Știri
Știri din categoria Politică
Péter Magyar vrea să limiteze la două mandate funcția de premier, o schimbare constituțională care ar bloca revenirea lui Viktor Orbán la conducerea guvernului și ar reseta regulile jocului politic în Ungaria, potrivit HotNews, după prima conferință de presă a liderului Tisza de după victoria în alegeri.
Magyar a spus că ungurii „nu au votat doar pentru o schimbare de guvern, ci pentru o schimbare de regim” și a cerut o tranziție „rapidă și scurtă” a puterii. El i-a solicitat președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, să convoace noul Parlament „cât mai curând posibil” și să îl invite să formeze guvernul, ca lider al celui mai puternic partid.
Liderul opoziției a anunțat că noua majoritate va modifica Constituția pentru a limita mandatul oricărui prim-ministru la două mandate, adică maximum opt ani. Magyar a precizat că regula ar urma să se aplice și retroactiv, ceea ce ar însemna, în practică, că Viktor Orbán – premier timp de 16 ani și patru mandate consecutive – nu ar mai putea reveni în funcție.
În același registru, Magyar a promis „restabilirea democrației” și readucerea „mecanismelor de control și echilibru”. Totodată, și-a reiterat apelul ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze, pe care l-a numit „o marionetă” a lui Orbán.
Magyar a prezentat viitorul executiv ca fiind pro-european și a vorbit despre o „reancorare fermă” a Ungariei în Uniunea Europeană, potrivit relatărilor The Guardian și Reuters preluate în material. În același timp, a spus că susține menținerea opțiunii de neparticipare la finanțarea pachetului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) și că nu sprijină o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei la UE.
El a argumentat că Ungaria se află într-o „situație financiară foarte dificilă” și a insistat pe reluarea fluxului de fonduri europene, despre care a spus că „ni se cuvin”. În privința aderării Ucrainei, a declarat că „ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie primită în Uniunea Europeană” și a indicat că ar dori un referendum în Ungaria, adăugând că nu vede acest lucru posibil „în următorii zece ani”.
Magyar l-a acuzat pe Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania, susținând că sprijinul acordat liderului AUR, George Simion, a fost împotriva intereselor comunității maghiare din România. Despre Simion, Magyar a afirmat că „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și a susținut că o astfel de persoană „nu poate fi susținută de niciun prim-ministru al Ungariei”.
În același timp, a spus că își dorește o relație mai bună cu România și a vorbit despre cooperare economică și culturală, precum și despre sprijin pentru maghiarii din România. Magyar a criticat și UDMR, afirmând că a participat la o campanie de „dezinformare”, și a spus că intenționează să discute direct cu liderul formațiunii, Kelemen Hunor.
Magyar le-a mulțumit Rusiei și Chinei pentru că au „acceptat” rezultatul votului și a spus că își dorește relații „pragmatice” cu Moscova, în condițiile în care Ungaria rămâne dependentă de importurile de energie din Rusia. El a afirmat că Ungaria „nu își poate schimba geografia” și că va încerca să diversifice, fără a sugera o desprindere completă.
Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a declarat că respectă votul maghiarilor și că așteaptă continuarea angajamentului „extrem de pragmatic” cu noua conducere de la Budapesta.
Din declarațiile lui Magyar, următorul pas imediat ar fi convocarea rapidă a noului Parlament și începerea tranziției politice. Modificarea Constituției – inclusiv componenta de aplicare retroactivă a limitării mandatelor – rămâne însă de văzut cum va fi formulată și adoptată, în funcție de procedurile interne și de calendarul parlamentar.
Recomandate
PSD își închide, deocamdată, ușa către AUR , iar Sorin Grindeanu pune decizia pe seama lipsei de încredere în liderul formațiunii, George Simion , potrivit news . Președintele PSD spune că nu are „nimic” cu AUR ca partid sau cu votanții săi, dar afirmă că nu crede declarațiile lui Simion, pe care îl acuză de inconsecvență. În intervenția de luni seară la România TV, Grindeanu a susținut că AUR „îl ține în funcție pe Bolojan”, argumentând că parlamentarii formațiunii ar fi ieșit din sală la votul pentru Guvernul propus de Adrian Veștea. În același context, liderul PSD a afirmat că, spre deosebire de PSD, AUR „s-a oprit la jumătatea drumului” după ce a contribuit la răsturnarea guvernului. Miza politică: semnal de blocaj pentru o posibilă alianță PSD–AUR Întrebat dacă George Simion i-ar fi promis că AUR va vota în Parlament Guvernul propus de Adrian Veștea, Grindeanu a răspuns că nu i-a făcut o astfel de promisiune direct lui și a invocat existența unor „diverse discuții”, fără a detalia. Mesajul central a rămas însă lipsa de încredere în liderul AUR, pe care Grindeanu o prezintă ca motiv pentru a respinge orice apropiere politică. De ce refuză PSD discuțiile cu AUR Grindeanu a spus că, în acest moment, PSD refuză orice discuție despre o alianță cu AUR „din cauza” președintelui partidului, George Simion, pe care îl indică drept cauza „principală”. „Daţi-mi voie să nu am încredere deloc în ceea ce spune Simion, dar deloc, deloc.” [...]
