Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, își păstrează mandatul și mută disputa în zona de control constituțional, anunțând că nu demisionează după expirarea termenului cerut de guvern și că așteaptă opinia Comisiei de la Veneția, potrivit Mediafax.
Sulyok a spus că situația trebuie tratată „strict în conformitate cu Constituția” și a precizat, într-un mesaj video publicat pe Facebook, că a sesizat Comisia de la Veneția. În același mesaj, el a afirmat că își dorește în continuare colaborarea cu guvernul și că va susține adoptarea legislației necesare pentru deblocarea fondurilor Uniunii Europene.
Conform informațiilor citate, Péter Magyar stabilise anterior data de 31 mai ca termen-limită pentru demisia mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv a președintelui și a procurorului general Gábor Bálint Nagy. Duminică după-amiază, el a revenit cu o postare în care a reamintit apropierea termenului și a anunțat că el și ministrul justiției îl vor vizita pe președinte luni, la ora 08:00.
Magyar l-a descris anterior pe Sulyok drept „președintele marionetă” al lui Viktor Orbán, susținând că ar fi fost ales pentru loialitatea față de partidul Fidesz, nu pentru apărarea constituționalismului.
În sistemul politic al Ungariei, președintele este ales de parlament și are în principal un rol ceremonial, însă poate interveni în procesul de verificare constituțională a legilor. În acest context, decizia lui Sulyok de a aștepta un aviz al Comisiei de la Veneția (organ consultativ al Consiliului Europei pe teme constituționale) indică o încercare de a ancora disputa într-un cadru de interpretare juridico-constituțională, nu doar politic.
De-a lungul timpului, mai mulți președinți susținuți de majoritatea Fidesz – Pál Schmitt, János Áder, Katalin Novák și acum Tamás Sulyok – au fost considerați apropiați de guvernele conduse de Viktor Orbán, mai notează materialul.
Recomandate
Péter Magyar leagă politica de migrație a Ungariei de riscuri de securitate , invocând violențele din Franța ca argument pentru menținerea controlului strict la frontiere și respingerea presiunilor externe, potrivit Mediafax . Într-un mesaj publicat pe Facebook și citat de publicația maghiară Telex , politicianul a descris distrugerile din timpul protestelor din Franța drept acte de vandalism și violență „care nu pot fi justificate” și a susținut că acestea ar arăta de ce Budapesta nu intenționează să își relaxeze politica privind imigrația și protecția frontierelor externe. „Poate că acum este de înțeles pentru toată lumea de ce Ungaria susține cea mai strictă abordare posibilă în privința migrației și de ce nu vom relaxa, sub nicio presiune, protecția frontierelor noastre externe și politica noastră privind imigrația” Magyar a mai afirmat că, în timpul violențelor, ar fi fost distruse clădiri istorice, sute de polițiști ar fi fost răniți și ar fi fost provocate pagube materiale importante. În același timp, el a insistat asupra distincției dintre protestele pașnice și actele de violență. „Să fie clar pentru toată lumea: protestul pașnic și legal și vandalismul și violența sunt două lucruri complet diferite. Primul este un drept fundamental, iar al doilea reprezintă o infracțiune gravă” Contextul invocat: proteste ample și intervenții ale forțelor de ordine Declarațiile vin după protestele de sâmbătă din mai multe orașe franceze, care au început în mare parte pașnic, dar în unele zone s-au transformat în confruntări cu forțele de ordine, incendieri și distrugeri. Potrivit cifrelor prezentate de Telex, aproximativ 550.000 de persoane au participat la manifestații, iar poliția a reținut aproximativ 1.200 de oameni. Premierul francez Sébastien Lecornu a declarat că aproximativ 150 de polițiști au fost răniți în timpul tulburărilor. Telex mai notează că Magyar nu a menționat în mesajul său faptul că protestele au izbucnit în principal pe fondul problemelor legate de costul vieții și de situația din sistemul de educație, iar majoritatea participanților au manifestat pașnic, violențele producându-se în paralel cu demonstrațiile. Mesajul către UE: „Europa… într-un pericol uriaș” În același mesaj, politicianul a făcut referire și la discuțiile europene privind migrația, susținând că la recentul summit al Uniunii Europene ar fi devenit evident că majoritatea statelor europene doresc o schimbare față de politicile anterioare în acest domeniu. „Europa pe care o iubim cu toții este astăzi într-un pericol uriaș… Europa poate conta pe Ungaria” Magyar și-a exprimat, totodată, solidaritatea cu poporul francez. [...]
