Știri
Știri din categoria Externe
Rusia leagă public folosirea rachetei hipersonice Oreșnik de o logică de represalii, într-un mesaj care ridică miza operațională a atacurilor asupra Ucrainei și sugerează o escaladare prin diversificarea armamentului utilizat, potrivit Adevărul. Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut că bombardamentele din noaptea de sâmbătă spre duminică au fost un răspuns la atacul ucrainean asupra unui cămin studențesc din Lugansk.
Într-o postare pe Telegram, Medvedev l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și echipa sa că ar fi provocat „un răspuns dur” prin „atacuri teroriste împotriva copiilor”. El a afirmat, fără a prezenta dovezi, că atacul ar fi fost intenționat și că Ucraina ar urmări astfel să obțină mai ușor bani și arme de la partenerii externi, potrivit Agerpres.
Atacul asupra Kievului din noaptea de sâmbătă spre duminică ar fi inclus racheta hipersonică Oreșnik, iar autoritățile ucrainene au raportat doi morți și 56 de răniți doar în capitală. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ignat, a declarat că Oreșnik s-a numărat printre cele 690 de „sisteme de atac” folosite de Rusia, majoritatea drone.
Agențiile de stat ruse au susținut că forțele ruse au lovit ținte din Ucraina folosind patru tipuri de rachete:
Relatarea a fost preluată de Reuters, iar Interfax a citat Ministerul Apărării rus, care a afirmat că loviturile au vizat instalații de comandă militară ucrainene, baze aeriene și întreprinderi ale complexului militar-industrial. Reuters a precizat că nu a putut verifica independent aceste informații.
Separat, autoritățile ruse au anunțat încheierea operațiunilor de salvare după atacul ucrainean asupra căminului studențesc din Starobilsk (Lugansk) și au declarat doliu în 24 și 25 mai. Potrivit unui comunicat al Ministerului Situațiilor de Urgență, au fost raportate 63 de persoane rănite și 21 de morți, după ce inițial fusese comunicat un bilanț mai mic.
Președintele rus Vladimir Putin a condamnat atacul, numindu-l act de terorism, și a afirmat că nu ar exista instalații militare în vecinătatea căminului, promițând un răspuns din partea Ministerului Apărării. Ministerul de Externe rus a acuzat, la rândul său, Kievul că ar escalada situația și ar submina eforturile diplomatice.
Recomandate
Sprijinul militar Rusia–Iran rămâne tranzacțional, iar limitele lui devin vizibile în contextul escaladării din Iran și al războiului din Ucraina, potrivit unei analize Al Jazeera . Deși cooperarea a produs efecte concrete pe câmpul de luptă (în special prin drone), Moscova evită angajamente care ar implica costuri directe, cum ar fi trimiterea de trupe, ceea ce alimentează întrebarea dacă „alianța” rezistă atunci când unul dintre parteneri are nevoie de ajutor decisiv. De la „neutralitate” la sprijin direct pentru Rusia în Ucraina La începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, Iranul și-a reafirmat „neutralitatea”, inclusiv prin abțineri sau voturi împotriva rezoluțiilor ONU care condamnau războiul. Totuși, liderul suprem Ali Khamenei a adoptat public o linie antioccidentală și a reluat narațiunea Moscovei despre NATO și „Occidentul colectiv” ca factor declanșator al conflictului. Ulterior, Teheranul a trecut de la poziționare politică la sprijin militar: a furnizat Rusiei drone Shahed (numite în Rusia „Geran-2”), folosite inclusiv în atacuri asupra Kyivului. Conform informațiilor citate din serviciile de informații militare ale