Știri
Știri din categoria Externe
Schimbul de lovituri SUA–Iran pune presiune pe un armistițiu fragil și ridică riscurile pentru securitatea din Golf, într-un moment în care negocierile rămân blocate, iar Teheranul a extins răspunsul militar către vecinii săi, potrivit CNN.
SUA au lovit vineri seară situri de supraveghere radar de coastă din Iran, după ce au interceptat drone despre care au spus că au fost lansate spre Strâmtoarea Hormuz. Iranul a răspuns peste noapte cu atacuri asupra Kuweitului și Bahrainului, susținând că a vizat o bază aeriană americană și alte facilități militare ale SUA din regiune.
Autoritățile din Kuweit au anunțat că au „detectat și gestionat” șapte rachete balistice în spațiul aerian, interceptate deasupra unor zone rezidențiale, cu resturi căzute și pagube materiale, dar fără victime. Bahrainul a transmis că a interceptat și distrus trei rachete și mai multe drone lansate din Iran, iar populația a fost avertizată să se adăpostească în timpul nopții, pe fondul activării sirenelor.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a afirmat că a interceptat un val de rachete balistice și drone îndreptate spre Kuweit și Bahrain și că nu au existat victime în rândul personalului american. CENTCOM a respins, de asemenea, afirmațiile iraniene privind lovirea cartierului general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, catalogându-le drept false.
Escaladarea vine la câteva zile după „mesaje contradictorii” privind stadiul discuțiilor de încetare a focului. În paralel, ministrul pakistanez de interne Mohsin Naqvi a ajuns la Teheran pentru o nouă rundă de negocieri „în numele Statelor Unite”, urmând să se întâlnească cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. ISNA a relatat separat că Naqvi ar purta o scrisoare de la șeful armatei pakistaneze către liderul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei.
Un consilier militar al liderului suprem, Mohsen Rezaei, a declarat pentru CNN că un posibil acord ar depinde de eliberarea a 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din active iraniene înghețate, prezentând această condiție drept un „test de încredere” pentru administrația Trump. Oficiali americani sunt îngrijorați, potrivit relatării, că deblocarea fondurilor ar reduce pârghiile de negociere asupra regimului de la Teheran.
În Liban, armata libaneză a anunțat că mai mulți militari, inclusiv un general de brigadă, au fost uciși într-un atac israelian în sudul țării. Israelul afirmă că ofensiva vizează Hezbollah, grupare susținută de Iran, care a respins prelungirea armistițiului convenit de guvernele Israelului și Libanului.
Ministerul Sănătății din Liban a raportat că, din 2 martie, atacurile israeliene au provocat 3.593 de morți și 10.990 de răniți.
Chiar dacă relatarea nu indică întreruperi ale traficului maritim, schimbul de lovituri în proximitatea Strâmtorii Hormuz — rută critică pentru transportul de energie — amplifică riscul operațional pentru navigație și pentru infrastructura militară din statele din Golf. În același timp, faptul că negocierile sunt descrise ca fiind în impas sugerează că volatilitatea de securitate poate continua pe termen scurt, în lipsa unui progres diplomatic.
