Știri
Știri din categoria Externe
Rusia ia în calcul oprirea negocierilor de pace dacă Ucraina nu cedează teritorii, în special din regiunea Donețk, potrivit unor surse apropiate Kremlinului citate de Bloomberg. Discuțiile programate pentru începutul lunii martie 2026 ar putea fi decisive pentru viitorul negocierilor dintre Moscova și Kiev.
Conform informațiilor publicate de Bloomberg, Rusia este pregătită să semneze un memorandum de pace dacă Ucraina acceptă retragerea din estul regiunii Donețk. Ulterior, ar putea fi organizat un summit între Vladimir Putin, Donald Trump și Volodimir Zelenski pentru validarea acordului, urmat de o retragere reciprocă a trupelor.
Președintele Zelenski a propus un armistițiu pe actualele linii ale frontului și recuperarea teritoriilor exclusiv prin mijloace diplomatice, cu garanții de securitate din partea SUA și Europei. Kremlinul transmite însă că, fără concesii teritoriale, negocierile nu mai au sens.
Potrivit Bloomberg, delegațiile s-au întâlnit deja în acest an în Abu Dhabi și la Geneva, iar următoarea rundă ar putea avea loc în jurul datei de 4–5 martie 2026. Conflictul a intrat în al cincilea an, iar presiunile economice asupra Rusiei și distrugerile infrastructurii energetice din Ucraina sporesc miza unui posibil acord.
În lipsa unui compromis privind teritoriile ocupate, procesul diplomatic riscă să se blocheze, într-un moment considerat decisiv pentru încercarea de a opri războiul.
Recomandate
Serviciile britanice ar fi transmis Washingtonului interceptări în care oficiali ruși îl ironizează pe Donald Trump , potrivit revistei The Spectator , care citează o sursă de securitate britanică. Conform publicației, mesajele și convorbirile interceptate ar arăta că membri ai conducerii de la Kremlin îl consideră pe liderul american naiv în raport cu intențiile lui Vladimir Putin . „Le-am arătat constant informații care indică faptul că rușii mint”, a declarat sursa citată de The Spectator, susținând că Moscova nu are intenția reală de a încheia războiul. Informațiile ar fi fost împărtășite în contextul discuțiilor dintre Londra și Washington privind strategia diplomatică pentru Ucraina. Contextul este tensionat. În timp ce oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a discuta pașii următori, Rusia a continuat atacurile asupra Ucrainei. Potrivit CBS News , ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu are „niciun termen-limită” pentru un acord, iar Kremlinul a respins ideea unor negocieri accelerate. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut lui Trump să viziteze Kievul pentru a vedea direct situația din teren, în timp ce liderul american a menționat doar succint conflictul în discursul său recent privind starea națiunii, fără a anunța noi angajamente, potrivit relatărilor din presa britanică și americană. Dezvăluirile privind interceptările scot în evidență diferențe de evaluare între aliați. The Spectator notează că Londra încearcă să convingă Washingtonul să adopte o poziție mai prudentă față de promisiunile Moscovei, pe fondul temerilor că Rusia folosește negocierile pentru a câștiga timp. Până în prezent, nu au fost publicate dovezi independente ale conținutului interceptărilor, iar administrația americană nu a comentat oficial informațiile apărute în presă. [...]
Negociatorii Rusiei știu că vor trebui să accepte garanțiile de securitate ale SUA pentru Ucraina , a declarat șeful biroului prezidențial ucrainean, Kirilo Budanov , într-un interviu citat de Euromaidan Press , susținând că Moscova nu poate obține o victorie militară și va fi forțată să accepte un cadru de securitate impus de realitățile negocierilor. Budanov afirmă că planul american de pace a creat pentru prima dată premise reale pentru încheierea războiului, deși negocierile rămân complexe și fără termene clare. El consideră că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie menținute și după încetarea ostilităților, iar activele ruse înghețate ar trebui folosite pentru reconstrucția Ucrainei. În același timp, oficialul ucrainean susține că obiectivul Kremlinului rămâne controlul întregii Ucraine, nu doar al unor teritorii, iar cedările nu ar opri expansiunea. Într-o poziție radicală, Budanov a spus într-un interviu pentru publicația libaneză Al Modon că Rusia ar trebui să înceteze să existe ca imperiu și să se transforme în mai multe state regionale, considerând că doar astfel ar dispărea ambițiile expansioniste. El a subliniat că Ucraina se vede drept „scutul Europei” împotriva Rusiei și mizează pe sprijinul aliaților, în special al Statelor Unite, indiferent de administrație. În paralel, negocierile continuă după discuțiile ucraineano-americane de la Geneva, unde, potrivit declarațiilor citate de Euromaidan Press , se lucrează la parametrii de securitate și la decizii economice care ar putea sta la baza unui viitor acord trilateral cu Rusia. Mesajul central al Kievului este că pacea nu poate veni prin concesii teritoriale, ci prin presiune militară și politică, garanții de securitate occidentale și menținerea sancțiunilor până la schimbarea comportamentului Rusiei. [...]
