Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile Iran–SUA au avansat, dar un acord rămâne incert, semnal care menține riscul geopolitic ridicat și prelungește lipsa de vizibilitate pentru orice eventuală detensionare în relația dintre cele două state, potrivit News.
Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, a declarat sâmbătă că discuțiile au „înregistrat progrese”, însă „un acord final este încă departe”. Oficialul iranian a punctat că negocierile nu sunt aproape de finalizare și că persistă diferențe importante între părți.
„Suntem încă departe de a fi încheiat discuţiile.”
Ghalibaf a spus că a participat la negocierile cu Statele Unite desfășurate săptămâna trecută la Islamabad. În același interviu acordat televiziunii iraniene, el a indicat că, deși există evoluții pozitive, rămân „numeroase divergențe”, iar „anumite puncte fundamentale” sunt încă nerezolvate.
Din declarațiile președintelui Parlamentului iranian rezultă două idei principale:
News nu oferă detalii suplimentare despre temele concrete negociate sau despre un calendar al următoarelor runde, astfel că amploarea progreselor și șansele unui acord pe termen scurt rămân neclare.
Recomandate
SUA pregătesc extinderea blocadei navale împotriva Iranului, cu interceptări și sechestrări de petroliere în apele internaționale , o mișcare care poate afecta fluxurile de petrol și costurile de transport pe rute sensibile, potrivit Adevărul , care citează oficiali americani menționați de Wall Street Journal. Planul vizează nave asociate Iranului și ar reprezenta o extindere a campaniei navale de presiune dincolo de Orientul Mijlociu, în contextul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz și al negocierilor privind programul nuclear iranian. Ce pregătesc SUA și ce s-a făcut deja Potrivit Comandamentului Central al Statelor Unite, SUA au blocat deja 23 de nave care încercau să părăsească porturile iraniene, în cadrul unei blocade navale. Extinderea operațiunii ar permite interceptarea navelor legate de Iran „oriunde în lume”, inclusiv a celor care transportă petrol sau armament. Generalul Dan Caine a spus că SUA vor urmări „orice navă sub pavilion iranian sau care oferă sprijin material Iranului”, inclusiv așa-numita „flotă fantomă” – nave care încearcă să evite sancțiunile internaționale. De ce contează: risc de șoc pe transport și energie În paralel, Iranul își consolidează controlul asupra Strâmtorii Ormuz, iar sâmbătă au fost atacate mai multe nave comerciale, autoritățile de la Teheran afirmând că strâmtoarea este „strict controlată”. Situația a alimentat panică în rândul companiilor de transport maritim, la o zi după ce ministrul iranian de externe susținuse că traficul comercial este complet deschis. O escaladare ar putea avea consecințe majore asupra infrastructurii energetice din regiune, inclusiv în Arabia Saudită și în alte state aliate SUA, notează publicația. Presiune economică, sancțiuni și mesaj către China Administrația Trump își intensifică presiunea economică asupra Iranului, într-o strategie menită să forțeze redeschiderea completă a strâmtorii și concesii în dosarul nuclear. Președintele american a afirmat recent că Iranul ar fi acceptat să cedeze stocurile de uraniu îmbogățit, însă Teheranul a respins informația. Negocierile vizează inclusiv durata în care Iranul ar renunța la îmbogățirea uraniului și posibila deblocare a unor fonduri de miliarde de dolari. Miza economică este amplificată de faptul că cea mai mare parte a exporturilor de petrol ale Iranului – aproximativ 1,6 milioane de barili pe zi – ajunge în China, fiind cumpărată de rafinării independente. Oficialii americani transmit că noile măsuri sunt și un avertisment pentru Beijing. Departamentul Trezoreriei a extins lista sancțiunilor, vizând nave, companii și persoane implicate în comerțul cu petrol iranian, inclusiv rețele asociate omului de afaceri Mohammad Hossein Shamkhani . Ce urmează: fereastră scurtă înainte de expirarea armistițiului Casa Albă consideră că pachetul de măsuri – militare și economice – ar putea facilita un acord de pace, însă armistițiul temporar dintre părți urmează să expire săptămâna viitoare, iar negocierile recente din Pakistan nu au adus progrese semnificative. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a spus că forțele americane sunt „pregătite la maximum” pentru reluarea operațiunilor, în timp ce utilizarea trupelor terestre rămâne puțin probabilă, fiind o opțiune nepopulară în rândul opiniei publice. „Este o strategie maximalistă. Dacă vrei să pui presiune pe Iran, folosești toate pârghiile disponibile”, a explicat analistul Mark Nevitt. [...]