Recomandate
Un profesor chino-canadian susține că SUA ar pierde un război cu Iranul , într-o predicție care contrazice evaluările multor experți și care, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, alimentează incertitudinea privind evoluția conflictului, potrivit Antena 3 . Este vorba despre Xueqin Jiang , descris drept „Nostradamus al Chinei”, care a devenit cunoscut online după trei previziuni făcute în mai 2024, dintre care două ar fi devenit realitate: victoria electorală a lui Donald Trump și izbucnirea unui conflict militar între Statele Unite și Iran. Înregistrările au fost publicate pe canalul său de YouTube, „Predictive History”, care are 1,87 milioane de abonați, conform Daily Express, citat de Antena 3. Ce spune despre finalul conflictului A treia predicție a profesorului vizează deznodământul războiului: el afirmă că o campanie a SUA și a Israelului împotriva Iranului, despre care spune că a început pe 28 martie, „se va încheia cu o înfrângere a Statelor Unite”. „A treia mare predicție este că Statele Unite vor pierde acest război, ceea ce va schimba pentru totdeauna ordinea globală.” Argumentele invocate: geografie, demografie și logistică Potrivit materialului, Jiang își bazează scenariul pe analize teoretice și situații ipotetice, susținând că un atac american asupra Iranului ar avea consecințe „catastrofale” pentru SUA. El argumentează că: geografia și structura demografică a Iranului ar face imposibilă o ocupație americană de lungă durată; liniile de aprovizionare „supraîntinse”, rezistența internă și terenul dificil ar transforma eventualele succese inițiale într-un eșec strategic major. Antena 3 notează că profesorul este absolvent al Universității Yale și că și-a reiterat constant aceste previziuni în mai multe videoclipuri publicate pe YouTube. Materialul nu include însă o verificare independentă a predicțiilor sau a premiselor militare invocate. [...]
Loviturile SUA asupra radarelor iraniene cresc riscul de întreruperi pe ruta energetică a Strâmtorii Ormuz , după ce armata americană a anunțat că a interceptat patru drone lansate de Teheran spre zona traficului maritim, potrivit G4Media , care citează Reuters. Forțele americane au atacat sâmbătă mai multe instalații radar de pe coasta Iranului, după ce au doborât dronele despre care Washingtonul susține că vizau traficul maritim din regiune. Ulterior, SUA au lovit sisteme de supraveghere iraniene amplasate pe insula Qeshm și în zona Goruk, în apropierea Strâmtorii Ormuz. Comandamentul Central al SUA a transmis pe rețelele sociale că operațiunea a vizat infrastructură de monitorizare considerată o amenințare la adresa navigației comerciale pe una dintre cele mai importante rute energetice globale. În context, publicația notează că escaladarea a perturbat în ultimele luni securitatea maritimă din Golful Persic și a afectat transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, cu efecte economice, inclusiv creșterea prețurilor la energie și perturbarea rutelor comerciale internaționale. Context: negocieri indirecte și alerte în statele din Golf Episodul are loc pe fondul unor negocieri indirecte între Washington și Teheran privind o posibilă încetare a ostilităților și un acord mai amplu care să includă programul nuclear iranian și reluarea fluxurilor comerciale maritime. În paralel, tensiunile au continuat să crească, iar mai multe state din Golf au raportat alerte aeriene și interceptări de rachete și drone în zilele recente, pe fondul acuzațiilor reciproce de atacuri și provocări. Trump: Iranul ar mai avea „21–22%” din stocul de rachete Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu pentru NBC, că Iranul ar mai dispune de aproximativ „21–22%” din arsenalul său de rachete, comparativ cu afirmațiile sale de la începutul lunii mai, când susținea că Teheranul ar mai avea „18–19%”. „Ei au câteva rachete și câteva drone. Aș spune, ca proporție, poate 21%, 22% din rachetele lor. Sunt multe rachete, dar nu este ceea ce era atunci când am lansat primul nostru atac.” Trump a mai afirmat că „majoritatea uzinelor de drone au fost distruse”, la fel și „majoritatea rampelor de lansare” și „locurile de producție a rachetelor”. Separat, Iranul a anunțat vineri că a lansat „rachete de avertisment” asupra a două nave americane din Marea Oman, într-un nou episod de tensiune între Teheran și Washington. [...]
