Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile SUA asupra radarelor iraniene cresc riscul de întreruperi pe ruta energetică a Strâmtorii Ormuz, după ce armata americană a anunțat că a interceptat patru drone lansate de Teheran spre zona traficului maritim, potrivit G4Media, care citează Reuters.
Forțele americane au atacat sâmbătă mai multe instalații radar de pe coasta Iranului, după ce au doborât dronele despre care Washingtonul susține că vizau traficul maritim din regiune. Ulterior, SUA au lovit sisteme de supraveghere iraniene amplasate pe insula Qeshm și în zona Goruk, în apropierea Strâmtorii Ormuz.
Comandamentul Central al SUA a transmis pe rețelele sociale că operațiunea a vizat infrastructură de monitorizare considerată o amenințare la adresa navigației comerciale pe una dintre cele mai importante rute energetice globale. În context, publicația notează că escaladarea a perturbat în ultimele luni securitatea maritimă din Golful Persic și a afectat transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, cu efecte economice, inclusiv creșterea prețurilor la energie și perturbarea rutelor comerciale internaționale.
Episodul are loc pe fondul unor negocieri indirecte între Washington și Teheran privind o posibilă încetare a ostilităților și un acord mai amplu care să includă programul nuclear iranian și reluarea fluxurilor comerciale maritime. În paralel, tensiunile au continuat să crească, iar mai multe state din Golf au raportat alerte aeriene și interceptări de rachete și drone în zilele recente, pe fondul acuzațiilor reciproce de atacuri și provocări.
Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu pentru NBC, că Iranul ar mai dispune de aproximativ „21–22%” din arsenalul său de rachete, comparativ cu afirmațiile sale de la începutul lunii mai, când susținea că Teheranul ar mai avea „18–19%”.
„Ei au câteva rachete și câteva drone. Aș spune, ca proporție, poate 21%, 22% din rachetele lor. Sunt multe rachete, dar nu este ceea ce era atunci când am lansat primul nostru atac.”
Trump a mai afirmat că „majoritatea uzinelor de drone au fost distruse”, la fel și „majoritatea rampelor de lansare” și „locurile de producție a rachetelor”.
Separat, Iranul a anunțat vineri că a lansat „rachete de avertisment” asupra a două nave americane din Marea Oman, într-un nou episod de tensiune între Teheran și Washington.
Recomandate
Anthony Scaramucci avertizează că lingușirea lui Trump poate costa Europa concesii economice și de securitate , într-un moment în care UE și aliații din NATO au acceptat deja angajamente majore în relația cu Washingtonul, potrivit Digi24 . Fost director de comunicare al Casei Albe în primul mandat al lui Donald Trump , Scaramucci susține că liderii europeni folosesc o strategie „greșită” și că, în relația cu actualul președinte american, „trebuie să fii ferm”, altfel Trump „nu respectă” interlocutorii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru WELT AM SONNTAG și sunt relatate de Politico. Două modele de negociere: „Carney” versus „Rutte” Scaramucci descrie două tipuri de abordare în relația cu Trump, asociate cu Mark Carney, prim-ministrul Canadei, respectiv Mark Rutte, secretarul general al NATO. În viziunea sa, modelul Carney funcționează mai bine, inclusiv pentru că are sprijin intern, chiar dacă asta vine cu costuri economice: „Cred că Mark Carney se descurcă mai bine cu el. Poporul canadian îi este alături, chiar dacă acest lucru implică anumite dificultăți economice.” În schimb, Scaramucci spune că Rutte greșește atunci când adoptă o atitudine ambiguă sau recurge la complimente, pentru că astfel ar pierde respectul lui Trump: „Când ești ambiguu sau îl lingușești (...) nu faci decât să-i pierzi respectul. Nu câștigi nimic.” Digi24 amintește