Ruptura PSD–USR riscă să blocheze negocierile politice și să complice adoptarea rapidă a unor legi legate de fondurile UE , după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus la news.ro că, „sub nicio formă”, cele două partide „nu vor mai putea sta la aceeași masă pentru a discuta”. Declarația a fost făcută luni seară, la România TV, când Grindeanu a fost întrebat dacă PSD și USR mai pot lua loc la aceeași masă pentru discuții. Răspunsul său a fost tranșant: „Nu, din punctul meu de vedere nu, sub nicio formă!” „ Guvern de armistițiu ”, variantă respinsă Grindeanu a afirmat că a fost de acord cu varianta unui „guvern de armistițiu”, dar că aceasta a fost respinsă. În același context, el a criticat USR, referindu-se la ponderea electorală a partidului: „Eu azi am fost de acord cu această variantă, dar au respins-o. Domnii sunt puternici, domnii cu 10% încearcă să dea linia în România.” Miza: voturile din Parlament și legislația cu impact pe bani europeni Liderul PSD a susținut că USR ar fi luat, în ultimele luni, decizii de delimitare față de PSD, iar în acest context a pus sub semnul întrebării așteptarea ca PSD să continue să susțină inițiativele USR în Parlament. În declarațiile sale, Grindeanu a legat explicit discuția de nevoia de soluții legislative „transparent”, inclusiv pentru ca „România să nu piardă bani europeni”, cu dezbateri în Parlament și consultări cu „partenerii sociali”. Acuzații privind inițiative legislative „retroactive” Grindeanu a mai spus că PSD nu ar susține legi care, în opinia sa, ar urmări să „scape liderii USR de eventuale condamnări” sau să ducă la „albiri de caziere”. El a invocat și o explicație atribuită „juriștilor”, potrivit căreia retroactivitatea nu ar fi posibilă, dar că „lucrurile se pot întoarce dacă există o schimbare de lege”. „Nu vă supărați, dar asta nu e o chestiune pe care să o votăm noi în Parlament!” [...]
Ilie Bolojan avertizează că o coaliție „cu toate partidele” riscă să amplifice votul antisistem la parlamentarele din 2028 , în condițiile în care electoratul nemulțumit rămâne fără alternative în opoziție, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, luni seară, la B1 TV, că în 2024 și 2025 „votul antisistem” a fost puternic deoarece „am adunat toate partidele într-o coaliție” și „a rămas doar un singur partid în opoziție”, ceea ce a concentrat voturile de protest într-o singură direcție. În acest scenariu, a avertizat el, repetarea formulei ar duce „cu siguranță” la un vot și mai puternic în 2028, pe fondul percepției că guvernarea „nu face ceea ce trebuie pentru România”. Ce opțiuni de guvernare vede Bolojan În acest context, Bolojan a susținut că proiecțiile politice trebuie construite pe variante „care pot funcționa” și a indicat „2-3 ipoteze de lucru”, între care: o posibilă colaborare PSD–AUR „la dărâmarea Guvernului”, invocând un vot la o moțiune de cenzură care „a trecut” pe această bază; dacă o coaliție între partidele de centru-dreapta și PSD „nu poate funcționa”, alternativa ar fi guverne minoritare sprijinite de un „acord pentru România” propus de PNL. „Acord pentru România”: guverne succesive, cu proiecte agreate și cu opoziția Bolojan a descris o formulă în care, pentru o perioadă, ar funcționa un guvern de centru-dreapta, cu principalele elemente legislative agreate inclusiv cu zona de opoziție, astfel încât proiecte considerate esențiale – precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) – să poată fi adoptate. Ulterior, după „un anumit timp”, ar urma un guvern de centru-stânga, cu aceeași logică de susținere transversală pentru „lucrurile vitale”, inclusiv bugetele, pentru a asigura stabilitate și respectarea angajamentelor internaționale. În același cadru, liderul PNL a respins ipoteza ca PSD să fie primul care preia guvernarea în acest scenariu, invocând neîncrederea generată în rândul foștilor parteneri de guvernare. [...]
