Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile SUA asupra radarelor iraniene cresc riscul de întreruperi pe ruta energetică a Strâmtorii Ormuz, după ce armata americană a anunțat că a interceptat patru drone lansate de Teheran spre zona traficului maritim, potrivit G4Media, care citează Reuters.
Forțele americane au atacat sâmbătă mai multe instalații radar de pe coasta Iranului, după ce au doborât dronele despre care Washingtonul susține că vizau traficul maritim din regiune. Ulterior, SUA au lovit sisteme de supraveghere iraniene amplasate pe insula Qeshm și în zona Goruk, în apropierea Strâmtorii Ormuz.
Comandamentul Central al SUA a transmis pe rețelele sociale că operațiunea a vizat infrastructură de monitorizare considerată o amenințare la adresa navigației comerciale pe una dintre cele mai importante rute energetice globale. În context, publicația notează că escaladarea a perturbat în ultimele luni securitatea maritimă din Golful Persic și a afectat transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, cu efecte economice, inclusiv creșterea prețurilor la energie și perturbarea rutelor comerciale internaționale.
Episodul are loc pe fondul unor negocieri indirecte între Washington și Teheran privind o posibilă încetare a ostilităților și un acord mai amplu care să includă programul nuclear iranian și reluarea fluxurilor comerciale maritime. În paralel, tensiunile au continuat să crească, iar mai multe state din Golf au raportat alerte aeriene și interceptări de rachete și drone în zilele recente, pe fondul acuzațiilor reciproce de atacuri și provocări.
Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu pentru NBC, că Iranul ar mai dispune de aproximativ „21–22%” din arsenalul său de rachete, comparativ cu afirmațiile sale de la începutul lunii mai, când susținea că Teheranul ar mai avea „18–19%”.
„Ei au câteva rachete și câteva drone. Aș spune, ca proporție, poate 21%, 22% din rachetele lor. Sunt multe rachete, dar nu este ceea ce era atunci când am lansat primul nostru atac.”
Trump a mai afirmat că „majoritatea uzinelor de drone au fost distruse”, la fel și „majoritatea rampelor de lansare” și „locurile de producție a rachetelor”.
Separat, Iranul a anunțat vineri că a lansat „rachete de avertisment” asupra a două nave americane din Marea Oman, într-un nou episod de tensiune între Teheran și Washington.
Recomandate
Iranul contestă raportul AIEA și ridică miza reglementării internaționale a programului său nuclear , într-un moment în care inspectorii agenției reclamă lipsa accesului la obiectivele nucleare iraniene, potrivit Agerpres . Teheranul a calificat documentul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) drept „instrument de presiune politică”, după ce raportul avertizează asupra riscurilor de proliferare generate de imposibilitatea experților internaționali de a verifica instalațiile nucleare din Iran și cere autorităților iraniene să „coopereze într-o manieră constructivă”. Adjunctul ministrului de externe iranian, Kazem Gharibabadi , a transmis pe X că AIEA ar trebui să evite transformarea unui raport tehnic într-un instrument politic, dacă intenția este sprijinirea unei soluții diplomatice. Ce reclamă AIEA și de ce contează În raportul confidențial consultat de AFP, AIEA notează că lipsa accesului la obiectivele nucleare iraniene reprezintă un „motiv de îngrijorare în materie de proliferare” — adică riscul ca materiale sau activități nucleare să fie folosite pentru dezvoltarea de arme. Documentul mai arată că, deși agenția recunoaște caracterul „fără precedent” al situației create de atacurile militare asupra instalațiilor nucleare iraniene, consideră „esențial” să poată relua „fără întârziere” activitățile de verificare în Iran. Context: atacuri asupra instalațiilor și negocieri cu Washingtonul Știrea apare pe fondul discuțiilor dintre Iran și SUA privind programul nuclear iranian, în condițiile în care, conform materialului, SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, după un episod similar în iunie anul trecut, care a durat 12 zile. În ambele conflicte, obiective nucleare iraniene au fost bombardate în mai multe rânduri. Agerpres mai notează că AIEA nu a condamnat loviturile israeliano-americane asupra obiectivelor nucleare iraniene, iar Gharibabadi a susținut că un atac militar ar reprezenta o încălcare a suveranității Iranului și un risc pentru siguranța nucleară. În iunie 2025, SUA au bombardat trei obiective nucleare din Iran — Fordo, Natanz și Ispahan — iar președintele american Donald Trump a afirmat atunci că programul nuclear al Teheranului a fost „nimicit”, potrivit aceleiași surse. [...]
