezent, Forțele Aeriene și Boeing negociază o strategie de schimbare a contractului, iar materialul menționează că orice modificare tehnică ar putea costa armata SUA încă 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) — un potențial transfer de costuri către bugetul public, în funcție de forma finală a renegocierii. În articol este citată și sursa Clash Report, care indică faptul că riscurile de navigabilitate ar fi alimentate inclusiv de lipsa unor date de siguranță din partea Boeing, ceea ce ar crea incertitudine privind predictibilitatea operațiunilor și costul de utilizare pe termen lung. [...]
Iranul și Omanul analizează introducerea unor taxe pentru „servicii maritime” în Strâmtoarea Ormuz , o mișcare care ar putea ridica costurile de tranzit pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, potrivit Mediafax . Cele două state au anunțat marți că vor evalua un astfel de sistem printr-un grup de lucru comun, iar discuțiile vor continua în pofida opoziției Statelor Unite față de orice formă de taxare, potrivit AFP, citată de France24. Ce se discută concret: administrarea navigației și „costurile asociate” Într-o declarație comună, Iranul și Omanul au invocat „drepturile suverane asupra apelor teritoriale” și au convenit să mențină dialogul printr-un grup de lucru format din reprezentanți ai celor două ministere de externe. Obiectivul acestui grup este să ajungă la „un acord privind viitoarea administrare a navigației în Strâmtoarea Ormuz, serviciile care vor fi furnizate în acest sens și costurile asociate acestora, în conformitate cu standardele internaționale”, au precizat cele două părți. Mesaj dublu: taxe analizate, dar promisiune de „trecere fără taxă” Deși tema taxelor este pe agendă, ministrul de externe de la Muscat a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că ambele părți s-au angajat să asigure „trecerea în condiții de siguranță, fără taxă”. În acest stadiu, informațiile disponibile indică mai degrabă o negociere asupra cadrului de administrare și a serviciilor decât o decizie finală privind introducerea efectivă a taxelor. Contextul negocierilor și calendarul menționat anterior Declarația comună a venit după întâlniri la Muscat, unde ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi , și negociatorul-șef Mohammad Bagher Ghalibaf s-au întâlnit cu sultanul Omanului, Haitham bin Tariq, și cu ministrul de externe Badr Albusaidi. Săptămâna trecută, Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a afirmat că Teheranul va impune „taxe pentru servicii maritime” pentru traversarea Strâmtorii Ormuz. Atunci s-a preconizat că taxele ar urma să intre în vigoare după o perioadă de 60 de zile fără taxe, prevăzută într-un memorandum de înțelegere semnat cu SUA. Memorandumul mai prevede că Iranul și Omanul vor discuta despre „administrarea viitoare și serviciile maritime” ale strâmtorii, alături de alte țări din Golf. [...]
Secretarul de stat american Marco Rubio încearcă să deblocheze negocierile pentru un acord de pace SUA–Iran prin consultări cu partenerii regionali , odată cu debutul unui turneu în Golf, început la Abu Dhabi , potrivit Al Jazeera . Rubio a ajuns în capitala Emiratelor Arabe Unite la începutul vizitei și a indicat că obiectivul principal este avansarea înțelegerii dintre Washington și Teheran, prin coordonare cu actorii regionali. Oficialul american a spus că discuțiile recente „au pus bazele” pentru progrese, însă a subliniat că sunt necesare consultări suplimentare pe „preocupări-cheie”. Materialul nu detaliază care sunt aceste preocupări și nici calendarul următoarelor runde de discuții. [...]
