Știri
Știri din categoria Externe
Depopularea accelerată de război riscă să lase Ucraina fără forță de muncă pentru reconstrucție, pe fondul unei combinații de mortalitate ridicată, natalitate în scădere și migrație masivă, potrivit unei analize preluate de HotNews.
Ucraina a pierdut aproape jumătate din populație de la independența din 1991: de la 51,7 milioane la aproximativ 28 de milioane la începutul lui 2026, conform estimărilor citate în material. Tendința de scădere există din anii ’90, însă invazia Rusiei a accelerat puternic declinul, inclusiv prin presiunea pusă pe sistemul medical și prin amânarea deciziilor de a avea copii, pe fondul insecurității.
În 2024, Ucraina a înregistrat 495.090 de decese, „aproape de trei ori” mai multe decât numărul nașterilor, potrivit datelor Ministerului Justiției al Ucrainei citate de Kyiv Independent în articolul preluat. Oleksandr Gladun, de la Institutul de Demografie și Studii Sociale „Ptoukha” al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, explică faptul că războiul amplifică mortalitatea și prin agravarea bolilor cronice, stres și acces întârziat la îngrijiri medicale, în timp ce natalitatea scade deoarece oamenii amână să aibă copii.
Pe componenta pierderilor militare, materialul notează că președintele Volodimir Zelensky a indicat 55.000 de militari uciși de la începutul invaziei din februarie 2022, dar cifra este descrisă ca „pe scară largă” considerată subestimată. În paralel, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează între 100.000 și 140.000 de militari ucraineni morți.
Centrul pentru Strategie Economică (CES) estimează că la începutul lui 2026, 5,6 milioane de ucraineni trăiau în străinătate cu statut de refugiat, iar peste 4 milioane erau strămutați intern. În total, „mai mult de 10 milioane de oameni” și-au părăsit locuințele, ceea ce ar echivala cu aproximativ 20% din populația de dinaintea războiului, potrivit lui Gladun.
CES mai estimează că aproximativ 300.000 de persoane au părăsit Ucraina în 2025. În august 2025, guvernul a liberalizat circulația transfrontalieră pentru bărbații de 18-22 de ani și a permis celor de 23 de ani și peste, care locuiesc în străinătate, să revină temporar în Ucraina, după ce, sub legea marțială, bărbaților între 18 și 60 de ani le fusese interzis să părăsească țara (cu excepții rare). Potrivit datelor CES, aproximativ 96.000 de bărbați au emigrat între august și noiembrie 2025, iar raportul citat arată că „aproximativ unul din șapte” tineri de 18-22 de ani a plecat după luna august. BBC Ucraina notează însă că aceste date nu includ revenirea unui număr semnificativ de tineri și nici posibilitatea ca aceeași persoană să fi traversat frontiera de mai multe ori.
CES estimează că între 1,3 și 2,2 milioane de persoane s-ar putea întoarce după încheierea războiului, în funcție de scenariu. Decizia ar depinde de factori precum locuințele disponibile, oportunitățile de angajare și infrastructura socială, dar și de modul în care se încheie conflictul.
Structura pe vârste complică și mai mult perspectiva: 66% dintre refugiații ucraineni din străinătate sunt de vârstă activă (18-65 de ani), iar 56% au sub 35 de ani, însă, potrivit CES, tocmai acest segment este cel mai puțin înclinat să revină. În plus, statutul de „protecție temporară” în UE, introdus în martie 2022, urmează să expire în martie 2027, iar materialul arată că nu este încă limpede ce decizii vor lua statele membre după această dată.
În acest context, miza economică devine centrală: fără un volum semnificativ de reveniri și fără stabilizare demografică, Ucraina riscă să intre în reconstrucție cu o bază de forță de muncă mai mică și mai îmbătrânită, iar ritmul declinului va depinde, potrivit specialiștilor citați, de momentul și condițiile încheierii războiului.