Folosirea fără acord a conținutului protejat de drepturi de autor în comunicarea oficială a Casei Albe riscă să tensioneze relația cu Japonia și să expună administrația americană la noi dispute de proprietate intelectuală , după ce ministrul japonez de externe a criticat public un videoclip distribuit de contul oficial al instituției, potrivit ITmedia . Într-o ședință a Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților SUA, desfășurată la 17 aprilie (ora locală), ministrul japonez de externe, Toshimitsu Motegi , a reproșat Casei Albe că a publicat pe X un clip care amestecă imagini ale unor acțiuni militare recente ale SUA împotriva Iranului cu secvențe din pornirea consolei Nintendo Wii și din jocul „Wii Sports”. Motegi a evitat să comenteze conținutul video în sine, dar a punctat problema de fond – utilizarea fără permisiune a unor opere protejate de drepturi de autor, chiar și de către instituții publice. „În general, chiar și pentru instituțiile publice, este nepotrivit să folosească fără permisiunea titularului de drepturi opere protejate de drepturi de autor.” Un tipar repetat: conținut japonez folosit în materiale de promovare Materialul notează că nu este prima dată când, în timpul administrației Trump, conturi oficiale americane ar fi folosit fără autorizare conținut japonez protejat. Ca precedent, publicația amintește un episod din septembrie anul trecut, când Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) pe X și contul Casei Albe de pe TikTok au folosit imagini și muzică din animația „Pokémon” într-un clip de promovare a unor operațiuni de deportare ale ICE (Immigration and Customs Enforcement). După apariția videoclipului, The Pokémon Company a transmis un comunicat în care a indicat folosirea neautorizată a proprietății sale intelectuale. Tot în perioada recentă, contul Casei Albe de pe X ar fi publicat o imagine cu o copertă de joc Pokémon modificată, cu mesajul „Make America Great Again”, iar The Pokémon Company a negat din nou orice asociere cu acel material, potrivit aceleiași surse. Reacții similare și din partea altor deținători de drepturi ITmedia mai menționează că luna trecută și contul oficial „Yu-Gi-Oh!” de pe X a publicat o declarație prin care a negat legătura seriei cu un videoclip distribuit de Casa Albă, intitulat „Justiție · în stil american”, care ar fi combinat imagini ale armatei SUA în Iran cu secvențe din animația „Yu-Gi-Oh!”. Din informațiile disponibile în material, nu reiese dacă Nintendo sau Casa Albă au oferit un punct de vedere oficial în acest caz și nici dacă a fost inițiată o procedură legală. [...]
Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran ridică imediat riscurile operaționale pentru transportul maritim și, implicit, pentru fluxurile de energie , după ce armatorii au evitat tranzitul, iar mii de marinari au rămas blocați în Golful Persic, potrivit HotNews . Teheranul invocă „încălcări repetate ale încrederii” din partea SUA, în timp ce președintele american Donald Trump a minimalizat importanța măsurii și a spus că Statele Unite nu se vor lăsa „șantajate”. Iranul anunțase cu o zi înainte că a închis strâmtoarea, după o scurtă perioadă în care permisese tranzitul pe această rută maritimă esențială pentru piața globală de energie. Teheranul a precizat că blocajul impus sâmbătă va dura până când SUA vor ridica blocada asupra porturilor iraniene, în condițiile în care armistițiul ar urma să expire miercuri. Efect imediat: trafic redus și echipaje blocate Armatorii au reacționat prudent, evitând să traverseze strâmtoarea. Surse din sectorul transporturilor maritime au declarat pentru Reuters că aproximativ 20.000 de marinari sunt blocați în Golful Persic, în așteptarea permisiunii de trecere. Datele Kpler , companie de monitorizare a traficului maritim, indică un tranzit limitat înainte de anunțul de închidere: 17 nave au traversat strâmtoarea sâmbătă, înainte ca Iranul să declare închiderea, iar 10 au traversat-o vineri, după ridicarea temporară a restricțiilor. Tot sâmbătă, un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru CNN că Teheranul va prioritiza trecerea navelor care plătesc pentru a tranzita Strâmtoarea Ormuz. Incidente de securitate: relatări despre nave atacate Presa internațională a relatat că, la scurt timp după anunțul noii blocade, cel puțin două nave ar fi fost atacate. TankerTrackers.com, companie care monitorizează transporturile de petrol, a notat că două nave sub pavilion indian care navigau prin strâmtoare au făcut cale întoarsă, potrivit The New York Times. United Kingdom Maritime Trade Operations, un observator maritim condus de Marina Britanică, a transmis că a primit informații potrivit cărora un petrolier ar fi fost atacat de două nave de luptă iraniene. O altă navă, de tip container, ar fi fost lovită de un „proiectil necunoscut”, conform aceleiași surse. De ce s-a schimbat poziția Teheranului: rolul Gărzilor Revoluționare Schimbarea bruscă de atitudine ar fi legată de o repoziționare internă la Teheran. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a preluat probabil „controlul” asupra poziției de negociere a Iranului, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Sky News. Analiștii ISW apreciază că, cel mai probabil, comandantul IRGC, Ahmad Vahidi, și cercul său restrâns au „asigurat cel puțin controlul temporar” asupra răspunsului militar și a poziției de negociere. În acest context, atacurile de sâmbătă asupra mai multor nave comerciale, atribuite Marinei IRGC, ar marca o ruptură față de poziția anterioară a Iranului, potrivit căreia strâmtoarea era „complet deschisă”. Cu o zi înainte, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, anunțase deschiderea strâmtorii. ISW mai notează că atacurile ar fi fost concepute pentru a obține un avantaj asupra SUA și pentru a consolida controlul IRGC asupra politicii de negociere a Iranului. Separat, presa afiliată IRGC a relatat că Iranul nu a acceptat să participe la o nouă rundă de negocieri cu SUA din cauza cererilor „excesive”. Mesajul politic: amenințări și „victorie” prezentată public Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a amenințat că marina va provoca „noi înfrângeri dureroase”, chiar dacă SUA susțin că au eliminat aproape în totalitate forțele navale ale Teheranului. The New York Times scrie că Garda Revoluționară ar dispune încă de o „flotă de țânțari” – bărci rapide echipate cu mitraliere, grenade propulsate de rachete și, mai recent, rachete și drone. Amiralul Gary Roughead, fost șef al operațiunilor navale ale SUA, a declarat pentru NYT că: „Arsenalul lor reprezintă o amenințare pentru navele comerciale și «rămâne o forță destabilizatoare»”. Pe plan diplomatic, Secretariatul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului a transmis că guvernul „analizează în prezent” noile propuneri transmise de SUA prin intermediul Pakistanului, care a găzduit negocierile de pace de la sfârșitul săptămânii trecute. Sâmbătă seara târziu, Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, a prezentat încetarea focului drept o victorie și a insistat pe „controlul asupra strâmtorii”, susținând că SUA și Israelul nu au reușit să răstoarne guvernul sau să obțină sprijin internațional în zona Strâmtorii Ormuz. „Atunci când inamicul nu reușește să-și atingă obiectivele, înseamnă că a fost învins”, a declarat el. În același discurs, Ghalibaf a spus că Iranul este pregătit să urmeze calea diplomației, dar a avertizat că armata este gata să acționeze. „Suntem pe deplin pregătiți; dacă vor face cea mai mică greșeală, vom răspunde cu toată forța”, a spus el. Ce urmează: condiții legate de armistițiu și reacția la operațiuni în zonă Teheranul a transmis că va răspunde la orice acțiuni ale SUA pe care le consideră o încălcare a armistițiului, inclusiv operațiunile de deminare din zonă. Un oficial iranian a recunoscut diferența de resurse militare față de SUA, dar a invocat strategia „războiului asimetric” (folosirea unor mijloace mai ieftine și flexibile pentru a compensa inferioritatea convențională). Principalul negociator al Iranului a spus că discuțiile cu SUA au înregistrat unele progrese, dar sunt încă departe de un acord final, cu probleme cheie nerezolvate. El a afirmat că un eventual acord ar trebui făcut „pas cu pas”, cu acțiuni reciproce, și că SUA trebuie să „câștige încrederea poporului iranian” și să renunțe la abordări „unilaterale și coercitive”. [...]