că Rutte l-a lăudat în repetate rânduri pe Trump, inclusiv într-un interviu acordat Politico în această vară. De ce contează pentru Europa: precedentul concesiilor În material sunt invocate două exemple în care Europa ar fi cedat presiunilor lui Trump: acordul comercial UE–SUA, criticat pentru că ar favoriza Washingtonul; decizia aliaților europeni, la summitul NATO de la Haga de anul trecut, de a accepta un obiectiv de cheltuieli de 5% din PIB până în 2035, aliniat cererii principale a lui Trump. În contrapondere, Carney este prezentat ca fiind mai puțin dispus să cedeze: s-a retras din negocierile comerciale cu SUA, motivând că Ottawa nu poate accepta oferta și cererile, și a promis răspuns la tarifele impuse de Washington cu tarife echivalente, „dolar cu dolar”. Critici și către republicani: „tactici de forță” Scaramucci îi critică și pe republicanii din Congres, pe care îi acuză că nu l-au „ținut în frâu” pe Trump. El afirmă că parlamentarii nu s-au opus deciziei președintelui de a suspenda prevederi cheie ale legii privind sancțiunile împotriva Rusiei, susținută de senatorul Lindsey Graham. „Acesta este un exemplu elocvent a ceea ce s-ar numi tactici de forță. Oamenii care cred în autoritarism acționează prin intimidare. Asta a făcut Trump.” [...]
Refuzul diplomaților europeni de a apărea alături de Serghei Lavrov în fotografia oficială a miniștrilor de Externe din G20 a forțat SUA să anuleze momentul ceremonial , un semnal de izolare diplomatică pentru Moscova într-un format-cheie al marilor economii, potrivit Adevărul . Doi oficiali au confirmat pentru BBC că așa-numita „fotografie de familie”, programată vineri dimineață, 30 octombrie, a fost anulată după ce unele delegații europene au refuzat să participe dacă în cadru se afla ministrul rus de Externe. Reuniunea miniștrilor de Externe din G20 este găzduită la Atlanta de secretarul de stat american Marco Rubio. De ce contează: un gest simbolic care devine decizie operațională Un oficial american a explicat că fotografia a fost anulată „după ce a devenit clar că unele delegații nu doreau să participe la o fotografie comună”. Potrivit aceleiași surse, Washingtonul a preferat să evite transformarea unui moment protocolar într-o „distragere diplomatică” și să păstreze atenția pe discuțiile de fond. Marea Britanie s-a numărat printre țările care au refuzat participarea la fotografie, conform unei surse diplomatice citate. Un oficial britanic a invocat o politică „de lungă durată” de a nu avea discuții bilaterale directe cu miniștrii ruși de la invadarea Ucrainei și a precizat că Londra nu intenționează să-și schimbe abordarea. Context: Ucraina, absentă din sală, în timp ce marile puteri discută următorii pași Deși Ucraina nu este membră G20, a fost invitată la reuniuni similare în ultimii ani, însă de această dată Kievul nu a primit invitație, notează publicația. Întâlnirea are loc pe fondul unor dosare geopolitice tensionate: conflictul din Iran rămâne în impas , iar administrația Trump analizează posibilitatea reluării confruntărilor cu Republica Islamică, potrivit materialului. În paralel, Casa Albă și-a intensificat eforturile diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina: Donald Trump l-a trimis pe emisarul Steve Witkoff să se întâlnească atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski. În același timp, SUA, Rusia și China ar analiza o întâlnire în trei în noiembrie, la summitul APEC din China, scenariu care a stârnit nemulțumirea președintelui ucrainean din cauza riscului ca Ucraina să fie exclusă din discuțiile despre propriul viitor. Trump l-a invitat pe Putin și la summitul liderilor G20 din decembrie, însă Kremlinul a condiționat participarea de rezultatele unei eventuale întâlniri anterioare din China. [...]