O rachetă iraniană a lovit zona Tel Aviv , provocând o explozie puternică și victime , după ce cel puțin un proiectil a străpuns sistemul de apărare antiaeriană al Israelului, potrivit relatării publicate de HotNews.ro . Atacul a avut loc sâmbătă seară, 28 februarie 2026, în contextul ripostei lansate de Iran după bombardamentele asupra teritoriului său. Inițial, autoritățile israeliene au anunțat mai mulți răniți, însă ulterior bilanțul a fost actualizat: cel puțin o persoană a murit și alte 22 au fost rănite, conform informațiilor citate de HotNews.ro din presa israeliană. Unele surse indicau anterior șapte răniți, dintre care unul în stare gravă, și mai multe puncte de impact. Ce se știe despre atac cel puțin o rachetă a trecut de sistemul de apărare antiaeriană; explozia a avariat clădiri și autoturisme; echipaje de intervenție au fost mobilizate la locul impactului; au fost declanșate noi alarme de raid aerian, populația fiind îndemnată să se adăpostească. Imaginile apărute ulterior arată fațade distruse, mașini avariate și intervenția pompierilor și a paramedicilor în zone rezidențiale. Sirenele au răsunat de mai multe ori pe parcursul zilei în diverse orașe israeliene, pe fondul schimbului de lovituri dintre Iran și Israel. Atacul asupra Tel Avivului marchează una dintre cele mai grave lovituri directe asupra centrului urban al Israelului în actuala escaladare și ridică temeri privind extinderea conflictului în regiune. [...]
Acordul nuclear cu Iranul era „la un pas” înaintea loviturilor SUA-Israel , a declarat ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi , susținând că Teheranul acceptase concesii majore chiar în dimineața atacurilor de sâmbătă, 28 februarie 2026. Potrivit Middle East Eye , oficialul, care a mediat în ultimele luni dialogul dintre Washington și Teheran, s-a declarat „dezamăgit” că negocierile „active și serioase” au fost subminate de intervenția militară. Ce ar fi acceptat Iranul Într-un interviu acordat înaintea bombardamentelor, Albusaidi a precizat că Iranul a fost de acord cu: zero acumulare și zero stocare de material nuclear cu potențial militar; verificare completă din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică; diluarea stocurilor existente și transformarea lor ireversibilă în combustibil nuclear. Detaliile au fost relatate de India Today , care notează că implementarea acordului ar fi putut începe în aproximativ 90 de zile, iar parametrii politici erau deja agreați. Potrivit mediatorului, cadrul depășea chiar prevederile acordului din 2015. Reacții internaționale Conform Al Jazeera , reacțiile au fost rapide și divergente: Uniunea Europeană, prin Kaja Kallas, a descris situația drept „periculoasă” și a cerut reținere maximă; Norvegia a invocat necesitatea unei amenințări iminente pentru justificarea unui atac preventiv; Rusia a calificat operațiunea drept „agresiune armată neprovocată” împotriva unui stat suveran; Franța și Pakistanul au cerut reluarea urgentă a diplomației. Între timp, Iranul a lansat atacuri de represalii asupra unor baze americane din regiune, sporind riscul unei escaladări. Contextul pune sub semnul întrebării viitorul negocierilor mediate de Oman și stabilitatea regională, într-un moment în care, potrivit lui Albusaidi, exista „o oportunitate istorică” pentru o soluție diplomatică. [...]