Amenințarea Iranului de a trata drept țintă orice navă care se apropie de Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru energie și comerț , potrivit Agerpres , care citează AFP. Marina Gardienilor Revoluției , descrisă ca armata ideologică a Iranului, a transmis sâmbătă că orice navă care se va apropia de strâmtoare va fi „luată drept țintă” de autoritățile iraniene. Mesajul a fost publicat într-un comunicat pe Sepah News, site-ul Gardienilor Revoluției. „Avertizăm că nicio navă, oricare ar fi, nu trebuie să-și părăsească locul din Golful Persic și Marea Omanului. Orice tentativă de apropiere de Strâmtoarea Ormuz va fi considerată cooperare cu inamicul și nava contravenientă va fi luată drept țintă.” [...]
Convocarea de urgență a „ Situation Room ” arată că riscul unei noi perturbări în Strâmtoarea Ormuz revine în prim-plan, cu potențial de efecte rapide asupra piețelor energetice și transportului maritim , pe fondul escaladării din ultimele ore și al incertitudinii privind continuarea armistițiului, potrivit Mediafax . Președintele american Donald Trump a convocat sâmbătă o întâlnire în așa-numita „Situation Room” a Casei Albe pentru a discuta criza provocată de noua blocare a Strâmtorii Ormuz și negocierile cu Iranul. Ședința a analizat „ultimele evoluții din Orientul Mijlociu”, potrivit Axios, care citează doi oficiali americani sub protecția anonimatului. La discuții au participat vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth și secretarul Trezoreriei Scott Bessent, alături de mai mulți lideri ai armatei și ai CIA. De ce contează: fereastra armistițiului se închide, iar riscul de reluare a conflictului crește Situația din Iran este descrisă ca fiind „într-un punct critic” în contextul escaladării din ultimele ore. În plus, înțelegerea privind încetarea focului ar urma să expire în trei zile, iar o dată pentru o nouă întâlnire între negociatorii americani și iranieni nu fusese stabilită, conform informațiilor prezentate. Un oficial american a spus că, în lipsa unei deblocări rapide, războiul „s-ar putea relua în câteva zile”, potrivit aceleiași relatări. Contextul imediat: restricții reapărute la 24 de ore după un mesaj de „normalizare” Închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra unor nave au apărut la doar 24 de ore după ce Trump anunțase că acordul de pace este aproape finalizat și că traficul maritim este permis fără restricții, mai notează materialul. [...]
Coreea de Nord a lansat duminică mai multe proiectile suspectate a fi rachete balistice, iar Japonia a activat mecanismele de criză și coordonarea cu SUA și Coreea de Sud , într-un nou episod care ridică presiunea de securitate în regiune și intră în conflict cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU , potrivit The Jerusalem Post . Incidentul este al șaptelea lansament de rachete balistice atribuit Phenianului de la începutul anului și al patrulea doar în aprilie, pe fondul unei serii de teste pe care Japonia le descrie drept parte din eforturile Coreei de Nord de a-și accelera capabilitățile militare. Ce știe Japonia despre lansare Ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi , a declarat că lansarea a implicat mai multe rachete și că acestea par să fi căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei (ZEE) — perimetrul maritim în care statul are drepturi speciale privind exploatarea resurselor. Răspunsul autorităților: analiză, informare publică, verificări de siguranță Într-o postare pe X (fostul Twitter), premierul japonez Sanae Takaichi a spus că SUA, Coreea de Sud și Japonia „coordonează îndeaproape” pentru a analiza evenimentul. Ea a precizat că, imediat după lansare, guvernul a convocat echipa de răspuns de urgență la Centrul de Management al Crizelor din cadrul biroului premierului și a cerut ministerelor și agențiilor: să intensifice colectarea și analiza informațiilor; să ofere publicului informații „rapide și exacte”; să confirme „temeinic” siguranța aeronavelor, navelor și a altor mijloace; să mențină „starea de maximă pregătire” pentru eventuale situații neprevăzute. Context: rezoluțiile ONU și calculul strategic al Phenianului Testele de acest tip încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Coreei de Nord, însă Phenianul respinge interdicția și susține că aceasta îi încalcă dreptul suveran la autoapărare. În analiza citată, Lim Eul-chul, profesor la Universitatea Kyungnam, afirmă că, pe fondul concentrării SUA asupra Iranului, Coreea de Nord ar putea considera momentul drept o oportunitate pentru a-și îmbunătăți capacitățile nucleare și de rachete. Separat, armata Coreei de Sud a transmis că racheta balistică a zburat spre est, potrivit agenției Yonhap, fără alte detalii; Ministerul sud-coreean al Apărării nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, conform materialului. [...]