Europa riscă să rămână în afara negocierilor SUA–Rusia–Ucraina, iar lipsa unei poziții comune îi slăbește influența diplomatică , potrivit unei analize citate de Biziday , pe fondul presiunilor președintelui american Donald Trump asupra Kievului pentru acceptarea unui acord cu Moscova. Miza pentru capitalele europene este dublă: pe de o parte, deciziile discutate în formatul SUA–Rusia–Ucraina pot afecta direct securitatea continentului; pe de altă parte, Europa încearcă să evite marginalizarea într-un proces în care are pârghii economice importante, dar pe care nu reușește să le transforme în influență diplomatică. Negocieri la Abu Dhabi și semnale de la Washington Contextul imediat este reprezentat de negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina programate la Abu Dhabi, în noiembrie. În paralel, Trump a relaxat sancțiunile împotriva Moscovei, a acuzat Ucraina că nu ar dori încheierea conflictului și a readus în discuție posibilitatea reluării relațiilor economice cu Rusia (menționată de Biziday și în acest context: posibilitatea reluării relațiilor economice ). În acest cadru, unele state europene ar susține reluarea dialogului direct cu Vladimir Putin, în timp ce altele cer ca orice contact să se facă doar pe baza unei poziții comune europene, arată analiza Financial Times. Inițiative necoordonate și reacții între aliați Îngrijorările privind excluderea Europei au dus deja la demersuri nealiniate: liderii Norvegiei și Finlandei au organizat o convorbire telefonică cu Vladimir Putin fără a obține în prealabil sprijinul Uniunii Europene (episod relatat de Biziday aici: o convorbire telefonică ). Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a justificat inițiativa prin nevoia ca liderul rus „să audă direct poziția noastră”. Decizia a fost criticată de Danemarca, Italia și Lituania, care au cerut o decizie europeană comună, în timp ce Germania a susținut că țările nordice i-au informat pe ceilalți înainte și după discuție. Pârghii mari, influență mică: sancțiuni și active înghețate Diplomați și oficiali citați de Financial Times vorbesc despre „acțiuni de comunicare dezorganizate” care reflectă dilema Europei: cum își transmite interesele către Putin și Trump. Analiza notează că Europa dispune de pârghii considerabile, între care: ridicarea sancțiunilor; eliberarea activelor înghețate ale Kremlinului, de peste 200 de miliarde de euro; perspectiva aderării Ucrainei la UE. Cu toate acestea, guvernele europene ar fi rămas excluse din negocieri, deși Washingtonul și Kievul ar recunoaște tot mai mult rolul „indispensabil” al continentului în orice acord, potrivit aceleiași surse. Cine ar putea „reprezenta” Europa și de ce apar tensiuni O posibilă soluție discutată este un format care reunește Marea Britanie, Franța și Germania. Patru diplomați europeni au declarat că SUA și Ucraina ar vedea acest grup ca reprezentant al intereselor europene în negocieri, iar emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi convenit cu oficialii ucraineni asupra formulei. Propunerea generează însă neînțelegeri, deoarece statele europene mai mici se tem că interesele lor ar putea fi marginalizate. Separat, Kremlinul transmite că nu vede necesară participarea UE la discuțiile tripartite. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, este citat afirmând că formatul nu prevede participarea UE și că nici SUA „probabil” nu ar avea nevoie de europeni în acest proces. Ce urmează: fereastra de negociere, posibil după iarnă Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, apreciază că Moscova nu ar fi interesată de negocieri serioase înainte de trecerea iernii și avertizează că Europa trebuie să fie pregătită pentru următoarea oportunitate, după ce ar fi ratat deja momente în care Ucraina avea o poziție mai puternică. Analiza integrală este disponibilă în Financial Times . [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre alegerile din Brazilia riscă să amplifice tensiunile politice și incertitudinea de pe piețe , într-un