Marco Rubio neagă că SUA ar fi limitat sprijinul pentru Ucraina , respingând acuzațiile că lipsa unor informații furnizate de Washington ar provoca pierderi de vieți pe front, într-un moment în care Kievul avertizează asupra întârzierilor la livrările de armament esențiale pentru apărare, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, în India, unde Rubio se află într-o vizită axată pe comerț, conform Sky News . Întrebat de reporteri dacă Washingtonul a limitat sprijinul acordat Kievului, secretarul de stat a calificat drept „scandaloase” afirmațiile atribuite unor persoane asociate guvernului ucrainean. „Este scandalos. Este revoltător. Pur și simplu nu este adevărat. Nu este corect.” Ce spune Rubio despre sprijinul SUA Rubio a susținut că sprijinul acordat Ucrainei nu s-a modificat și că nu a existat o decizie politică menită să afecteze Kievul. „Tot ceea ce a făcut Departamentul Apărării pentru Ucraina rămâne neschimbat. Situația nu s-a schimbat. Nimic nu s-a schimbat.” Totodată, el a negat existența unei „directive politice deliberate” împotriva Ucrainei și a explicat că Washingtonul ar încerca să echilibreze obligațiile față de alți parteneri cu propriile standarde și cerințe privind capacitățile disponibile. Contextul disputei: interceptoare plătite, dar nelivrate Tensiunile vin după ce, luni seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat SUA că întârzie deliberat livrările de rachete interceptoare destinate Ucrainei, deși acestea ar fi fost deja plătite de state europene, potrivit Adevărul . Zelenski a afirmat că rachetele sunt pregătite, însă autorizația nu ar fi fost încă acordată, acuzând o decizie politică de încetinire a sprijinului. În acest context, Kievul se teme că ajutorul american — considerat esențial pentru apărarea împotriva atacurilor rusești — ar putea fi redus, iar întârzierile la interceptoare ar afecta capacitatea Ucrainei de a-și proteja populația și infrastructura. Miza: continuitatea ajutorului și efectele în lanț Disputa are loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Președintele american l-a criticat pe liderul ucrainean pentru atacurile asupra rafinăriilor rusești , susținând că acestea reduc disponibilitatea carburanților la nivel mondial și împing prețurile în sus, conform Adevărul . Pentru Ucraina, miza imediată rămâne predictibilitatea sprijinului militar american: orice blocaj sau întârziere la livrările de interceptoare și la schimbul de informații poate avea efecte directe asupra apărării aeriene și, implicit, asupra riscului pentru civili și infrastructură. [...]
Publicarea unor imagini cu Kim Jong Un sugerează o reacție de control al riscului politic în regiune , după ce în spațiul online au circulat zvonuri că liderul nord-coreean ar fi murit în urma unei hemoragii cerebrale, potrivit Daily Mail . Fotografiile, difuzate de agenția de presă de stat din Coreea de Nord, îl arată pe Kim Jong Un, în vârstă de 42 de ani, alături de fiica sa de 13 ani, Kim Ju Ae , inspectând o expoziție de îmbrăcăminte și încălțăminte în capitala Phenian. Publicația notează că autoritățile nord-coreene susțin că imaginile au fost făcute „ieri”, însă acest lucru nu a fost verificat independent. Zvonurile au fost alimentate de Xie Wanjun, un disident chinez stabilit în SUA și președinte al China Democracy Party, care a afirmat, fără a prezenta dovezi, că Kim ar fi suferit „o hemoragie cerebrală severă” și ar fi intrat în comă. Acesta a susținut că liderul nord-coreean ar fi fost dus la un spital din Beijing, unde ar fi murit, iar trupul ar fi fost transportat înapoi în Coreea de Nord, informația fiind „ținută sub tăcere”. În paralel, diplomați și servicii de informații sud-coreene ar fi spus că nu au auzit „nimic” care să susțină afirmațiile privind decesul lui Kim, conform aceleiași surse. Context: speculații recurente despre sănătatea liderului nord-coreean Starea de sănătate a lui Kim Jong Un este de mai mult timp subiect de speculații. În septembrie, agenția de informații a Coreei de Sud ar fi apreciat că liderul nord-coreean este „extrem de obez” și expus riscului de boli cardiace, după ce ar fi luat în greutate. Un politician din Seul, Youn Kun-young, citat ca făcând referire la South Korean National Intelligence Service, a afirmat că Kim ar cântări peste 310 livre (aprox. 