Recomandate
UE pregătește noi discuții pentru intensificarea presiunii asupra Rusiei , după ce șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a calificat ultimele atacuri rusești asupra Ucrainei drept o „politică nesăbuită de risc nuclear”, potrivit Agerpres . Kallas a reacționat după bombardamentele ruse din noaptea de sâmbătă spre duminică, care au lovit zone rezidențiale din Kiev și au provocat un mort și 56 de răniți. Într-o postare pe X, ea a susținut că Rusia, „ajunsă într-un impas pe câmpul de luptă”, recurge la atacuri deliberate asupra centrelor orașelor, pe care le-a descris drept „acte de teroare abominabile” menite să ucidă cât mai mulți civili. Un element central al acuzațiilor îl reprezintă afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că atacurile au implicat o rachetă balistică Oreșnik cu rază intermediară de acțiune. Kallas a spus că folosirea unor astfel de sisteme, „concepute pentru a transporta ogive nucleare”, ar reprezenta „o tactică politică de intimidare” și o escaladare a riscului nuclear. Datele raportate de Forțele Aeriene Ucrainene Potrivit unui comunicat al Forțelor Aeriene Ucrainene, Rusia a folosit 690 de sisteme de atac aerian, inclusiv drone și rachete de diferite tipuri. Aceeași sursă a precizat că: 549 de drone au fost doborâte; 55 de rachete rusești au fost interceptate; Kievul a fost „ținta principală” a atacului. Ce urmează la nivelul UE Kaja Kallas a anunțat că miniștrii de externe ai Uniunii Europene vor discuta săptămâna viitoare, la reuniunea lor informală din Cipru, „cum să intensifice presiunea internațională asupra Rusiei”. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de Reuters și EFE. [...]
Sprijinul militar Rusia–Iran rămâne tranzacțional, iar limitele lui devin vizibile în contextul escaladării din Iran și al războiului din Ucraina, potrivit unei analize Al Jazeera . Deși cooperarea a produs efecte concrete pe câmpul de luptă (în special prin drone), Moscova evită angajamente care ar implica costuri directe, cum ar fi trimiterea de trupe, ceea ce alimentează întrebarea dacă „alianța” rezistă atunci când unul dintre parteneri are nevoie de ajutor decisiv. De la „neutralitate” la sprijin direct pentru Rusia în Ucraina La începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, Iranul și-a reafirmat „neutralitatea”, inclusiv prin abțineri sau voturi împotriva rezoluțiilor ONU care condamnau războiul. Totuși, liderul suprem Ali Khamenei a adoptat public o linie antioccidentală și a reluat narațiunea Moscovei despre NATO și „Occidentul colectiv” ca factor declanșator al conflictului. Ulterior, Teheranul a trecut de la poziționare politică la sprijin militar: a furnizat Rusiei drone Shahed (numite în Rusia „Geran-2”), folosite inclusiv în atacuri asupra Kyivului. Conform informațiilor citate din serviciile de informații militare ale Ucrainei, unele dintre aceste drone au fost modificate substanțial, iar cele mai recente versiuni ar avea motoare cu reacție sau capacitatea de a lansa rachete mici asupra avioanelor de vânătoare (detaliu relatat de presa ucraineană, inclusiv NV.ua). Iranul ar fi livrat și muniție, căști și veste