Riscul de extindere a conflictului în Golf crește , după ce Iranul a vizat state vecine ale SUA, iar Washingtonul susține că atacul a fost dejucat, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este securitatea infrastructurii și a rutelor energetice din regiune, într-un moment în care tensiunile se suprapun peste alte fronturi active. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis că a atacat „baze inamice din regiune”, lovindu-le cu „rachete aerospațiale”, într-o declarație preluată de agenția semi-oficială iraniană Tasnim, conform relatării. Formularea nu precizează explicit țintele, dar vine în contextul escaladării după ciocniri SUA–Iran. Ce spune SUA despre atacul asupra Kuweitului și Bahrainului Armata SUA a anunțat că Iranul a lansat șapte rachete către vecinii din Golf, Kuweit și Bahrain, însă „niciuna nu și-a atins ținta”, potrivit aceleiași surse. Dacă informația se confirmă, episodul indică atât o tentativă de extindere a loviturilor, cât și o capacitate de interceptare care limitează, cel puțin temporar, efectele operaționale ale atacurilor. Context regional: presiune suplimentară pe Liban În același flux de actualizări, Națiunile Unite estimează că 1,4 milioane de persoane au nevoie de ajutor în Liban, pe fondul atacurilor Israelului asupra țării, notează Al Jazeera . Suprapunerea crizelor amplifică riscul ca tensiunile să se propage și să complice eforturile diplomatice în regiune. [...]
Franța își calibrează Summitul G7 ca să evite un nou „exit” al lui Trump , inclusiv prin opțiuni de protocol neobișnuit de personalizate, de la o cină restrânsă la Versailles până la o partidă de golf, potrivit Digi24 . Miza pentru Paris este una operațională: prezența și implicarea președintelui SUA la reuniunea de la finalul lunii, într-un context de tensiuni pe dosare care apasă direct pe agenda europeană. Planul discutat la Palatul Élysée ar include o „cină pentru doi” în decorul Palatului Versailles, care ar urma să coincidă cu summitul G7 de la Paris , conform a doi oficiali francezi familiarizați cu pregătirile, citați de Politico. Ideea ar fi să se speculeze preferința lui Donald Trump pentru fast, pentru a-l menține conectat la subiecte considerate esențiale de europeni, precum războiul Rusiei în Ucraina și impactul economic al conflictului din Iran. În paralel, Trump ar urma să viziteze stațiunea alpină Évian-les-Bains în perioada 15–17 iunie, pe fondul unor tensiuni sporite și fără „perspective vizibile” pentru o soluție în relațiile SUA–Iran, notează aceeași sursă. Deși Trump ar fi promis că va zbura în Franța după ce va urmări lupte „în cușcă” pe peluza Casei Albe, partea franceză nu consideră participarea garantată și caută variante de rezervă. Ajustări de calendar și format, pentru a-l ține pe Trump la masă Potrivit articolului, în prim-planul preocupărilor oficialilor francezi este evitarea scenariului în care Trump părăsește summitul înainte de final sau „distruge totul”. În acest sens, Emmanuel Macron ar fi mutat data reuniunii — programată inițial să înceapă pe 14 iunie — astfel încât președintele SUA să poată participa la evenimentele planificate în jurul zilei sale de naștere, când va împlini 80 de ani. Organizatorii ar fi adaptat și lista de invitați având în vedere prezența lui Trump. Cina de la Versailles, dacă va fi confirmată, ar urma să aibă loc pe 17 iunie, ultima zi a summitului, și să fie mai intimă decât un banchet de stat, comparat în articol cu cel organizat pentru regele Charles, la care au participat aproape 200 de invitați. Un apropiat al președintelui francez este citat spunând că participarea lui Trump la G7 este „aproape confirmată”, dar subliniază că evenimentul de la Versailles nu este stabilit și că „totul este posibil”, existând inclusiv opțiunea unui teren de golf la Évian. De ce rămâne summitul imprevizibil Textul indică îndoieli în Europa că „finețea” diplomatică a lui Macron poate produce rezultate, în condițiile războiului tarifar global atribuit lui Trump și a diferențelor de poziție pe Iran și Ucraina. Un fost ministru citat în material spune totuși că reuniunea ar putea fi o oportunitate de a-l convinge pe Trump să se „reangajeze” față de „club”, iar pregătirile ar fi fost concentrate pe tema „dezechilibrelor globale”, descrisă ca limbaj codat pentru modul în care China influențează comerțul internațional prin subvenții și surplusuri. În același timp, organizatorii se așteaptă la schimbări rapide de context. Un apropiat al lui Macron afirmă că situația este „foarte instabilă” și că, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă și se ajunge la un acord cu Iranul, „totul se schimbă”. În plus, Macron l-a invitat la G7 pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski , o decizie care, pe fondul relației tensionate dintre Trump și liderul de la Kiev, adaugă un nou strat de incertitudine, potrivit articolului. [...]