141 kg) și că ar fi la „risc ridicat de boală cardiovasculară”, dar că nu ar fi arătat dificultăți în activități fizice, inclusiv urcatul scărilor. În același timp, acesta a spus că, potrivit evaluărilor, nu ar exista semne de probleme de sănătate, având în vedere monitorizarea de către o echipă medicală dedicată. Speculațiile au mai crescut în 2020, când Kim a lipsit de la o comemorare importantă și nu a apărut public aproximativ 20 de zile, alimentând atunci zvonuri despre o posibilă boală gravă după o intervenție chirurgicală. De ce contează: semnal pentru stabilitatea regimului și pentru piețele regionale Într-un stat cu armament nuclear și cu o succesiune politică opacă, orice informație privind incapacitatea sau moartea liderului poate amplifica incertitudinea strategică în Asia de Nord-Est. În acest context, apariția rapidă a unor imagini prezentate drept „dovadă a vieții” funcționează ca un instrument de reducere a speculațiilor, chiar dacă autenticitatea și data exactă a fotografiilor nu sunt confirmate independent. Daily Mail mai amintește că, deși Coreea de Nord s-a confruntat în trecut cu penurii alimentare repetate, un bucătar care a lucrat cu echipele implicate într-un summit SUA–Coreea de Nord a declarat în 2019 că liderul nord-coreean ar prefera alimente de lux, precum caviar, homar și foie gras. [...]
Avertismentul că Washingtonul ar putea condiționa sprijinul pentru Kiev de o înțelegere cu Moscova ridică riscuri operaționale imediate pentru apărarea Ucrainei , în contextul unor tensiuni deja vizibile pe livrările de armament și pe accesul la servicii satelitare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile generalului american în retragere Wesley Clark . Fost comandant suprem al forțelor aliate NATO, Clark a spus într-un interviu acordat jurnalistei Elizabeth Vargas de la NewsNation (link în sursă) că președintele Donald Trump ar putea urmări „să facă schimb” suveranitatea Ucrainei pentru cooperarea președintelui rus Vladimir Putin în dosarul Iranului, în special pe tema programului nuclear al Teheranului. El a descris un asemenea scenariu drept o „înțelegere foarte, foarte coruptă și periculoasă”, avertizând că presiunea SUA asupra Kievului ar putea împinge Ucraina spre capitulare, în timp ce Rusia ar fi „recompensată” pentru agresiune. „Dacă poate provoca eșecul Ucrainei, livrează Ucraina lui Putin.” Clark a afirmat că, în interpretarea sa, Putin ar oferi ajutor pe relația cu Iranul în schimbul unor concesii privind Ucraina. „Exact. Exact asta se înțelege.” Publicația notează însă explicit că fostul general nu a prezentat dovezi directe privind existența unei astfel de înțelegeri, ci a vorbit despre o interpretare a acțiunilor recente și a priorităților diplomatice ale lui Trump. Ce consecințe operaționale indică avertismentul În material sunt menționate mai multe puncte de fricțiune între Kiev și Washington, care, dacă s-ar confirma sau s-ar amplifica, ar afecta direct capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea: decizia lui Trump de a relaxa sancțiunile energetice împotriva Rusiei; restricții semnalate asupra comunicațiilor prin satelit; întârzieri în livrarea unor rachete critice pentru apărarea aeriană. Președintele Volodimir Zelenski a acuzat Washingtonul că nu a furnizat informații în avans despre recente atacuri cu rachete balistice rusești și că a încetinit servicii satelitare folosite de forțele ucrainene. Clark a spus că, în timpul unei vizite recente la Varșovia, a observat îngrijorare în rândul oficialilor europeni de securitate, invocând inclusiv relatări despre întreruperea utilizării Starlink și a schimbului de informații, în timp ce „38 de rachete într-o noapte” ar fi lovit în jurul Kievului. În același timp, administrația Trump a negat că ar fi suspendat deliberat schimbul de informații cu Ucraina, iar oficiali americani au contestat afirmațiile potrivit cărora Washingtonul ar fi ordonat restricții satelitare. Context: temeri privind negocieri fără Ucraina la masă Clark a comparat scenariul cu Acordul de la München din 1938, susținând că încheierea unui război în detrimentul suveranității unei țări invadate ar submina principiile internaționale pe care SUA le-au apărat istoric. El a criticat și posibilitatea unui summit în trei – Trump, Putin și președintele chinez Xi Jinping – care ar putea avea loc la reuniunea APEC de luna viitoare, la Shenzhen, în China. Temerea, potrivit materialului, este că o eventuală discuție despre o „soluție” pentru război ar putea avea loc fără participarea Ucrainei. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, este citat cu o poziție similară: un astfel de format ar încuraja Moscova să continue invazia. Pentru moment, miza practică rămâne dacă tensiunile deja reclamate – întârzieri de livrări, dispute pe informații și servicii satelitare – se traduc în limitări persistente pe teren, într-un moment în care Kievul insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare aeriană și sprijin informațional. [...]
China a trimis forțe navale pentru a monitoriza o navă militară americană pe care o acuză că a intrat „ilegal” în apele din jurul bancului de nisip Sabina, un punct disputat din Marea Chinei de Sud, potrivit HotNews . Episodul adaugă presiune operațională într-o zonă unde incidentele maritime se multiplică și cresc riscul de escaladare între armate și gărzi de coastă. Beijingul revendică aproape întreaga Mare a Chinei de Sud, deși la această mare au ieșire și state precum Filipine, Taiwan și Vietnam. În ultima perioadă, cele mai pronunțate tensiuni au fost între China și Filipine. Potrivit Comandamentului Teatrului de Sud al armatei chineze, nava americană „USS Charleston” ar fi „pătruns ilegal”, fără aprobarea Beijingului, în apele din apropierea bancului de nisip Sabina din Insulele Spratly, în primele ore ale zilei de marți. Comandamentul susține că acțiunea SUA ar încălca „drepturile și interesele suverane” ale Chinei, ar pune în pericol securitatea maritimă și ar afecta pacea și stabilitatea regională, adăugând că a trimis forțe pentru a urmări și monitoriza nava. Marina SUA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit Reuters. În mod obișnuit, armata americană descrie astfel de misiuni drept „operațiuni pentru libertatea de navigație”, însă aceeași sursă notează că ultima operațiune cunoscută de acest tip în Marea Chinei de Sud ar fi avut loc cu mai bine de un an în urmă. De partea cealaltă, un purtător de cuvânt al armatei filipineze a declarat că nava americană „nu a pătruns pe teritoriul Chinei” și că nicio țară nu are autoritatea de a cere permisiune prealabilă pentru „tranzitul legal prin apele internaționale”. Filipinele au un tratat de apărare reciprocă cu SUA și își dispută cu China suveranitatea asupra bancului de nisip Sabina și asupra întregului arhipelag Spratly. Context: incidente repetate în jurul bancului Sabina Luna trecută, o navă a Gărzii de Coastă a Chinei a lovit o ambarcațiune filipineză aflată într-o misiune de realimentare în apropierea aceluiași banc de nisip, potrivit Gărzii de Coastă a Filipinelor. China a acuzat partea filipineză că ar fi responsabilă pentru coliziune. Incident separat: confruntare între navele de coastă ale Taiwanului și Chinei Tot marți, într-un incident distinct în nordul Mării Chinei de Sud, Garda de Coastă a Taiwanului a anunțat că o navă a Gărzii de Coastă a Chinei a intrat în apele cu acces restricționat din apropierea Insulelor Pratas, controlate de Taiwan. Autoritățile taiwaneze spun că au trimis nava „Taichung” pentru a avertiza ambarcațiunea chineză să se îndepărteze, în timp ce cele două părți își transmiteau mesaje. Potrivit Gărzii de Coastă a Taiwanului, nava chineză ar fi transmis prin radio că „așa-numita Republică Chineză nu există”, iar nava taiwaneză a răspuns că „Republica Chineză, Taiwan, este o țară suverană și independentă”. Garda de Coastă a Taiwanului a precizat că disputa era în desfășurare. Biroul pentru Afaceri Taiwaneze al Chinei nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Săptămâna trecută, biroul a afirmat că Taiwanul trebuie să „suporte consecințele” după ce Garda de Coastă taiwaneză a folosit un tun cu apă împotriva unei ambarcațiuni chineze de pescuit, în apropierea Insulelor Pratas. Insulele Pratas sunt situate între sudul Taiwanului și Hong Kong și sunt apărate limitat, securitatea lor fiind în responsabilitatea Gărzii de Coastă a Taiwanului. În paralel, China și-a intensificat activitățile Gărzii de Coastă în jurul Taiwanului, inclusiv în largul coastei de est, ceea ce a alimentat îngrijorări în capitalele occidentale. [...]
