Știri
Știri din categoria Externe
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Ucraina a analizat planurile militare ale Rusiei pentru următorii doi ani, iar obiectivele Moscovei rămân extinderea controlului asupra estului și sudului Ucrainei, inclusiv avansul spre Dnipro și, posibil, către regiunea Odesa. Declarația a fost făcută la Kiev, în fața jurnaliștilor, potrivit HotNews.ro, care citează informații transmise inițial de Reuters.
Zelenski a susținut că autoritățile ucrainene au intrat în posesia unor hărți ce ar descrie planurile strategice ale Rusiei pentru perioada 2026–2027. Conform liderului ucrainean, aceste documente arată că Moscova nu și-a schimbat obiectivele principale în război, chiar dacă ritmul operațiunilor militare a fost mai lent decât și-ar fi dorit Kremlinul.
Potrivit lui Zelenski, ofensiva rusă ar viza mai multe zone strategice ale Ucrainei:
Președintele ucrainean a afirmat că Kievul „înțelege ce vor” forțele ruse, dar consideră că planurile prezentate pe hărți sunt nerealiste în condițiile actuale ale frontului.
Zelenski a declarat că Rusia nu și-a atins obiectivele stabilite pentru anul trecut și că va întâmpina dificultăți în a obține progrese teritoriale semnificative. Totuși, conflictul rămâne activ pe mai multe fronturi.
Evoluția conflictului, a subliniat Zelenski, depinde în mare măsură de livrările de armament din partea partenerilor occidentali și de capacitatea industriei ucrainene de apărare.
Chestiunea teritoriilor ocupate rămâne unul dintre cele mai dificile puncte în discuțiile privind o eventuală pace, negocieri în care Statele Unite încearcă să joace rol de mediator. Moscova cere ca Ucraina să accepte cedarea unor părți din regiunea Donețk pe care armata rusă nu le controlează complet, însă Zelenski respinge ferm această variantă.
În aceste condiții, declarațiile liderului ucrainean sugerează că războiul rămâne blocat într-un conflict de uzură, iar planurile strategice ale Rusiei continuă să vizeze extinderea controlului asupra sudului și estului Ucrainei în următorii ani.
Recomandate
Ucraina afirmă că prăbușirea lui Vladimir Putin este inevitabilă , după ce Moscova a reacționat limitat la loviturile americano-israeliene care au dus la moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei. Într-o declarație publicată la 1 martie 2026 și citată de LinkedIn , ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a susținut că Putin „a pierdut trei dintre cei mai apropiați aliați într-un interval de puțin peste un an”, făcând referire la Bashar al-Assad, Nicolás Maduro și liderul iranian. Oficialul de la Kiev a formulat trei concluzii: Rusia nu este un aliat de încredere, influența sa globală scade pe fondul războiului din Ucraina și „domino-ul dictatorilor” ar trebui să continue, întrucât și căderea lui Putin ar fi, în opinia sa, doar o chestiune de timp. Declarațiile vin după atacurile din 28 februarie asupra Iranului. Kremlinul a condamnat oficial acțiunea, însă fără a anunța măsuri concrete de sprijin pentru Teheran. Vladimir Putin a vorbit despre o „încălcare cinică” a normelor internaționale, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția de condamnare, potrivit relatărilor preluate de Reuters . O analiză publicată la 1 martie de Institute for the Study of War arată că reacția limitată a Moscovei reflectă constrângeri reale: războiul în curs din Ucraina, dorința de a evita o confruntare directă cu Statele Unite și interesele economice legate de evoluția pieței petroliere. În paralel, cotațiile petrolului au crescut puternic, pe fondul temerilor privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz. Pentru Rusia, dependentă de veniturile din energie, o majorare susținută a prețului ar putea aduce beneficii bugetare, chiar dacă situația geopolitică se complică. [...]
Rusia ar putea fi unul dintre câștigătorii indirecți ai războiului dintre Iran și SUA, prin creșterea prețurilor la energie și presiunea asupra pieței gazelor , potrivit unei analize POLITICO . Malte Humpert, de la Institutul Arctic, susține că evoluția situației din Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru piața energetică globală. Dacă blocajele persistă câteva săptămâni, în special în perioada de vară, exporturile rusești ar putea crește semnificativ. În contextul întreruperilor de aprovizionare, cumpărători precum India, Pakistan sau China ar putea apela mai mult la petrolul rusesc, inclusiv la încărcături sancționate. În același timp, Europa s-ar putea confrunta cu dileme strategice. Din 2027, UE intenționează să interzică importurile de GNL rusesc, însă instabilitatea din Orientul Mijlociu ar putea alimenta dezbateri privind securitatea aprovizionării, în condițiile în care Moscova furnizează încă 16-17 milioane de tone de gaz anual către piața europeană. Pe plan militar, președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că un conflict prelungit ar putea afecta livrările de sisteme de apărare aeriană către Ucraina. Rachetele Patriot, esențiale pentru interceptarea atacurilor rusești, ar putea fi redirecționate către Orientul Mijlociu, dacă SUA își epuizează stocurile. O analiză Bloomberg evidențiază și o problemă de eficiență: drone iraniene de aproximativ 20.000 de dolari sunt doborâte cu rachete Patriot de circa 4 milioane de dolari. Ritmul actual de utilizare ar putea duce la epuizarea rapidă a interceptorilor, în timp ce Iranul dispune de un număr mare de drone Shahed. Se estimează că doar în primele zile ale conflictului au fost lansate peste 1.200 de proiectile. Dacă ambele părți își consumă rapid stocurile, conflictul ar putea ajunge într-un impas. Între timp, Moscova ar beneficia de efectele economice colaterale ale crizei, fără a fi implicată direct pe front. [...]