moment în care moneda locală s-a depreciat puternic după scrutin, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a refuzat să spună dacă este de acord cu rezultatul alegerilor prezidențiale de duminică din Brazilia, dar a descris competiția drept o „rușine” și „o mare jenă pentru poporul Braziliei”. Trump a susținut că „nu a luat partea” nimănui și că i s-a cerut acest lucru de „președintele, președintele actual”, însă a invocat reacția piețelor ca argument: „uitați-vă la piață… piața lor s-a prăbușit”. Piața și moneda, în prim-planul reacției În contextul rezultatului electoral, realul brazilian a scăzut cu 12% față de dolar în tranzacțiile spot, după ce Luiz Inacio Lula da Silva l-a învins pe candidatul de dreapta Flavio Bolsonaro cu peste patru milioane de voturi, conform informațiilor prezentate de publicație. Fuga familiei Bolsonaro și miza rezidenței în SUA Declarațiile lui Trump vin la o zi după ce Flavio Bolsonaro și familia sa au părăsit Brazilia și au ajuns la Miami, Florida. Al Jazeera notează că plecarea ar fi fost facilitată de Trump și administrația sa, iar The New York Times a relatat că oficiali americani au indicat că guvernul SUA ar urma, probabil, să ofere familiei Bolsonaro rezidență permanentă. În Brazilia, Curtea Supremă i-a cerut lui Flavio Bolsonaro să predea pașapoartele obișnuit și diplomatic la scurt timp după alegeri, pentru a preveni plecarea din țară înaintea unei investigații pentru delapidare și spălare de bani. Potrivit relatării, acesta ar fi ieșit din Brazilia pe timp de noapte, pe cale terestră către Argentina, apoi cu un avion privat către Ecuador și ulterior către Miami. După sosire, Flavio Bolsonaro a transmis că este „adevăratul președinte ales al Braziliei” și a descris acuzațiile drept o „vânătoare de vrăjitoare” motivată politic, fără să prezinte dovezi. Ce urmează: extrădarea rămâne incertă Deși Brazilia și SUA au un tratat de extrădare de mai multe decenii, nu este clar dacă Washington ar accepta o eventuală solicitare și nici dacă autoritățile braziliene îl vor inculpa pe Flavio Bolsonaro și vor cere formal extrădarea. În plus, Curtea Supremă a Braziliei a respins zvonurile potrivit cărora ar fi fost emis un mandat de percheziție pentru locuința sa. Între timp, propriul Partid Liberal al lui Bolsonaro a anunțat că acceptă rezultatul alegerilor, un detaliu care contrastează cu mesajele de contestare lansate de fostul senator din SUA. [...]
Negocierile de pace riscă să fie blocate de lipsa unei poziții europene comune , deși Europa suportă cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, potrivit G4Media . În timp ce Kievul și Moscova se pregătesc să trimită delegații la Abu Dhabi pe 10 noiembrie, pentru discuții tripartite cu oficiali americani, rămâne neclar cine și cu ce mandat ar putea reprezenta statele europene când negocierile vor ajunge la decizii concrete. Discuțiile de la Abu Dhabi sunt prezentate ca un pas pentru explorarea unui armistițiu și, ulterior, a unui acord de pace, sub presiunea președintelui american Donald Trump. În paralel, Ucraina intră într-o nouă iarnă în care sunt așteptate lupte și atacuri asupra infrastructurii energetice, ceea ce crește miza unor măsuri rapide de reducere a tensiunilor. Europa vrea la masă, dar nu are încă un „voce unică” Liderii europeni insistă că trebuie să participe la negocierile finale, argumentând că statele europene furnizează în prezent cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, în condițiile în care administrația Trump a renunțat la acordarea directă a ajutorului american în 2025. Totuși, guvernele europene nu au ajuns la un consens privind persoana sau instituția care ar trebui să le reprezinte. Situația este complicată și de faptul că nu toate țările implicate în discuții fac parte din Uniunea Europeană (de exemplu, Regatul Unit și Norvegia). Miza este una practică: în absența unei conduceri clare, există riscul ca interesele europene să nu fie reprezentate suficient atunci când negocierile vor trece de la discuții