antiglonț. „Reciprocitatea” Moscovei: tehnologie și informații, nu trupe După declanșarea atacurilor SUA–Israel asupra Iranului (menționate în analiză ca începând în februarie), Rusia ar fi trimis înapoi către Iran drone Shahed modificate, echipate cu modulul de navigație prin satelit Kometa-B, menit să reducă vulnerabilitatea la bruiaj. Un astfel de aparat, lansat de Hezbollah din sudul Libanului, ar fi lovit la 1 martie o bază aeriană britanică din Cipru, potrivit publicației britanice The Times, citată de Al Jazeera. În plus, expertul militar Pavel Luzin afirmă că Moscova ar fi furnizat Teheranului date din Liana, descris ca singurul sistem rusesc complet funcțional de sateliți de spionaj, privind localizarea infrastructurii militare americane din Orientul Mijlociu. În același timp, analiza notează o limită majoră: deși Rusia a condamnat atacurile israeliene și americane care l-au ucis pe Khamenei la 28 februarie, Vladimir Putin „nu a luat în calcul” trimiterea de trupe pentru a ajuta Iranul. Pentru unii analiști, această reținere afectează credibilitatea Rusiei ca aliat. „Această situație este o lovitură pentru imaginea lui Putin, care arată din nou că este incapabil să-și ajute cu adevărat partenerii, aliații”, a spus Ruslan Suleymanov, associate fellow la New Eurasian Strategies Center. Miza de negociere: Iranul ca „monedă” pentru Ucraina, dar cu spațiu limitat O parte din tensiune vine din percepția că Moscova ar putea încerca să „tranzacționeze” relația cu Teheranul pentru concesii occidentale pe dosarul ucrainean. Fostul diplomat Bondarev, citat în analiză, susține că Rusia „cu siguranță poate propune” un astfel de schimb, însă „ce pot oferi [pe Iran] este evident mai puțin decât ce vor să obțină în Ucraina”, în condițiile în care Moscova ar cere cedarea restului regiunii Donbas ca precondiție pentru discuții de pace. Nikita Smagin (Carnegie Endowment) afirmă că un asemenea schimb ar fi fost în interesul Kremlinului și că, dacă ar fi fost posibil, Rusia l-ar fi făcut, însă „timpul pentru asta a trecut”, inclusiv din cauza rolului Uniunii Europene în negocierile privind Ucraina. În această logică, Rusia ar putea cel mult promite oprirea furnizării de date satelitare și de informații către Iran, dacă Washingtonul ar opri furnizarea de date similare către armata ucraineană, potrivit lui Smagin. De ce contează: o „alianță” care funcționează doar cât timp costurile sunt controlabile Pentru mediul de afaceri și pentru evaluarea riscurilor geopolitice, concluzia practică este că relația Rusia–Iran pare construită pe beneficii punctuale (drone, muniție, tehnologie, informații), nu pe garanții de securitate comparabile cu o alianță formală. În momentul în care unul dintre parteneri ar avea nevoie de sprijin militar direct, Moscova pare să evite escaladarea care i-ar crește costurile și expunerea. Analiza mai notează că Rusia nu a fost aleasă mediator în discuțiile SUA–Israel–Iran, rol atribuit Pakistanului, ceea ce este interpretat ca un semnal al influenței limitate a Moscovei și al deficitului de încredere, pe fondul precedentului legat de Memorandumul de la Budapesta din 1994 și evoluțiile ulterioare din Ucraina. [...]