Kremlinul a exclus orice ajutor militar pentru Iran prin intermediul BRICS , în plină escaladare a conflictului cu SUA și Israelul, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni, 2 martie 2026, de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , care a subliniat că apartenența la blocul BRICS „nu implică obligația de a oferi asistență reciprocă în timpul unei agresiuni militare”. Ce transmite Moscova Peskov a precizat că organizația, din care fac parte, între altele, Rusia, China și Iran, nu a organizat consultări privind actuala criză și că obiectivele sale țin de cooperare economică și politică, nu militară. Mesajul vine în contextul în care Teheranul este implicat într-un conflict direct cu SUA și Israelul. În paralel, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , și omologul său chinez, Wang Yi, au condamnat atacurile asupra Iranului, invocând încălcarea dreptului internațional și destabilizarea regiunii. Cei doi au criticat și tentativele de răsturnare a autorităților „alese în mod legitim” din state suverane. Reacția lui Vladimir Putin Cu o zi înainte, președintele Vladimir Putin a transmis condoleanțe după asasinarea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei , într-un mesaj adresat președintelui Masoud Pezeshkian. Liderul de la Kremlin a condamnat actul, dar nu a menționat direct SUA sau Israelul. Această nuanță este remarcată de analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), care apreciază că Rusia și-a abandonat, practic, aliatul iranian, în pofida retoricii privind „parteneriatul strategic”. Potrivit experților citați, evitarea nominalizării Washingtonului sau a Tel Avivului ar indica dorința Moscovei de a nu deteriora ireversibil relațiile cu SUA. Contextul relației ruso-iraniene Iranul a furnizat drone și echipamente militare Rusiei în războiul din Ucraina; Moscova nu a intervenit militar nici în 2025, când Iranul a fost atacat; BRICS include Brazilia, India, Rusia, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Deși oficialii ruși au folosit un limbaj dur la adresa Occidentului, poziția exprimată de Kremlin confirmă că Rusia nu este dispusă să transforme sprijinul politic pentru Teheran într-un angajament militar direct. [...]
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) va organiza luni o reuniune extraordinară la solicitarea Rusiei , în urma loviturilor militare ale SUA și Israelului asupra Iranului, informează Agerpres . Această întâlnire are loc pe fondul tensiunilor crescânde legate de programul nuclear al Iranului. Misiunea permanentă a Rusiei, aliată a Teheranului, a cerut convocarea unei sesiuni speciale a Consiliului Guvernatorilor AIEA pentru a discuta despre loviturile militare asupra teritoriului iranian. Solicitarea a fost confirmată de Mihail Ulianov, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organizațiile internaționale la Viena. Anterior, sâmbătă, reprezentanța iraniană la ONU a adresat o cerere similară directorului AIEA, Raphael Grossi. Într-o postare pe rețelele sociale, aceasta a subliniat necesitatea examinării „acuzațiilor nefondate și actelor reprobabile” împotriva programului nuclear pașnic al Iranului. Reuniunea extraordinară a Consiliului Guvernatorilor, care include 35 de țări, va preceda o altă sesiune deja programată. AIEA, agenția ONU responsabilă cu promovarea utilizării pașnice a energiei nucleare, a făcut apel la reținere pentru a preveni riscurile de securitate nucleară în Orientul Mijlociu. În contextul acestor evenimente, Iranul a confirmat moartea ghidului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în urma bombardamentelor. Ca răspuns, Iranul a anunțat noi lovituri asupra Israelului și bazelor americane din Golf. Teheranul, acuzat de SUA și Israel că urmărește obținerea armei atomice, își apără dreptul la tehnologie nucleară civilă și refuză AIEA accesul complet la instalațiile sale nucleare. Relațiile cu AIEA s-au deteriorat după un conflict scurt cu Israelul, dar inspecțiile au fost reluate, deși nu la toate siturile nucleare cheie. „Acuzațiile nefondate, amenințările infame și actele reprobabile ale agresorilor la adresa programului nuclear pașnic iranian vor trebui să fie examinate imediat de Consiliu”, a declarat reprezentanța iraniană la ONU. [...]