Ucrainei, unele dintre aceste drone au fost modificate substanțial, iar cele mai recente versiuni ar avea motoare cu reacție sau capacitatea de a lansa rachete mici asupra avioanelor de vânătoare (detaliu relatat de presa ucraineană, inclusiv NV.ua). Iranul ar fi livrat și muniție, căști și veste antiglonț. „Reciprocitatea” Moscovei: tehnologie și informații, nu trupe După declanșarea atacurilor SUA–Israel asupra Iranului (menționate în analiză ca începând în februarie), Rusia ar fi trimis înapoi către Iran drone Shahed modificate, echipate cu modulul de navigație prin satelit Kometa-B, menit să reducă vulnerabilitatea la bruiaj. Un astfel de aparat, lansat de Hezbollah din sudul Libanului, ar fi lovit la 1 martie o bază aeriană britanică din Cipru, potrivit publicației britanice The Times, citată de Al Jazeera. În plus, expertul militar Pavel Luzin afirmă că Moscova ar fi furnizat Teheranului date din Liana, descris ca singurul sistem rusesc complet funcțional de sateliți de spionaj, privind localizarea infrastructurii militare americane din Orientul Mijlociu. În același timp, analiza notează o limită majoră: deși Rusia a condamnat atacurile israeliene și americane care l-au ucis pe Khamenei la 28 februarie, Vladimir Putin „nu a luat în calcul” trimiterea de trupe pentru a ajuta Iranul. Pentru unii analiști, această reținere afectează credibilitatea Rusiei ca aliat. „Această situație este o lovitură pentru imaginea lui Putin, care arată din nou că este incapabil să-și ajute cu adevărat partenerii, aliații”, a spus Ruslan Suleymanov, associate fellow la New Eurasian Strategies Center. Miza de negociere: Iranul ca „monedă” pentru Ucraina, dar cu spațiu limitat O parte din tensiune vine din percepția că Moscova ar putea încerca să „tranzacționeze” relația cu Teheranul pentru concesii occidentale pe dosarul ucrainean. Fostul diplomat Bondarev, citat în analiză, susține că Rusia „cu siguranță poate propune” un astfel de schimb, însă „ce pot oferi [pe Iran] este evident mai puțin decât ce vor să obțină în Ucraina”, în condițiile în care Moscova ar cere cedarea restului regiunii Donbas ca precondiție pentru discuții de pace. Nikita Smagin (Carnegie Endowment) afirmă că un asemenea schimb ar fi fost în interesul Kremlinului și că, dacă ar fi fost posibil, Rusia l-ar fi făcut, însă „timpul pentru asta a trecut”, inclusiv din cauza rolului Uniunii Europene în negocierile privind Ucraina. În această logică, Rusia ar putea cel mult promite oprirea furnizării de date satelitare și de informații către Iran, dacă Washingtonul ar opri furnizarea de date similare către armata ucraineană, potrivit lui Smagin. De ce contează: o „alianță” care funcționează doar cât timp costurile sunt controlabile Pentru mediul de afaceri și pentru evaluarea riscurilor geopolitice, concluzia practică este că relația Rusia–Iran pare construită pe beneficii punctuale (drone, muniție, tehnologie, informații), nu pe garanții de securitate comparabile cu o alianță formală. În momentul în care unul dintre parteneri ar avea nevoie de sprijin militar direct, Moscova pare să evite escaladarea care i-ar crește costurile și expunerea. Analiza mai notează că Rusia nu a fost aleasă mediator în discuțiile SUA–Israel–Iran, rol atribuit Pakistanului, ceea ce este interpretat ca un semnal al influenței limitate a Moscovei și al deficitului de încredere, pe fondul precedentului legat de Memorandumul de la Budapesta din 1994 și evoluțiile ulterioare din Ucraina. [...]
