Știri
Știri din categoria Externe
UE condiționează împrumutul de 90 mld. euro pentru Ucraina de achiziții „cât mai europene”, într-un mecanism care urmărește simultan finanțarea efortului de război și stimularea industriei de apărare din UE, potrivit Antena 3. Deblocarea banilor ar urma să înceapă la mijlocul lunii iunie, însă lista exactă a achizițiilor rămâne confidențială.
Din totalul de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei), președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că aproximativ 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) ar urma să fie folosite pentru întărirea capacităților de apărare, iar restul ar susține bugetul de stat. Zelenski a spus că fondurile vor merge în producția de armament și în cumpărarea de arme, inclusiv de la parteneri externi dacă nu pot fi produse în Ucraina.
UE a stabilit un cadru de utilizare a fondurilor pentru apărare, cu o logică de tip „cumperi european, cu excepții”:
Două surse diplomatice europene citate de Euronews (menționat în material) au indicat că așteptarea este ca fondurile să fie cheltuite, pe cât posibil, pe produse europene, în limitele regulilor și derogărilor.
Prima tranșă destinată apărării, 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei), aprobată de Comisia Europeană, ar urma să fie deblocată până la finalul lunii. Oscar Luigi Guccione (German Marshall Fund) estimează că suma ar putea finanța aproximativ trei milioane de drone, la un cost mediu de circa 2.000 de euro bucata.
O sursă europeană a precizat că prima comandă, depusă pe 12 martie, a inclus derogări, deoarece unele componente ale dronelor sunt produse în afara UE și a Ucrainei. Potrivit lui Luigi Scazzieri (Institutul pentru Studii de Securitate al UE), este probabil să fie vorba despre microcipuri fabricate în China. Comisia Europeană a confirmat existența unei cereri de derogare, dar a refuzat detalii suplimentare din motive de securitate.
O sursă apropiată negocierilor a spus că a doua tranșă ar putea fi folosită pentru muniție, rachete și sisteme de apărare antiaeriană, însă valoarea nu este stabilită.
În interiorul UE au existat rezerve ca banii să nu ajungă preponderent la furnizori din afara Europei. Scazzieri a explicat că Franța a fost printre susținătorii vocali ai ideii că, pentru creșterea producției în Europa, comenzile trebuie plasate companiilor europene, în timp ce alte state (Suedia, Țările de Jos, Polonia și, într-o anumită măsură, Germania) au cerut mai multă flexibilitate.
Un oficial european de rang înalt a reiterat, potrivit materialului, convingerea că fondurile ar trebui să stimuleze industria europeană de apărare, descrisă ca afectată de ani de subinvestiții și fragmentare, pe fondul avertismentelor serviciilor de informații că Europa s-ar putea confrunta cu o agresiune rusă împotriva unui stat membru până la sfârșitul deceniului.
Rămâne însă incert dacă fondurile pot fi cheltuite exclusiv în Europa, deoarece industria de apărare de pe continent nu poate satisface toate nevoile Ucrainei, potrivit unui oficial european citat.
Materialul indică și presiuni pe piața sistemelor antiaeriene: pe măsură ce implicarea SUA în conflictele din Iran și Liban se intensifică, stocurile de rachete Patriot se reduc. Un diplomat european a afirmat că stocurile de rachete Patriot ar fi epuizate până în 2029, iar șansele ca eventuale comenzi ucrainene să fie onorate înainte de acest termen sunt reduse. Un alt oficial european a spus că nici comenzile pentru sistemele SAMP/T nu avansează, din cauza capacității insuficiente de producție.
Ce urmează: primele sume ar urma să fie deblocate începând de la mijlocul lunii iunie, iar direcția concretă a cheltuielilor va depinde de aprobările pe tranșe și de derogările acceptate în funcție de urgență și de disponibilitatea echipamentelor.