Iranul condiționează reluarea unui acord cu SUA de deblocarea a 24 mld. dolari (aprox. 110 mld. lei) din active înghețate , ridicând miza economică a negocierilor și legând-o direct de riscul unei noi escaladări militare, potrivit Digi24 . Mohsen Rezaei, consilier militar al liderului suprem iranian Mojtaba Khamenei , a spus într-un interviu acordat jurnalistului CNN Frederik Pleitgen că un eventual acord este „în impas” și că blocajul ar putea fi depășit doar dacă administrația Trump acceptă să deblocheze activele iraniene înghețate, evaluate de el la 24 de miliarde de dolari. Rezaei a susținut că „mingea este acum în terenul lui Trump” și a argumentat că suma „nu reprezintă o sumă mare pentru America” dacă Washingtonul vrea un acord. Condiția financiară, pusă în centrul negocierii Mesajul transmis de Rezaei leagă explicit perspectiva unui nou acord de trei cerințe: încetarea „blocadei” și deblocarea activelor înghețate, prezentate ca „drepturi” ale poporului iranian. În aceeași intervenție, el a afirmat că Trump „trebuie să ia decizii independent de Israel”. Amenințări de escaladare dacă nu se ridică blocada navală Rezaei a avertizat că, dacă „războiul cu Iranul se reia” și blocada navală americană asupra porturilor iraniene nu este ridicată, Iranul ar urma să „extindă războiul” în mai multe zone maritime: Oceanul Indian, Strâmtoarea Bab el-Mandeb , Marea Roșie și Marea Mediterană. Totodată, el a spus că Iranul va ataca și alte baze americane din Orientul Mijlociu, susținând că SUA ar suferi „pierderi mult mai mari” și „foarte grele”. Ce contează pentru economie Prin plasarea sumei de 24 de miliarde de dolari în centrul discuției, Teheranul transformă deblocarea activelor într-un prag financiar pentru reluarea unui acord, cu implicații directe asupra fluxurilor de capital și asupra riscului geopolitic în rute maritime sensibile. Materialul Digi24 nu oferă detalii suplimentare despre calendarul negocierilor sau despre poziția oficială a administrației Trump față de această condiție. [...]
UE taie finanțarea pentru proiecte cu invertoare chinezești, iar costurile și termenele se schimbă : potrivit Antena 3 , Bruxelles-ul interzice folosirea finanțării europene în proiecte de energie curată care includ invertoare solare și de stocare din „țări cu risc ridicat”, în principal China, o decizie care obligă dezvoltatorii să treacă pe alternative europene și riscă să împingă în sus costurile și, în timp, facturile la energie. Măsura vine într-un moment în care energia solară are o pondere importantă în mixul UE: sistemele solare generează 13,4% din electricitatea Uniunii. Invertoarele sunt componentele care transformă curentul continuu produs de panouri în curent alternativ utilizabil în locuințe și companii, iar dependența de importuri este ridicată: 61% dintre invertoarele importate în UE vin direct din China, iar 80% dintre sistemele solare nou instalate ar folosi invertoare fabricate acolo. Interdicția se aplică proiectelor aflate în dezvoltare și instalațiilor viitoare și este legată de riscuri de securitate națională și cibernetică. În text este citat Christoph Podewils, secretar general al European Solar Manufacturing Company, care explică faptul că invertoarele moderne sunt conectate la internet pentru actualizări de software și mentenanță, ceea ce deschide posibilitatea unor actualizări „malițioase” care ar putea afecta rețeaua electrică. El susține că, în cazul companiilor chineze, intervine și riscul ca guvernul de la Beijing să poată impune instrucțiuni, ceea ce ar permite Chinei să controleze indirect o capacitate mare de invertoare. Ce se schimbă pentru proiectele finanțate din bani europeni Comisia Europeană le interzice instituțiilor financiare precum Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare să finanțeze proiecte care folosesc componente chinezești. Înghețarea finanțărilor intră în vigoare imediat, astfel că proiectele care depind de fonduri europene trebuie să oprească achizițiile și să înlocuiască echipamentele chinezești. Efectele operaționale descrise în material includ: amânări ale termenelor cu șase până la douăsprezece luni, pe fondul așteptării pentru invertoare fabricate în Europa; afectarea a „sute de proiecte”, în condițiile în care aproximativ 20% dintre instalațiile solare din UE primesc sprijin de la BEI; rescrierea contractelor de achiziție și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare. Ca