Israelul va redeschide parțial spațiul aerian și aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv , după ce acesta a fost închis odată cu începutul atacurilor militare ale SUA și Israelului asupra Iranului și cu riposta prin rachete lansată de Teheran. Potrivit Reuters , autoritățile israeliene intenționează să permită reluarea zborurilor civile într-un format extrem de limitat, în funcție de evoluția situației de securitate. Aeroportul Ben Gurion , principalul hub aerian internațional al Israelului situat lângă Tel Aviv, a fost închis sâmbătă, imediat după declanșarea operațiunilor militare americane și israeliene împotriva unor ținte din Iran. Conflictul a dus la schimburi de atacuri, inclusiv lansări de rachete iraniene asupra teritoriului israelian , ceea ce a determinat autoritățile să suspende complet traficul aerian civil. Conform planului anunțat de administrația aeroportului, spațiul aerian ar urma să fie redeschis încă de luni seară , însă numai pentru un număr foarte limitat de zboruri. Măsura este una temporară și va fi aplicată cu precauție, având în vedere riscurile de securitate existente în regiune. De marți, autoritățile israeliene intenționează să extindă treptat operațiunile aeriene , dar ritmul reluării traficului va depinde strict de evoluția conflictului și de nivelul amenințărilor militare. În prima fază, se estimează că doar companiile aeriene israeliene vor opera curse. Decizia reflectă încercarea autorităților de a menține o minimă funcționare a transportului aerian, într-un moment în care tensiunile regionale au escaladat semnificativ după bombardamentele asupra Iranului și reacțiile militare ale Teheranului. Situația rămâne volatilă, iar reluarea completă a zborurilor comerciale va depinde de stabilizarea contextului de securitate din Orientul Mijlociu . [...]
Mojtaba Khamenei , fiul liderului suprem ucis Ali Khamenei, ar fi fost ales noul conducător al Iranului , potrivit unor informații citate de Iran International , însă alegerea nu a fost confirmată oficial de presa de stat iraniană și apare într-un context extrem de tensionat, marcat de atacuri aeriene israeliene și de criza politică declanșată după moartea fostului lider. Succesiune în plină criză Conform relatărilor, Adunarea Experților , organismul clerical care are autoritatea de a numi liderul suprem al Iranului, ar fi votat pentru Mojtaba Khamenei . Decizia ar fi fost luată sub presiunea Gărzilor Revoluționare iraniene (IRGC) . Situația a fost complicată de evoluțiile militare recente. Surse citate în presa internațională afirmă că Israelul a lovit clădirea din orașul sfânt Qom în care membrii Adunării Experților se aflau pentru numărarea voturilor , într-o încercare de a perturba procesul de succesiune. Agențiile iraniene au confirmat lovitura asupra clădirii, dar au susținut că aceasta era goală în momentul atacului. Moartea lui Ali Khamenei Criza de succesiune a început după ce Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului timp de 37 de ani, a fost ucis pe 28 februarie 2026 în urma unor lovituri aeriene americane și israeliene asupra Teheranului. Operațiunea militară a fost descrisă de administrația americană drept „ Operation Epic Fury ”. Autoritățile iraniene au confirmat ulterior moartea sa, precum și a unor membri ai familiei și a mai multor comandanți militari. Până la alegerea unui nou lider, conducerea țării a fost asigurată de un consiliu interimar format din: președintele Iranului Masoud Pezeshkian șeful sistemului judiciar Gholam-Hossein Mohseni-Ejei clericul Alireza Arafi , membru al Consiliului Gardienilor Cine este Mojtaba Khamenei Mojtaba Khamenei, în vârstă de aproximativ 55 de ani, este un cleric șiit de rang mediu care, deși nu a ocupat funcții oficiale în stat, a fost considerat mult timp un actor influent în cercul apropiat al tatălui său . Printre elementele care îi definesc profilul: a dezvoltat relații puternice cu Garda Revoluționară încă din timpul războiului Iran–Irak a fost sancționat de Statele Unite în 2019 pentru rolul său informal în conducerea regimului nu deține rangul religios de ayatollah , ceea ce ar putea ridica probleme de legitimitate în tradiția clericală șiită O succesiune controversată Dacă alegerea va fi confirmată oficial, aceasta ar reprezenta prima transmitere aproape dinastică a puterii în istoria Republicii Islamice , sistemul teocratic iranian nefiind conceput pentru a permite o succesiune directă de la tată la fiu. În același timp, contextul militar rămâne volatil. După lovitura asupra clădirii Adunării Experților, instituția ar fi trecut la deliberări și voturi la distanță din motive de securitate , iar ședința finală ar putea fi amânată până după funeraliile lui Ali Khamenei . În paralel, serviciile israeliene au transmis un mesaj simbolic în limba persană pe rețeaua X: „Nu contează cine este ales astăzi; doar poporul iranian își va decide viitorul lider”. [...]