Zvonurile despre o posibilă incapacitate medicală a lui Kim Jong-un readuc în prim-plan riscul unei tranziții de putere la Phenian , într-un context în care informațiile sunt neconfirmate și greu de verificat, potrivit Adevărul . Informațiile au apărut pe rețelele sociale și au fost preluate de presa britanică, care susține că liderul nord-coreean ar fi suferit o hemoragie cerebrală, s-ar afla în comă și ar fi fost transportat de urgență în China, pentru îngrijiri la un spital din Beijing. Articolul subliniază însă că nu există confirmări oficiale și nici dovezi publice privind transferul, diagnosticul sau presupusa comă. Ce se știe și ce lipsește din confirmări Potrivit relatărilor din presa britanică, Kim Jong-un ar fi fost internat la Spitalul Peking Union Medical College din capitala chineză. În același timp, sunt vehiculate și speculații legate de capacitatea sistemului medical nord-coreean de a asigura tratamentul necesar. Adevărul notează că autoritățile de la Phenian și cele de la Beijing nu au oferit informații oficiale pe acest subiect, iar absența unor date verificabile menține situația la nivel de zvon. Absența din spațiul public, principalul combustibil al speculațiilor Conform The Sun , ultima apariție publică a liderului nord-coreean ar fi avut loc pe 11 octombrie, când ar fi vizitat un muzeu dedicat apărării, într-o locație neprecizată din Phenian. Publicația britanică leagă lipsa aparițiilor publice de ipoteza unei probleme grave de sănătate. Nu este prima dată când dispariții temporare din spațiul public generează astfel de scenarii: în 2020 au circulat zvonuri similare, care nu s-au confirmat după reapariția lui Kim Jong-un. Miza: succesiunea la conducerea Coreei de Nord Noile speculații readuc în discuție succesiunea la vârful unuia dintre cele mai izolate state din lume. Adevărul indică două nume vehiculate în spațiul public: Kim Yo-jong , sora liderului, care deține o poziție importantă în structurile de putere și este considerată de unii analiști o posibilă opțiune pentru o preluare temporară a conducerii, dacă fratele său nu și-ar mai putea exercita atribuțiile. Kim Ju-ae , fiica liderului, care apare frecvent alături de tatăl său la evenimente militare și ceremonii oficiale după debutul public din noiembrie 2022; serviciile de informații sud-coreene ar fi sugerat anterior că ar putea fi pregătită ca succesoare. Context: evaluări anterioare privind riscurile de sănătate Sănătatea lui Kim Jong-un a fost în atenția presei internaționale și în trecut. Potrivit unor evaluări ale serviciilor de informații sud-coreene citate de The Sun, liderul ar avea peste 140 de kilograme și o înălțime de aproximativ 1,70 metri, existând relatări despre posibile riscuri cardiovasculare asociate greutății și fumatului. În lipsa unor confirmări oficiale, informațiile rămân la stadiul de speculații, însă simpla posibilitate a unei incapacități medicale menține presiunea pe tema succesiunii și a stabilității decizionale la Phenian. [...]