Refuzul PSD de a vota reformele din PNRR riscă să blocheze jaloane esențiale, iar disputa s-a mutat în spațiul public , după ce Sorin Grindeanu a reacționat agresiv pe Facebook la criticile unui activist civic, potrivit Știrile Pro TV . Președintele PSD l-a atacat într-un comentariu pe Marian Rădună , care îl criticase pentru poziția social-democraților privind pachetele de reforme din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, programul finanțat din bani europeni). În mesaj, Grindeanu a invocat că proiectele pe PNRR ar urma să fie votate „după dezbatere”, „în mod transparent” și „cu toți partenerii sociali la masă”. „Tu nu erai ăla care se tăvălea pe covoare prin Parlament?! Nu ți-e rușine să vorbești așa?! Voi la USR cu 8 la sută îmi spui mie ce să fac?! (…) Iar proiectele pe PNRR le votăm după dezbatere, în mod transparent și cu toți partenerii sociali la masă - nu cum vreți voi și Bolojan. Capisci?!” Ce a declanșat conflictul În postarea sa, Marian Rădună a susținut că a auzit că Sorin Grindeanu „nu votează pachetele pentru PNRR” și a lansat acuzații dure la adresa liderului PSD, pe care l-a etichetat în mesaj. „Am auzit că Sorin Grindeanu nu votează pachetele pentru PNRR. (…) Nu v-a ajuns cât ați furat? Eu v-aș băga la pușcărie pentru falimentarea României!” Context: cine este Marian Rădună Știrile Pro TV îl descrie pe Marian Rădună drept activist civic, voluntar și coordonator de proiecte sociale. Numele lui a revenit recent în atenția publică după ce a fost amendat de jandarmi pentru organizarea unui marș de comemorare la 10 ani de la tragedia Colectiv, pe 30 octombrie 2025, iar ulterior Jandarmeria Română i-a adresat scuze publice. De ce contează Miza depășește schimbul de replici: tema este votarea reformelor din PNRR, prezentate în material drept „vitale pentru România”. În acest context, escaladarea conflictului în spațiul public pune presiune suplimentară pe procesul politic de adoptare a pachetelor de reforme și pe modul în care PSD își justifică poziția privind calendarul și condițiile de vot. [...]
Guvernul pregătește o intervenție legislativă pentru a aduce în legalitate centrele medico-sociale operate de ONG-uri și culte , după ce premierul interimar Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor interimari ai Sănătății și Muncii să vină „în perioada următoare” cu o propunere de modificare a cadrului normativ, potrivit Agerpres . Solicitarea vine în contextul discuțiilor despre azilele administrate în județul Bihor de Viorel Pașca și familia sa, întrebat fiind la B1TV dacă situația poate fi considerată un eșec al statului român. Ce schimbare urmărește Executivul Bolojan spune că miza este crearea unor „mecanisme legale” care să permită, pe lângă sistemul public, implicarea comunităților și a organizațiilor care vor să îngrijească persoane aflate în dificultate, dar să o facă în condiții de legalitate. În declarația sa, premierul interimar a indicat explicit actorii vizați de viitoarele mecanisme: culte; familii; organizații neguvernamentale (ONG-uri). De ce contează: problema nu ar fi izolată Potrivit lui Bolojan, din datele colectate de Ministerul Muncii , cazul din Bihor „nu este singura situație din țară”. El a vorbit despre existența unor persoane aflate în situații similare și despre spații „care nu sunt autorizate” sau care „au avut autorizație, dar nu s-au mai autorizat” ca centre de tip medico-social. Ce urmează Premierul interimar a afirmat că, în ultima ședință de guvern, a stabilit cu miniștrii Sănătății și Muncii să vină cu o propunere care ar putea fi promovată fie prin lege, fie prin hotărâre de guvern, „dacă este cazul”. În acest moment, materialul citat nu oferă un calendar și nici detalii despre conținutul concret al modificărilor avute în vedere. [...]
PSD respinge ideea suspendării președintelui, ceea ce reduce șansele ca demersul AUR să strângă majoritate în Parlament , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că „nu identifică la acest moment motive constituționale” pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan și că nu vede „nici o majoritate” care să susțină o astfel de acțiune. Declarațiile au fost făcute la România TV , unde Grindeanu a insistat că, din perspectiva PSD, nu există o bază constituțională „care să stea în picioare” pentru declanșarea procedurii. El a adăugat că a fost adversar politic al lui Nicușor Dan și că l-a votat o singură dată, „în turul doi anul trecut”, dar că asta nu schimbă evaluarea privind lipsa motivelor de suspendare. În același context, liderul PSD a sugerat că inițiativa ar ține mai degrabă de ambiții politice, menționând că ar exista „dorința unora de a fi ei președinți”. Întrebat la cine se referă, i-a indicat pe George Simion, Călin Georgescu și Ilie Bolojan. Context: AUR a decis pe 1 iulie să înceapă procedura AUR a anunțat pe 1 iulie demararea procesului de suspendare a președintelui Nicușor Dan și începerea procedurilor pentru organizarea alegerilor anticipate, potrivit unui comunicat al formațiunii, mai notează Agerpres. Decizia a fost luată de Consiliul Național de Conducere al partidului, într-o ședință extraordinară la Alexandria (județul Teleorman), unde cei 135 de membri prezenți au votat în unanimitate. Printre motivele invocate de AUR se numără: „excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor care privesc viitorul României”; „refuzul privind nominalizarea celei de-a doua propuneri de prim-ministru, așa cum este constituțional”. De ce contează: fără o majoritate, suspendarea rămâne improbabilă Poziția exprimată de Grindeanu indică faptul că, cel puțin în acest moment, AUR nu are un sprijin evident pentru a construi o majoritate parlamentară în favoarea suspendării. În lipsa unei astfel de majorități, demersul rămâne mai degrabă un instrument de presiune politică decât o procedură cu șanse imediate de finalizare. [...]