Rusia leagă public folosirea rachetei hipersonice Oreșnik de o logică de represalii , într-un mesaj care ridică miza operațională a atacurilor asupra Ucrainei și sugerează o escaladare prin diversificarea armamentului utilizat, potrivit Adevărul . Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut că bombardamentele din noaptea de sâmbătă spre duminică au fost un răspuns la atacul ucrainean asupra unui cămin studențesc din Lugansk . Într-o postare pe Telegram, Medvedev l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și echipa sa că ar fi provocat „un răspuns dur” prin „atacuri teroriste împotriva copiilor”. El a afirmat, fără a prezenta dovezi, că atacul ar fi fost intenționat și că Ucraina ar urmări astfel să obțină mai ușor bani și arme de la partenerii externi, potrivit Agerpres. Atacul asupra Kievului din noaptea de sâmbătă spre duminică ar fi inclus racheta hipersonică Oreșnik, iar autoritățile ucrainene au raportat doi morți și 56 de răniți doar în capitală. Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ignat, a declarat că Oreșnik s-a numărat printre cele 690 de „sisteme de atac” folosite de Rusia, majoritatea drone. Patru tipuri de rachete, potrivit relatărilor ruse Agențiile de stat ruse au susținut că forțele ruse au lovit ținte din Ucraina folosind patru tipuri de rachete: Oreșnik Iskander Kinjal Zircon Relatarea a fost preluată de Reuters, iar Interfax a citat Ministerul Apărării rus, care a afirmat că loviturile au vizat instalații de comandă militară ucrainene, baze aeriene și întreprinderi ale complexului militar-industrial. Reuters a precizat că nu a putut verifica independent aceste informații. Contextul invocat: atacul din Lugansk și bilanțul comunicat de autoritățile ruse Separat, autoritățile ruse au anunțat încheierea operațiunilor de salvare după atacul ucrainean asupra căminului studențesc din Starobilsk (Lugansk) și au declarat doliu în 24 și 25 mai. Potrivit unui comunicat al Ministerului Situațiilor de Urgență, au fost raportate 63 de persoane rănite și 21 de morți, după ce inițial fusese comunicat un bilanț mai mic. Președintele rus Vladimir Putin a condamnat atacul, numindu-l act de terorism, și a afirmat că nu ar exista instalații militare în vecinătatea căminului, promițând un răspuns din partea Ministerului Apărării. Ministerul de Externe rus a acuzat, la rândul său, Kievul că ar escalada situația și ar submina eforturile diplomatice. [...]
Lovirea infrastructurii de apă în Ucraina ridică riscuri operaționale majore pentru marile orașe , după ce Rusia a lansat în noaptea de 24 mai unul dintre cele mai violente atacuri aeriene de la începutul războiului, cu sute de drone și zeci de rachete, potrivit Adevărul . Țintele au inclus centrul istoric al Kievului, iar clădirea Ministerului de Externe al Ucrainei a fost avariată pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial. Atacul a vizat mai multe regiuni, între care Kiev, Cerkasî, Harkov, Odesa, Poltava, Sumî și Jîtomîr. Autoritățile ucrainene susțin că Rusia a folosit aproximativ 600 de drone (Shahed, Gerbera, Italmass și Parodia) și zeci de rachete balistice și de croazieră, inclusiv Kinjal, Kalibr, Iskander-M și Zircon. Forțele ucrainene de apărare aeriană au interceptat 55 de rachete și 549 de drone, însă mai multe proiectile au lovit infrastructură critică și zone rezidențiale. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat peste 80 de răniți și două decese în capitală; la Kiev, 56 de persoane au fost rănite. Zelenski a confirmat și lovirea unui obiectiv din Bila Țerkva cu o rachetă balistică de rază medie „Oreșnik”. Ținta cu impact sistemic: alimentarea cu apă Zelenski a spus că armata rusă a lansat trei rachete asupra unui obiectiv strategic din sistemul de alimentare cu apă al Ucrainei, un tip de lovitură care poate produce efecte în lanț în marile aglomerări urbane. Roman Ianenko, președintele organizației Carbon Free Ukraine, a avertizat că întreruperea apei poate declanșa un „efect de domino” cu impact asupra întregii societăți. „Apa nu este doar o utilitate. Este baza funcționării civilizației într-un oraș modern.” Reacții și solicitări: apărare antiaeriană și sprijin economic Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a declarat că exploziile s-au produs în imediata apropiere a sediului MAE și a acuzat Moscova că a vizat „centrul vechii Rusii kievene”. „Privind ferestrele sparte în această dimineață, pot spune cu toată convingerea, în numele întregii echipe diplomatice: teroriștii ruși nu ne vor opri.” Într-un mesaj pe platforma X, Sibiha a calificat atacurile drept semn al „disperării” Kremlinului și a cerut partenerilor occidentali intensificarea sprijinului, inclusiv: noi sisteme de apărare antiaeriană; investiții în industria de apărare ucraineană; utilizarea activelor rusești înghețate; restricții suplimentare împotriva militarilor ruși; accelerarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Atacul a fost condamnat și de premierul Canadei, Mark Carney, care a spus că bombardamentele rusești „nu schimbă faptul că Rusia pierde acest război” și că Ottawa va continua să lucreze cu partenerii internaționali pentru o „pace justă și durabilă pentru Ucraina și Europa”. [...]