Lovirea infrastructurii de apă în Ucraina ridică riscuri operaționale majore pentru marile orașe , după ce Rusia a lansat în noaptea de 24 mai unul dintre cele mai violente atacuri aeriene de la începutul războiului, cu sute de drone și zeci de rachete, potrivit Adevărul . Țintele au inclus centrul istoric al Kievului, iar clădirea Ministerului de Externe al Ucrainei a fost avariată pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial. Atacul a vizat mai multe regiuni, între care Kiev, Cerkasî, Harkov, Odesa, Poltava, Sumî și Jîtomîr. Autoritățile ucrainene susțin că Rusia a folosit aproximativ 600 de drone (Shahed, Gerbera, Italmass și Parodia) și zeci de rachete balistice și de croazieră, inclusiv Kinjal, Kalibr, Iskander-M și Zircon. Forțele ucrainene de apărare aeriană au interceptat 55 de rachete și 549 de drone, însă mai multe proiectile au lovit infrastructură critică și zone rezidențiale. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat peste 80 de răniți și două decese în capitală; la Kiev, 56 de persoane au fost rănite. Zelenski a confirmat și lovirea unui obiectiv din Bila Țerkva cu o rachetă balistică de rază medie „Oreșnik”. Ținta cu impact sistemic: alimentarea cu apă Zelenski a spus că armata rusă a lansat trei rachete asupra unui obiectiv strategic din sistemul de alimentare cu apă al Ucrainei, un tip de lovitură care poate produce efecte în lanț în marile aglomerări urbane. Roman Ianenko, președintele organizației Carbon Free Ukraine, a avertizat că întreruperea apei poate declanșa un „efect de domino” cu impact asupra întregii societăți. „Apa nu este doar o utilitate. Este baza funcționării civilizației într-un oraș modern.” Reacții și solicitări: apărare antiaeriană și sprijin economic Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a declarat că exploziile s-au produs în imediata apropiere a sediului MAE și a acuzat Moscova că a vizat „centrul vechii Rusii kievene”. „Privind ferestrele sparte în această dimineață, pot spune cu toată convingerea, în numele întregii echipe diplomatice: teroriștii ruși nu ne vor opri.” Într-un mesaj pe platforma X, Sibiha a calificat atacurile drept semn al „disperării” Kremlinului și a cerut partenerilor occidentali intensificarea sprijinului, inclusiv: noi sisteme de apărare antiaeriană; investiții în industria de apărare ucraineană; utilizarea activelor rusești înghețate; restricții suplimentare împotriva militarilor ruși; accelerarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Atacul a fost condamnat și de premierul Canadei, Mark Carney, care a spus că bombardamentele rusești „nu schimbă faptul că Rusia pierde acest război” și că Ottawa va continua să lucreze cu partenerii internaționali pentru o „pace justă și durabilă pentru Ucraina și Europa”. [...]
Un nou atac aerian masiv asupra Kievului a ridicat din nou riscul operațional pentru capitala Ucrainei , după ce Rusia a bombardat orașul în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu cel puțin un mort și peste 20 de răniți, potrivit Antena 3 . Loviturile vin la câteva zile după un atac ucrainean asupra unui liceu dintr-o regiune ocupată de Rusia, pentru care Vladimir Putin promisese un răspuns militar. Raidul asupra capitalei ucrainene a implicat „zeci” de rachete balistice, rachete de croazieră și drone, conform informațiilor AFP și Reuters, citate de Agerpres. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a transmis pe Telegram că dintre cei 21 de răniți, 13 au fost spitalizați, iar trei sunt în stare gravă. Potrivit primarului, o școală a fost lovită în districtul Șevcenkivski, iar o lovitură în apropierea unei alte școli a blocat intrarea într-un adăpost în care se refugiaseră locuitori. Avertismente prealabile și alertă aeriană la nivel național Cu câteva ore înainte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Ambasada SUA la Kiev își exprimaseră îngrijorarea privind un atac rusesc iminent. Zelenski a avertizat că există semne de pregătiri pentru un atac „combinat” asupra Ucrainei, inclusiv asupra Kievului, menționând și racheta Oreșnik, și a cerut populației să se adăpostească în caz de alertă. Ambasada SUA a anunțat, la rândul ei, că a primit informații despre un „atac aerian potențial semnificativ” care ar putea avea loc „în orice moment”, potrivit unei declarații publicate pe site-ul instituției. Ulterior, o alertă de raid aerian a fost declanșată în toată Ucraina. În centrul țării, loviturile aeriene rusești au rănit cel puțin șapte persoane în regiunea Dnipropetrovsk și 11 în regiunea Cerkașî, potrivit autorităților regionale. Contextul escaladării: promisiunea de „răspuns” a Moscovei Atacul asupra Kievului are loc după ce Putin a promis un răspuns militar în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei, care a vizat clădirea unei unități de învățământ din Starobilsk, în regiunea Lugansk, teritoriu ocupat de Rusia. Conform materialului, acel atac a ucis cel puțin 18 oameni și a rănit peste 40. Kievul a negat că ar fi vizat obiective civile și a susținut că a lovit o unitate de drone rusești staționată în regiune. Ce semnal transmite folosirea Oreșnik În același context, articolul amintește că Rusia a desfășurat anul trecut racheta hipersonică Oreșnik, cu capacitate nucleară, în Belarus, stat aliat al Moscovei, care se învecinează cu Polonia, Lituania și Letonia (state NATO și UE), precum și cu Ucraina. Potrivit informațiilor citate, Rusia ar fi folosit Oreșnik de două ori de la începutul invaziei: în noiembrie 2024 împotriva unei uzine militare și în ianuarie 2026 împotriva unei fabrici de avioane din vestul Ucrainei, în apropierea granițelor NATO, în ambele cazuri fără focoase nucleare. [...]