Recomandate
UE virează încă 2,8 miliarde euro către Ucraina, menținând finanțarea bugetului în război , într-o nouă tranșă din programul european de 50 de miliarde de euro, potrivit G4Media . Plata este destinată completării bugetului național al Ucrainei, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Tranșa de 2,8 miliarde de euro (aprox. 14,1 miliarde lei) este a șaptea plată acordată în cadrul schemei de finanțare europene. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos , a justificat decizia prin ritmul reformelor din Ucraina. „Viteza şi angajamentul Ucrainei faţă de reformele substanţiale merită această plată.” Ce urmează: alte fluxuri de finanțare și decizii privind utilizarea fondurilor Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat la o reuniune informală a miniștrilor apărării din UE, la Nicosia, că Ucraina „se poate aștepta” în această lună la o tranșă de 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,8 miliarde lei) dintr-un nou instrument de creditare european în valoare de 90 de miliarde de euro, destinat sprijinirii armatei și finanțelor țării. Totodată, miniștrii europeni au discutat utilizarea a 6,6 miliarde de euro (aprox. 33,3 miliarde lei) pentru un fond separat de înarmare. Potrivit declarațiilor citate, alocarea acestor bani fusese blocată de Ungaria în mandatul fostului premier Viktor Orban, care a pierdut alegerile parlamentare din aprilie. Kallas a indicat trei direcții de utilizare a fondurilor: rambursarea parțială a cheltuielilor statelor membre care au livrat arme Ucrainei; finanțarea de noi achiziții comune; susținerea misiunii UE de pregătire militară în Ucraina. Context: sancțiuni noi și dimensiunea sprijinului UE din 2022 În plan de reglementare, miniștrii de externe ai statelor UE urmează să decidă săptămâna viitoare impunerea de sancțiuni asupra a peste 80 de persoane și entități pentru sprijinul furnizat Rusiei. Începând din 2022, Uniunea Europeană și statele sale membre au livrat Ucrainei ajutor de aproape 205 miliarde de euro (aprox. 1.035 miliarde lei), incluzând sprijin umanitar, financiar și militar, conform informațiilor citate. [...]
Kremlinul respinge relansarea negocierilor și mizează pe câștiguri militare , semnalând că războiul din Ucraina rămâne, pe termen scurt, un factor de risc major pentru stabilitatea economică regională și pentru costurile de securitate ale Europei, potrivit Digi24 . În 8 iunie, înalți oficiali ruși au respins recentele propuneri ale Ucrainei și ale Uniunii Europene menite să relanseze negocierile pentru încetarea războiului, sugerând că Moscova rămâne concentrată mai degrabă pe evoluțiile de pe câmpul de luptă decât pe diplomație. Declarațiile au venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut reluarea discuțiilor cu Rusia, iar lideri europeni au prezentat un cadru pentru o viitoare soluționare. Zelenski l-a îndemnat pe Vladimir Putin, într-o scrisoare deschisă, să continue negocierile bilaterale și a propus o întâlnire directă între cei doi. Inițiativa a fost preluată de liderii Franței, Germaniei, Regatului Unit și Ucrainei, care au emis pe 7 iunie o declarație comună cu cinci condiții pentru o „pace justă și durabilă”, inclusiv un armistițiu imediat și negocieri bazate pe linia actuală de contact. Mesajul Moscovei: „totul depinde” de front, nu de diplomație Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a indicat că direcția războiului va fi decisă de situația de pe front, nu de negocieri. „Nu știu cum am putea vorbi despre negocieri în acest context. În acest moment, totul depinde nu de negocieri, ci de acțiunile eroilor noștri de pe linia frontului.” În paralel, Kievul susține că înghețarea actualei linii a frontului este cea mai realistă bază pentru un armistițiu. Rusia, în schimb, cere retragerea forțelor ucrainene din anumite zone ale Donbasului ca precondiție pentru orice acord, cerere respinsă de Ucraina. „Troica europeană” și contradicția invocată de Kremlin Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins inițiativa europeană în briefingul din 8 iunie, argumentând că apelurile la pace sunt incompatibile cu continuarea sprijinului militar pentru Ucraina. „Aș dori să subliniez că Macron, Starmer și Merz încearcă cu toții să vorbească despre pace. În același timp, ei subliniază intenția lor de a ajuta (Ucraina) în producerea de noi tipuri de arme. Nu este aceasta o contradicție în retorica lor?” Context: blocajul eforturilor SUA și miza pentru Europa Articolul notează că eforturile de pace mediate de SUA au rămas „efectiv înghețate” din februarie, pe fondul concentrării Washingtonului pe războiul cu Iranul. În acest context, Kievul a intensificat apelurile pentru un rol european mai important în diplomație și a cerut ca Europa să fie implicată direct în orice negocieri privind viitorul Ucrainei. Moscova a indicat deschidere pentru o anumită formă de participare europeană, dar l-a propus pe fostul cancelar german Gerhard Schröder ca posibil mediator, variantă respinsă în luna mai de Kiev și de guverne europene, invocând legăturile acestuia cu Putin. Putin a respins ultima inițiativă a lui Zelenski la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din 5 iunie, afirmând că „nu vede niciun rost” într-o întâlnire cu liderul ucrainean. Ulterior, Zelenski a acuzat Rusia că nu are interes real pentru încheierea războiului. „Din păcate, partea rusă alege din nou războiul — toată lumea a auzit răspunsul astăzi.” [...]
