Ungaria intră într-un blocaj instituțional cu miză directă pe fondurile UE, după ce președintele Tamas Sulyok a refuzat să demisioneze la termenul impus de premierul Peter Magyar, potrivit Antena 3. Șeful statului spune că vrea să rămână în funcție și promite sprijin pentru legislația necesară „deblocării fondurilor europene”, în timp ce noul guvern îl contestă ca „ilegitim”.

Termenul-limită pentru demisie a expirat duminică seară, iar situația este descrisă drept prima criză politică majoră la Budapesta de la venirea la putere a partidului Tisza, condus de Peter Magyar.

De ce contează: riscul de întârziere a deciziilor legate de banii europeni

Deși președinția Ungariei este o funcție în principal ceremonială, fără atribuții executive, Sulyok a legat explicit rămânerea sa în funcție de cooperarea cu guvernul și de susținerea pachetului legislativ necesar pentru accesarea fondurilor UE, conform aceleiași surse.

În paralel, premierul Peter Magyar susține că noul parlament ar trebui să aleagă un alt președinte, „în linie cu voința populară” exprimată la alegerile din aprilie. În Ungaria, președintele este ales de parlament.

Pozițiile celor doi: „nu demisionez” vs. „nu mai reprezintă voința populară”

Tamas Sulyok a transmis, într-un clip publicat pe rețelele sociale, că nu intenționează să demisioneze și că vrea să continue să lucreze „alături de guvern”. Totodată, a spus că așteaptă un verdict al Comisiei de la Veneția și că „totul trebuie să se desfășoare în acord cu Constituția”.

Peter Magyar l-a atacat public pe președinte și a anunțat că intenționează să îi facă o vizită luni, după ce le-a reamintit susținătorilor săi de expirarea ultimatumului.

În mesajul publicat pe Facebook, Magyar a invocat și remunerația președintelui:

„Chiar și de Ziua Copilului își apără doar salariul lunar de 6,3 milioane de forinți (aprox. 18 mii euro – n. red.), în loc să-și ceară scuze”.

Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile

Antena 3 notează că ultimatumul pentru demisie a vizat și alți oficiali, inclusiv procurorul general Gabor Balint Nagy. În lipsa altor detalii în material despre pașii instituționali concreți, rămâne de văzut dacă noua majoritate parlamentară va încerca schimbarea președintelui prin vot sau dacă disputa se va muta în zona interpretărilor constituționale, pe fondul așteptării verdictului Comisiei de la Veneția.