Ucraina a continuat să lovească infrastructura petrolieră rusă și ținte militare, profitând de slăbirea apărării antiaeriene ruse , în timp ce pe front a fost raportat un contraatac mecanizat care ar fi împins linia de contact în direcția Borova, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW) pentru 23 mai 2026. Miza imediată este una operațională: campania de lovituri la distanță urmărește să pună presiune pe capacitatea Rusiei de a-și proteja obiectivele critice și de a susține efortul de război, în condițiile în care ISW notează că apărarea aeriană rusă ar fi „degradată și suprasolicitată”. În noaptea de 22 spre 23 mai, Ucraina ar fi vizat infrastructură petrolieră din Rusia și active militare. Ce spune ISW despre evoluțiile de pe front În evaluarea citată, ISW consemnează că forțele ucrainene ar fi executat un contraatac mecanizat în direcția Borova, care „posibil” a pătruns până la cinci kilometri în dispozitivul defensiv rus. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre localizarea exactă sau despre confirmări independente ale distanței. Totodată, ISW mai menționează că forțele ucrainene au avansat în direcțiile Borova și Hulyaipole. Riscul unei lovituri combinate asupra Kievului Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a avertizat, potrivit aceleiași evaluări, că Rusia pregătește o lovitură combinată asupra orașului Kiev, care ar putea include rachete balistice cu rază intermediară Oreshnik (IRBM – rachete balistice cu rază intermediară). Atacuri cu drone peste noapte ISW mai notează că forțele ruse au lansat 124 de drone către Ucraina peste noapte. Materialul preluat de Kyiv Post nu detaliază câte au fost interceptate sau ce pagube au rezultat. [...]
Rusia ar mai avea doar patru-cinci luni în care poate negocia dintr-o poziție de forță în Ucraina , pe fondul pierderilor de pe front și al presiunilor economice tot mai vizibile, potrivit unei evaluări făcute de șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin , citat de Adevărul . Estimarea, relatată de TVP World, indică faptul că fereastra de timp în care Moscova poate impune condiții avantajoase la masa negocierilor s-ar închide „până la sfârșitul verii”, pe măsură ce se acumulează constrângeri militare și economice. Presiune militară: pierderi peste capacitatea de recrutare Rosin susține că Rusia „pierde mai mulți militari decât poate recruta”, ceea ce ar limita capacitatea de a susține ritmul operațiunilor. În acest context, o eventuală mobilizare forțată ar putea adăuga riscuri pentru stabilitatea internă a regimului de la Moscova. Semnale din interiorul Kremlinului: obiectivele se ajustează Într-un interviu acordat CNN, oficialul estonian afirmă că discursul de la vârful puterii ruse s-a schimbat, în sensul că nu se mai vorbește despre o „victorie totală”, iar în interiorul Kremlinului ar exista recunoașterea faptului că evoluția de pe front „nu merge prea bine” pentru armata rusă. „Nu mai aud vorbindu-se despre o victorie totală. Oamenii de la Kremlin recunosc că situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu merge prea bine.” Factor tehnologic: balanța dronelor ar înclina spre Ucraina Un alt element invocat de Rosin este dinamica tehnologică din zona dronelor: avantajul ar începe să se încline în favoarea Ucrainei, pe măsură ce sistemele ucrainene de interceptare devin mai eficiente. În ansamblu, evaluarea sugerează că, dacă tendințele militare și economice descrise continuă, Rusia ar putea intra într-o etapă în care nu mai poate „dicta condițiile” unor eventuale negocieri de pace, ceea ce ar schimba raportul de putere în discuțiile privind încheierea războiului. [...]