Recucerirea a peste 600 km² în 2026 sugerează o schimbare operațională pe front , pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu drone asupra logisticii ruse, potrivit Adevărul . Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski , susține că Ucraina a recucerit peste 600 de kilometri pătrați de la începutul anului, iar în luna mai ar fi recuperat cu 100 km² mai mult teritoriu decât a pierdut. Sîrski nu a indicat zonele în care au fost obținute câștigurile, menționând doar că, în anumite sectoare ale frontului, forțele ucrainene „continuă să dețină inițiativa”, conform informațiilor preluate de Adevărul din Daily Mail . Drona, factorul care apasă pe lanțul de aprovizionare al Rusiei O explicație pentru această dinamică este eficiența tot mai mare a campaniilor ucrainene cu drone, potrivit unei analize a Institutului de Studiere a Războiului (ISW) , citată în articol. ISW arată că Ucraina ar fi recucerit pentru a doua lună consecutiv mai mult teritoriu decât a pierdut. Experții citați susțin că atacurile asupra infrastructurii petroliere și logistice din Rusia afectează capacitatea Moscovei de a aproviziona frontul și cresc presiunea asupra Kremlinului. În același timp, articolul notează că unele drone ucrainene au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO din regiunea baltică, incidente pe care Kievul le pune pe seama sistemelor rusești de război electronic. Efecte diplomatice: Europa își revendică un rol mai mare Pe fundalul evoluțiilor de pe front, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, împreună cu Ucraina, au emis o declarație comună cu cinci condiții pentru o eventuală soluție între Kiev și Moscova, potrivit articolului. Documentul se aliniază îndeaproape cu o scrisoare deschisă trimisă anterior de președintele Volodîmîr Zelenski către Vladimir Putin, menționată de Adevărul în materialul său (link în articol). Declarația „salută” progresele recente ale Ucrainei și „utilizarea revoluționară a tehnologiei dronelor”, inclusiv capacitatea de a lovi, pe rază medie, logistica rusă din spatele liniei frontului, potrivit Kyiv Independent . În paralel, deși negocierile de pace mediate de Statele Unite continuă de luni de zile, Vladimir Putin a respins apelurile la armistițiu și propunerea de dialog direct lansată de Zelenski, mai notează articolul. Kievul încearcă să crească ponderea Europei în procesul diplomatic, iar propunerea Kremlinului ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să fie mediator a fost respinsă de Ucraina și de oficiali europeni, din cauza relațiilor sale apropiate cu Rusia. [...]
Evaluarea preliminară că drona explodată la Orhei ar fi ucraineană ridică miza de securitate la granița UE , într-un incident care obligă Chișinăul să gestioneze simultan relația cu Kievul și mesajul politic privind responsabilitatea Rusiei, potrivit Antena 3 . Autoritățile de la Chișinău au transmis că drona prăbușită și explodată în raionul Orhei este „cel mai probabil de proveniență ucraineană”, pe baza unor informații preliminare. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova spune că se află în discuții permanente cu autoritățile de la Kiev pe acest subiect. Incidentul a avut loc în noaptea de duminică spre luni, la ora 23:20, iar momentul exploziei a fost surprins de o cameră de supraveghere, conform relatării. Drona a explodat în extravilanul localității Lopatna (raionul Orhei), după ce un localnic a alertat autoritățile în jurul miezului nopții, anunțând observarea obiectului de zbor și, la scurt timp, deflagrația. Zona a fost izolată și securizată, iar autoritățile au precizat că nu au existat persoane rănite. Poziția Chișinăului: discuții cu Kievul, dar responsabilitate atribuită Rusiei Ministerul de Externe de la Chișinău afirmă că, indiferent de proveniența aparatului de zbor, responsabilitatea pentru dronele care ajung pe teritoriul Republicii Moldova „îi revine Rusiei”, pe motiv că aceasta a declanșat „un război ilegal” în Ucraina. „Suntem solidari cu ucrainenii care luptă şi îşi pierd viaţa pentru libertatea ţării lor, dar şi pentru pacea pe continentul european, inclusiv pentru pacea în Republica Moldova.” În același context, Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat, într-o postare pe Facebook citată în material, că au neutralizat 124 de drone rusești din 155 lansate într-un atac aerian nocturn. Versiuni diferite privind originea dronei Pe de altă parte, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga , susținuse anterior, într-o postare pe platforma X, că drona căzută pe teritoriul Republicii Moldova ar fi de proveniență rusească. Ministerul Apărării de la Chișinău a precizat că fragmentele găsite sunt analizate pentru a stabili proveniența dronei și circumstanțele producerii incidentului, iar instituțiile responsabile continuă documentarea cazului și monitorizarea situației. Evaluarea rămâne, așadar, una preliminară. [...]