generale la decizii cu efecte directe asupra securității și finanțării Ucrainei. Inițiative paralele și tensiuni între capitale În lipsa unei poziții comune la nivelul Bruxellesului, unii lideri europeni au început demersuri diplomatice proprii. Președintele Finlandei, Alexander Stubb , și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au avut o convorbire telefonică de 90 de minute cu Vladimir Putin, cerându-i să pună capăt războiului, demers care a provocat nemulțumiri în mai multe capitale europene (inclusiv Copenhaga, Roma, Stockholm și Vilnius), potrivit relatărilor citate. POLITICO notează, citând un diplomat european nemulțumit: „Sunt prea mulți bărbați de vârstă mijlocie care vor să rămână în cărțile de istorie ca cei care au pus capăt acestui război.” Potrivit relatărilor din Rusia menționate în analiză, convorbirea nu a produs rezultate concrete, iar Moscova a avertizat că războiul ar putea continua să escaladeze. De ce contează: garanțiile de securitate și costurile reconstrucției Chiar dacă Zelenski și oficialii americani acceptă că guvernele europene vor trebui probabil implicate în discuțiile privind garanțiile de securitate, rolul Europei este legat și de implementare: eventualele forțe de menținere a păcii desfășurate în Ucraina ar urma să fie formate în principal din militari europeni. În plus, Zelenski indică un rol central al Europei în reconstrucția și relansarea economiei ucrainene, invocând explicit ideea unui „Plan Marshall” în care participarea europeană ar fi indispensabilă. Ce urmează Pe termen scurt, atenția se mută la întâlnirea planificată la Abu Dhabi, pe 10 noiembrie, și la modul în care va fi configurată participarea occidentală. Separat, liderii europeni urmează să discute finanțarea efortului de război al Ucrainei la summitul de la Bruxelles programat pe 26 noiembrie, într-un context în care oficiali europeni rămân sceptici că Rusia ar fi pregătită, în mod real, pentru un compromis rapid. [...]
Ucraina spune că a evacuat civili din Oleșki printr-un armistițiu local în Herson , într-o operațiune umanitară care a inclus deminarea rutelor de acces și livrarea de ajutoare, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski afirmă că medierea a fost sprijinită de „partea americană” și de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump , un detaliu care indică o implicare diplomatică punctuală într-un sector sensibil al frontului. Ce s-a întâmplat în Oleșki și de ce contează operațional Zelenski a transmis pe rețeaua X că, în sectorul Herson, a fost instituit un armistițiu în timpul căruia drumurile către Oleșki au fost deminate și a fost livrat ajutor umanitar. În același interval, persoanele care aveau nevoie de evacuare au fost scoase din oraș și din comunitatea învecinată. Potrivit mesajului citat, cetățenii evacuați au trecut granița Ucrainei în regiunea Cernihiv, urmând să primească sprijin din partea autorităților. Liderul ucrainean a subliniat nevoia ca instituțiile guvernamentale și autoritățile regionale și locale implicate să acționeze eficient pentru integrarea celor evacuați. Rolul medierii și actorii menționați de Zelenski Președintele ucrainean a mulțumit explicit: „părții americane” și Primei Doamne a SUA, Melania Trump, pentru medierea operațiunii; Forțelor de Apărare ale Ucrainei, pentru asigurarea condițiilor de securitate; Avocatului Poporului din Ucraina, Dmitro Lubinets, și echipei sale, pentru îndeplinirea misiunii. Zelenski a mai afirmat că atenția internațională asupra situației din Oleșki a contribuit la salvarea oamenilor și a cerut pași suplimentari pentru detensionare și progrese către pace. Context: penurii în orașul ocupat Oleșki, oraș din sudul Ucrainei aflat sub ocupație rusă, se confruntă de mai multe săptămâni cu penurii grave de alimente și medicamente, conform aceleiași surse. Zelenski spune că speră ca accesul umanitar în Oleșki să rămână deschis, însă articolul nu oferă detalii despre durata armistițiului sau despre un mecanism permanent de acces. [...]