Refuzul vizelor pentru o parte importantă din stafful tehnic al Iranului riscă să complice logistic participarea echipei la Cupa Mondială 2026 , într-un turneu găzduit inclusiv de SUA, pe fondul conflictului deschis dintre cele două țări, potrivit HotNews . Iranul a denunțat sâmbătă un „tratament discriminatoriu”, după ce Statele Unite ar fi refuzat să elibereze vize pentru mai mulți membri ai staffului tehnic al naționalei, relatează News.ro, citată de publicație. Ambasada Iranului în Turcia a susținut, într-un mesaj pe X, că vizele au fost refuzate „unei mari părți” din personalul de conducere și antrenori, consilieri tehnici și altor persoane considerate „parte integrantă” a echipei, calificând situația drept „cel mai înalt nivel de discriminare intenționată”. Reacția a venit după o declarație a ambasadorului SUA în Turcia, Tom Barrack, care a afirmat că jucătorii și „personalul de sprijin necesar” au primit vizele pentru Statele Unite. Diferența de formulare – „personal de sprijin necesar” versus „o mare parte” din stafful tehnic – indică o dispută cu potențial efect direct asupra modului în care echipa își poate organiza pregătirea și activitatea în timpul competiției. Mutarea bazei din SUA în Mexic, pe fondul problemelor de vize Teheranul a negociat mutarea în ultimul moment a bazei echipei din Arizona la Tijuana , în Mexic, invocând problemele legate de vize și un sentiment tot mai puternic în Iran că prezența echipei în SUA ar trebui redusă la minimum. Jucătorii naționalei Iranului pleacă spre Mexic pentru Cupa Mondială FIFA 2026, care se desfășoară între 11 iunie și 19 iulie și este găzduită în comun de 16 orașe din SUA, Canada și Mexic. Context: un turneu cu miză geopolitică Potrivit aceleiași surse, conflictul dintre SUA și Iran a transformat Cupa Mondială într-o competiție cu încărcătură geopolitică, ambele părți părând să folosească turneul pentru a-și afișa poziția politică. Publicația notează că este prima Cupă Mondială, de la înființarea sa în 1930, în care o țară gazdă urmează să primească o țară cu care se află în război. Iranul urmează să ajungă la Tijuana duminică dimineața. În Grupa G, primul meci este programat pe 15 iunie, contra Noii Zeelande, la Los Angeles; Iranul va mai juca la Los Angeles cu Belgia și apoi la Seattle împotriva Egiptului. [...]
Iranul contestă raportul AIEA și ridică miza reglementării internaționale a programului său nuclear , într-un moment în care inspectorii agenției reclamă lipsa accesului la obiectivele nucleare iraniene, potrivit Agerpres . Teheranul a calificat documentul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) drept „instrument de presiune politică”, după ce raportul avertizează asupra riscurilor de proliferare generate de imposibilitatea experților internaționali de a verifica instalațiile nucleare din Iran și cere autorităților iraniene să „coopereze într-o manieră constructivă”. Adjunctul ministrului de externe iranian, Kazem Gharibabadi , a transmis pe X că AIEA ar trebui să evite transformarea unui raport tehnic într-un instrument politic, dacă intenția este sprijinirea unei soluții diplomatice. Ce reclamă AIEA și de ce contează În raportul confidențial consultat de AFP, AIEA notează că lipsa accesului la obiectivele nucleare iraniene reprezintă un „motiv de îngrijorare în materie de proliferare” — adică riscul ca materiale sau activități nucleare să fie folosite pentru dezvoltarea de arme. Documentul mai arată că, deși agenția recunoaște caracterul „fără precedent” al situației create de atacurile militare asupra instalațiilor nucleare iraniene, consideră „esențial” să poată relua „fără întârziere” activitățile de verificare în Iran. Context: atacuri asupra instalațiilor și negocieri cu Washingtonul Știrea apare pe fondul discuțiilor dintre Iran și SUA privind programul nuclear iranian, în condițiile în care, conform materialului, SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, după un episod similar în iunie anul trecut, care a durat 12 zile. În ambele conflicte, obiective nucleare iraniene au fost bombardate în mai multe rânduri. Agerpres mai notează că AIEA nu a condamnat loviturile israeliano-americane asupra obiectivelor nucleare iraniene, iar Gharibabadi a susținut că un atac militar ar reprezenta o încălcare a suveranității Iranului și un risc pentru siguranța nucleară. În iunie 2025, SUA au bombardat trei obiective nucleare din Iran — Fordo, Natanz și Ispahan — iar președintele american Donald Trump a afirmat atunci că programul nuclear al Teheranului a fost „nimicit”, potrivit aceleiași surse. [...]