Zelenski spune că nu va ceda Donbasul, chiar dacă acceptă „înghețarea” frontului ca pas tactic potrivit HotNews , care relatează declarațiile liderului ucrainean despre un mesaj transmis către Kremlin prin miliardarul rus Roman Abramovici . Zelenski a afirmat duminică, într-un interviu pentru Sky News , că Abramovici s-a întâlnit cu el la Kiev și s-a oferit să ducă un mesaj direct către președintele rus Vladimir Putin, cu condiția ca demersul să rămână „în secret”, fără declarații publice. Este prima recunoaștere a lui Zelenski că Abramovici a călătorit la Kiev și că a fost implicat, într-o anumită măsură, în negocieri, notează Reuters. Mesajul central transmis, potrivit lui Zelenski, a vizat Donbasul: Ucraina nu va părăsi teritoriul său și nu va renunța la regiune pentru a obține o încetare a luptelor. „I-am spus despre Donbas și acesta a fost mesajul cheie. I-am spus că nu vom pleca de pe teritoriul nostru.” „Înghețarea” luptelor, dar fără cedări teritoriale În același context, Zelenski a spus că ar accepta oprirea luptelor pe liniile frontului existente ca fiind cea mai rapidă cale de a continua discuțiile, însă a insistat că acest lucru nu înseamnă renunțarea la teritoriu. Liderul ucrainean a prezentat „înghețarea” ca un pas de tranziție către un cadru diplomatic, nu ca o soluție finală. „Nu este vorba doar de a îngheța (luptele), ci cea mai rapidă cale este să le înghețăm și să le transferăm într-un cadru diplomatic.” Context: sancțiuni și rolul lui Abramovici în negocieri Abramovici, fost proprietar al clubului Chelsea, se află pe lista de sancțiuni a Regatului Unit și a Uniunii Europene, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, fiind acuzat de „legături clare” cu regimul lui Putin. Potrivit materialului, el a avut un rol în negocierile eșuate din primele săptămâni ale invaziei și într-un acord privind transporturile de cereale din Marea Neagră, dar ulterior a fost mai puțin vizibil. Putin a condiționat oprirea luptelor de abandonarea de către Kiev a Donbasului (Donețk și Lugansk). Zelenski a reiterat că nu va accepta această condiție și a exclus din nou o întâlnire cu Putin în Rusia sau Belarus. [...]
Schimbarea rutei de deplasare a lui Volodimir Zelenski mută o piesă din logistica regională a vizitelor externe , după ce președintele Ucrainei a folosit pentru prima dată aeroportul din Chișinău ca punct de plecare, în locul hubului polonez Rzeszów-Jasionka , potrivit Adevărul . Informația se bazează pe datele platformei de monitorizare a zborurilor FlightAware și a fost relatată de European Pravda. Conform datelor disponibile, aeronava folosită de liderul ucrainean a decolat în dimineața de 7 iunie de la Rzeszów, a aterizat la Chișinău pentru o scurtă escală, apoi a continuat către Londra. De ce contează: Rzeszów era principalul punct de sprijin pentru deplasările Kievului Mutarea atrage atenția deoarece aeroportul Rzeszów-Jasionka a funcționat, de la începutul invaziei ruse la scară largă, ca principal centru logistic și de transport pentru vizitele externe ale lui Zelenski și ale delegațiilor oficiale ucrainene. În ultimii ani, majoritatea turneelor internaționale ale președintelui ucrainean au început și s-au încheiat în Polonia, prin acest aeroport aflat lângă granița cu Ucraina. Până acum, autoritățile de la Kiev nu au oferit explicații oficiale pentru utilizarea aeroportului din Chișinău în locul celui din Rzeszów. Context politic: tensiuni Ucraina–Polonia, fără o legătură confirmată Schimbarea vine într-un moment de tensiuni sporite între Ucraina și Polonia. Relațiile au fost afectate recent de decizia lui Zelenski de a acorda unei unități a Forțelor pentru Operațiuni Speciale denumirea „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană, subiect sensibil în memoria istorică poloneză. În acest context, noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, a spus că va cere retragerea Ordinului Vulturul Alb , cea mai înaltă distincție a statului polonez, acordată anterior lui Zelenski. La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a avertizat că deteriorarea relațiilor dintre Kiev și Varșovia nu servește intereselor niciuneia dintre părți. Deocamdată, nu există indicii oficiale că schimbarea aeroportului are legătură directă cu aceste divergențe, însă momentul în care a avut loc alimentează speculațiile privind o posibilă conexiune. [...]