Noul premier al Ungariei taie din costurile aparatului public după ce Péter Magyar a anunțat, potrivit Mediafax , că își reduce salariul cu peste 50% și pregătește diminuări de venituri și plafonări de deconturi pentru mai multe categorii de demnitari, inclusiv șefi ai companiilor de stat. Măsura a fost prezentată într-un interviu pentru RTL Ungaria, citat de Bild, la scurt timp după victoria electorală din aprilie. Conform planului, salariul brut lunar al premierului ar urma să ajungă la aproximativ 3,8 milioane de forinți, echivalentul a circa 10.500 de euro (aprox. 52.500 lei), de peste două ori mai puțin decât venitul fostului premier Viktor Orbán . Ce tăieri și limitări anunță guvernul Pe lângă reducerea salariului premierului, Executivul pregătește măsuri care vizează atât veniturile, cât și cheltuielile decontate: tăieri de venituri pentru miniștri, parlamentari, primari și șefi ai companiilor de stat; limitarea cheltuielilor suplimentare decontate parlamentarilor (combustibil, cazare, angajați); reducerea plafonului de decontare pentru deputați de la până la 7 milioane de forinți pe lună (aprox. 19.500 de euro, circa 97.500 lei) la „mai puțin de 5 milioane de forinți”. Péter Magyar le-a cerut aleșilor să nu utilizeze integral nici măcar sumele reduse, potrivit aceleiași surse. Miza bugetară și justificarea politică Guvernul estimează că pachetul de măsuri ar putea aduce economii de aproximativ 50 de miliarde de forinți, echivalentul a circa 139 de milioane de euro (aprox. 695 milioane lei). Premierul și-a justificat decizia prin diferența mare dintre veniturile politicienilor și cele ale populației. În Ungaria, salariul mediu brut este de aproximativ 640.000 de forinți pe lună, adică în jur de 1.630 de euro (aprox. 8.150 lei). În acest context, Mediafax notează că premierul Ungariei era până acum printre cei mai bine plătiți lideri guvernamentali din Uniunea Europeană. Péter Magyar a devenit o figură politică proeminentă după ruptura de partidul lui Viktor Orbán și lansarea unei platforme anti-corupție și pro-reformă, iar campania sa a inclus promisiuni privind reducerea privilegiilor și limitarea cheltuielilor statului. [...]
Iran sugerează că SUA ar fi fost forțate să accepte concesii pentru a încheia războiul cu Teheranul , într-o formulă de pace „în stil persan”, potrivit Al Jazeera . Mesajul, atribuit purtătorului de cuvânt al Ministerului iranian de Externe , indică o posibilă repoziționare a negocierilor în favoarea Iranului, cu implicații directe pentru stabilitatea regională și riscul de escaladare. În materialul NewsFeed, purtătorul de cuvânt invocă un episod din istoria Persiei antice, descris ca o victorie în fața unei invazii eșuate a Imperiului Roman. Referința este folosită ca paralelă pentru a susține ideea că Statele Unite ar fi ajuns să facă „concesii” într-un acord care ar urma să pună capăt războiului „în termenii Teheranului”. Din informațiile publicate nu reiese care ar fi concesiile vizate, dacă există un acord formal sau un calendar de implementare. Al Jazeera notează doar că postarea „sugerează” această direcție, fără detalii despre conținutul negocierilor sau despre poziția oficială a SUA. [...]