Alegerile parlamentare din 7 iunie din Armenia pot decide inclusiv cât de mult rămâne țara expusă presiunii economice a Rusiei , într-un context în care Moscova controlează părți-cheie din infrastructura energetică armeană, potrivit unui interviu publicat de Libertatea . Armenia, stat cu puțin peste 3 milioane de locuitori, s-a apropiat în ultimii ani de Uniunea Europeană: acordul de parteneriat cu UE este în vigoare din martie 2021, iar în februarie 2023 a început activitatea Misiunii Uniunii Europene în Armenia (EUMA), cu rol de stabilizare în zonele de frontieră și sprijin pentru normalizarea relațiilor cu Azerbaidjanul. După criza umanitară din Nagorno-Karabah (septembrie 2023), UE a alocat peste 70 de milioane de euro pentru nevoile refugiaților. Miza economică și de conectivitate pentru UE este, în paralel, consolidarea poziției în Caucaz, regiune relevantă pentru „coridorul de transport transcaspic”, care permite importuri de bunuri și hidrocarburi din Asia Centrală prin Marea Caspică și Caucaz, arată publicația. Pârghia economică: energia, în mare parte „în mâinile Rusiei” Gayane Abrahamyan , președinta ONG-ului „Centrul educațional pentru drepturi egale” și fost parlamentar (2018–2020), susține că dependența economică rămâne principalul instrument de influență al Rusiei asupra Armeniei. Potrivit acesteia, „85% din energia electrică a Armeniei se află în mâinile Rusiei”, iar infrastructura de gaze și energia electrică nucleară, alături de alte active energetice strategice, sunt deținute de Rusia, ca rezultat al deciziilor fostelor guverne armene, pe care le descrie drept „corupte”. Interferență și bani în campanie: acuzații și o investigație citată În plan politic, Abrahamyan afirmă că Armenia se confruntă cu atacuri informatice și dezinformare „după metodologia rusă”, similare celor folosite și în România și Republica Moldova, dar cu o narațiune adaptată sensibilităților locale: ideea că, dacă Armenia nu se aliniază Moscovei, „va deveni parte a Turciei”. Ea mai spune că ar exista și „procese de spălare de bani” și „cumpărare de voturi”, iar despre finanțarea influenței ruse invocă o anchetă a publicației de investigație Insider , care ar indica faptul că Rusia ar fi investit în alegerile din Armenia „mai mulți bani” decât în Republica Moldova, Georgia și România. În materialul citat nu sunt prezentate sume sau detalii metodologice. Cine candidează și ce arată sondajele, potrivit interviului La scrutinul din 7 iunie, Nikol Pașinian (premier din 2018) încearcă să obțină un nou mandat, cu o agendă de orientare spre Vest. Principalul contracandidat menționat este fostul președinte Robert Kocharyan, descris ca apropiat al Kremlinului. Abrahamyan afirmă că la alegeri participă aproximativ 19 partide sau alianțe, dintre care „doar trei” ar fi „mai mult sau mai puțin pro-europene”. Ea indică, totodată, că sondajele ar arăta partidul de guvernământ la „aproximativ 40%” și opoziția pro-rusă la „aproximativ 20%”, dar avertizează că o coaliție între partide pro-ruse ar putea schimba guvernarea și ar opri agenda de pace cu Azerbaidjanul, procesele pro-europene și reformele de democratizare. De ce contează pentru economie: stabilitate versus risc de conflict În interviu, Abrahamyan descrie o alegere dificilă pentru societatea armeană între o economie „mai stabilă” și un conflict „rezolvat”, argumentând că o întoarcere spre Rusia ar putea reaprinde conflictul cu Azerbaidjanul, cu efecte negative asupra economiei. În scenariul pro-european, ea anticipează „probleme economice”, dar o securitate „mai mult sau mai puțin sigură” și un proces de pace „mai mult sau mai puțin funcțional”, care ar permite diversificarea partenerilor economici dincolo de Rusia. În acest cadru, scrutinul din 7 iunie devine relevant nu doar geopolitic, ci și pentru riscul operațional și economic al Armeniei: cât de ușor poate fi folosită dependența energetică drept instrument de presiune și cât de mult poate fi menținută stabilitatea necesară pentru investiții și comerț. [...]