Donald Trump a declarat că administrația sa consideră „corecte” relatările privind moartea ayatollahului Ali Khamenei , potrivit unui interviu acordat pentru NBC News , în contextul loviturilor lansate de SUA și Israel asupra Iranului. Declarația a fost făcută sâmbătă seară, 28 februarie 2026, după ce în spațiul public au apărut informații neconfirmate despre decesul liderului suprem iranian. Într-o convorbire telefonică cu NBC News, Trump a spus că a discutat cu „mulți oameni” și că administrația „simte că este o informație corectă”, fără a prezenta însă dovezi sau o confirmare oficială din partea serviciilor de informații. NBC precizează că nu a obținut date independente care să confirme situația sau locația lui Khamenei. Declarația președintelui american vine la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că există „multe semne” că liderul iranian „nu mai există”, fără a face o declarație explicită privind decesul acestuia. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat anterior pentru NBC News că, „din câte știe”, ayatollahul în vârstă de 86 de ani este în viață. Trump a susținut că „o mare parte a conducerii” iraniene ar fi fost eliminată în urma operațiunilor militare comune, denumite „Operation Epic Fury”, lansate la ora 01:15 ET (08:15 ora României), potrivit Comandamentului Central al SUA. Țintele au inclus facilități de comandă și control ale Gardienilor Revoluției, sisteme de apărare antiaeriană, situri de lansare a rachetelor și drone, precum și aerodromuri militare. Președintele american, care a monitorizat operațiunea din reședința sa din Florida, a calificat intervenția drept „un succes”, afirmând că pagubele provocate ar necesita ani pentru a fi reparate. În Congres, majoritatea republicană a susținut loviturile, însă democrații și câțiva republicani au criticat faptul că acțiunea nu a fost autorizată prin vot legislativ, anunțând intenția de a forța un vot privind limitarea prerogativelor de război. În lipsa unei confirmări independente privind soarta lui Khamenei, declarațiile contradictorii ale părților implicate adaugă un nou element de incertitudine într-un conflict deja extins la nivel regional. [...]
Liderul suprem iranian Ali Khamenei ar fi fost ucis într-o lovitură israeliană sâmbătă, în cadrul unei operațiuni militare comune de amploare a SUA și Israelului, potrivit Axios , care citează declarațiile ambasadorului Israelului la Washington către oficiali americani. Publicația notează că un oficial israelian a confirmat că Khamenei este mort, pe baza evaluărilor serviciilor de informații israeliene. Khamenei avea 86 de ani și a condus Iranul timp de 35 de ani, fiind unul dintre cei mai longevivi lideri autoritari din lume. Moartea sa ar deschide imediat o criză de succesiune, fără un succesor evident. Conform constituției Iranului, un consiliu de clerici ar trebui să aleagă un nou lider suprem, însă loviturile Israelului ar fi vizat și comandanți de rang înalt ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și lideri politici, ceea ce ar lăsa lanțul de comandă al regimului într-o stare de dezorganizare. Oficialii israelieni spun că evaluează că ministrul iranian al apărării și comandantul IRGC s-ar număra, de asemenea, printre cei uciși în lovituri țintite sâmbătă. Rămâne incert dacă IRGC ar încerca să preia controlul sau dacă atacurile ar crea o fereastră pentru o mobilizare populară, așa cum au cerut, potrivit Axios, premierul israelian Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump. Oficialii israelieni au mai afirmat că Israelul i-a vizat și pe fiii lui Khamenei, însă evaluările de informații ar indica faptul că aceștia au supraviețuit; Mojtaba Khamenei fusese frecvent menționat ca posibil succesor. Într-un mesaj video nocturn, Trump le-a cerut iranienilor să rămână în case în timpul campaniei de bombardamente, dar să „preia guvernul” după încheierea acesteia, relatează Axios. Totodată, Reza Pahlavi, fostul prinț moștenitor aflat în exil și una dintre figurile opoziției, a îndemnat populația să iasă în stradă și a cerut forțelor de securitate să se alăture „națiunii” pentru a asigura o tranziție stabilă și sigură, avertizând că, în caz contrar, „se vor scufunda odată cu nava lui Khamenei și regimul său în destrămare”. Axios precizează că informațiile sunt în curs de actualizare, fiind vorba despre o știre în desfășurare. [...]