Riscul de extindere a conflictului în Golf crește , după ce Iranul a vizat state vecine ale SUA, iar Washingtonul susține că atacul a fost dejucat, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este securitatea infrastructurii și a rutelor energetice din regiune, într-un moment în care tensiunile se suprapun peste alte fronturi active. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis că a atacat „baze inamice din regiune”, lovindu-le cu „rachete aerospațiale”, într-o declarație preluată de agenția semi-oficială iraniană Tasnim, conform relatării. Formularea nu precizează explicit țintele, dar vine în contextul escaladării după ciocniri SUA–Iran. Ce spune SUA despre atacul asupra Kuweitului și Bahrainului Armata SUA a anunțat că Iranul a lansat șapte rachete către vecinii din Golf, Kuweit și Bahrain, însă „niciuna nu și-a atins ținta”, potrivit aceleiași surse. Dacă informația se confirmă, episodul indică atât o tentativă de extindere a loviturilor, cât și o capacitate de interceptare care limitează, cel puțin temporar, efectele operaționale ale atacurilor. Context regional: presiune suplimentară pe Liban În același flux de actualizări, Națiunile Unite estimează că 1,4 milioane de persoane au nevoie de ajutor în Liban, pe fondul atacurilor Israelului asupra țării, notează Al Jazeera . Suprapunerea crizelor amplifică riscul ca tensiunile să se propage și să complice eforturile diplomatice în regiune. [...]
Refuzul lui Vladimir Putin de a intra în negocieri directe cu Volodimir Zelenski riscă să prelungească presiunea economică asupra Rusiei, prin sancțiuni mai dure și măsuri precum folosirea activelor înghețate , potrivit unei declarații publice a ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , citată de Mediafax . Sybiha a scris sâmbătă, pe X, că Putin „și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat” după ce a refuzat ceea ce oficialul numește „ramura de măslin” întinsă de Zelenski: o scrisoare în care președintele Ucrainei a cerut stabilirea unei întâlniri pentru începerea negocierilor de pace. „Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat.” Miza economică: recesiune, inflație și locuri de muncă, în logica Kievului În aceeași postare, șeful diplomației ucrainene susține că situația Rusiei „nu face decât să se înrăutățească”, iar costurile interne ale războiului vor crește. El enumeră, între consecințe, pierderi mai mari pe front, „eșecuri” mai umilitoare și o deteriorare economică prin: adâncirea recesiunii; pierderea de locuri de muncă; creșterea impozitelor; inflație care „îi va afecta pe cei mai vulnerabili”. Sybiha afirmă totodată că, din perspectiva Ucrainei, nu mai există domenii în Rusia care să poată fi exceptate de la sancțiuni pe termen lung și că intensitatea acestora ar urma să crească. Ce măsuri de presiune invocă Ucraina Ministrul ucrainean mai spune că „presiunea internațională” nu se va diminua, ci se va întări, inclusiv prin instrumente precum utilizarea activelor înghețate, interdicții de călătorie și „răspunderea inevitabilă pentru crime”. În final, el susține că Rusia va fi „totuși nevoită să accepte o soluție diplomatică”, însă în condiții „mult mai nefavorabile”. Contextul refuzului și ce urmează Potrivit relatării, Zelenski a transmis Kremlinului o scrisoare deschisă în care a descris efectele războiului și a cerut o întâlnire cu Putin pentru negocieri. Vladimir Putin a respins vineri oferta, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, spunând că nu acceptă o întâlnire până când ceea ce el numește „condiții” ale Rusiei nu sunt îndeplinite. Sybiha avertizează că refuzul de a accepta pacea ar trebui să ducă la intensificarea presiunilor internaționale asupra Rusiei și, în paralel, la întărirea sprijinului pentru Ucraina. Materialul nu oferă un calendar sau decizii concrete privind noi sancțiuni, ci redă poziția exprimată public de ministrul ucrainean de Externe. [...]