exemplu, este menționat portofoliul Solaria Utility din Spania: un program de 1,7 miliarde de euro pentru construirea a 100 de centrale solare în Spania, Italia și Portugalia. Costuri mai mari și verificări suplimentare în lanțul de aprovizionare Dezvoltatorii sunt împinși către furnizori europeni sau „parteneri de încredere”, precum Japonia și Statele Unite. Sunt menționați ca furnizori-cheie SMA Solar Technology (Germania), Fronius International (Austria), Fimer (Italia) și Victron Energy (Olanda), însă tranziția rapidă poate crea blocaje logistice. În plus, companiile ar urma să ceară furnizorilor certificări că nici componentele interne (inclusiv plăci de circuite și semiconductori) nu provin din China, iar verificările vamale sunt așteptate să aducă întârzieri administrative suplimentare. La nivel de costuri, articolul indică: o creștere de aproximativ 2% a costurilor de achiziție, deoarece alternativele europene și cele ale aliaților sunt mai scumpe și capacitatea de producție nu poate fi extinsă rapid; un avantaj de preț pentru producătorii chinezi, care pot oferi produse cu 20–30% mai ieftine decât competitorii europeni; o dependență structurală: China controlează circa 98% din lanțul de aprovizionare cu componente pentru sisteme solare și baterii, ceea ce menține presiunea pe costuri chiar și când UE schimbă furnizorii finali. Ce ar putea simți consumatorii și ce urmează Materialul notează că dezvoltatorii ar urma să absoarbă inițial costurile mai mari și întârzierile, dar o parte ar putea fi transferată în timp către consumatori, prin creșteri moderate ale prețurilor la electricitate. Totodată, ritmul de implementare a noilor capacități regenerabile ieftine ar putea încetini temporar. Pe termen mediu, între 2027 și 2030, producătorii europeni ar urma să își extindă producția locală în cadrul Actului privind industria cu zero emisii nete ( Net-Zero Industry Act ). Consecința anticipată este o rețea mai sigură, dar cu prețuri „structural” ceva mai ridicate, pe fondul costurilor interne de producție mai mari. În același timp, scăderea facturilor ar putea veni mai târziu decât se estima în Strategia UE pentru energie solară, care miza pe o ușurare în 2025–2026 și pe o scădere de 4–25% a prețurilor angro la electricitate până în 2030. [...]
Pete Hegseth cere Europei să accelereze reînarmarea și să-și asume o parte mai mare din costul securității , într-un mesaj care mută din nou presiunea pe bugetele de apărare ale statelor europene și pe capacitatea lor industrială de a susține efortul militar, potrivit Libertatea . Discursul a fost ținut sâmbătă dimineață la cimitirul militar american din Colleville-sur-Mer (Franța), în cadrul comemorărilor legate de Debarcarea din Normandia , iar informațiile sunt relatate de AFP, citată de publicație. Mesajul central: mai multă „forță” pe ambele maluri ale Atlanticului Hegseth a insistat că pacea este „garantată doar de forță” și că această forță trebuie consolidată „de ambele părți ale Atlanticului”, prin pregătire, capacități militare comune și „voință politică neclintită”. În același registru, a cerut ca aliații să fie „umăr la umăr” cu SUA. „Pacea se asigură numai prin forță și este forță de ambele părți ale Atlanticului, întărită prin pregătire, prin capacități militare comune și prin voință politică neclintită.” În discurs, șeful Pentagonului a avertizat că „o mare parte din Occident” ar fi devenit „comodă” după al Doilea Război Mondial și a reluat ideea că „libertatea nu este gratuită”. Fără referiri la Iran și Ucraina, dar cu un mesaj despre imigrație Potrivit aceleiași surse, Hegseth a evitat să menționeze conflictele în curs din Iran și Ucraina, însă a introdus un mesaj despre imigrație, pe care a descris-o drept un pericol pentru „civilizația occidentală”, folosind o analogie cu Debarcarea din Normandia. „Oare vor acționa capitalele europene împotriva acestei invazii sau este deja prea târziu?” Contextul comemorării: dimensiunea operațiunii din 6 iunie 1944 Debarcarea din Normandia (Ziua Z), din 6 iunie 1944, este prezentată drept cea mai mare operațiune amfibie din istorie. Conform datelor citate, au participat 6.939 de nave și 132.700 de soldați britanici, americani, belgieni, canadieni, norvegieni și polonezi, care au atacat 80 de kilometri de plaje din Normandia, operațiune ce a contribuit decisiv la înfrângerea Germaniei naziste. [...]
