Știri
Știri din categoria Politică
Péter Magyar vrea să limiteze la două mandate funcția de premier, o schimbare constituțională care ar bloca revenirea lui Viktor Orbán la conducerea guvernului și ar reseta regulile jocului politic în Ungaria, potrivit HotNews, după prima conferință de presă a liderului Tisza de după victoria în alegeri.
Magyar a spus că ungurii „nu au votat doar pentru o schimbare de guvern, ci pentru o schimbare de regim” și a cerut o tranziție „rapidă și scurtă” a puterii. El i-a solicitat președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, să convoace noul Parlament „cât mai curând posibil” și să îl invite să formeze guvernul, ca lider al celui mai puternic partid.
Liderul opoziției a anunțat că noua majoritate va modifica Constituția pentru a limita mandatul oricărui prim-ministru la două mandate, adică maximum opt ani. Magyar a precizat că regula ar urma să se aplice și retroactiv, ceea ce ar însemna, în practică, că Viktor Orbán – premier timp de 16 ani și patru mandate consecutive – nu ar mai putea reveni în funcție.
În același registru, Magyar a promis „restabilirea democrației” și readucerea „mecanismelor de control și echilibru”. Totodată, și-a reiterat apelul ca președintele Tamás Sulyok să demisioneze, pe care l-a numit „o marionetă” a lui Orbán.
Magyar a prezentat viitorul executiv ca fiind pro-european și a vorbit despre o „reancorare fermă” a Ungariei în Uniunea Europeană, potrivit relatărilor The Guardian și Reuters preluate în material. În același timp, a spus că susține menținerea opțiunii de neparticipare la finanțarea pachetului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) și că nu sprijină o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei la UE.
El a argumentat că Ungaria se află într-o „situație financiară foarte dificilă” și a insistat pe reluarea fluxului de fonduri europene, despre care a spus că „ni se cuvin”. În privința aderării Ucrainei, a declarat că „ar fi imposibil ca o țară aflată în război să fie primită în Uniunea Europeană” și a indicat că ar dori un referendum în Ungaria, adăugând că nu vede acest lucru posibil „în următorii zece ani”.
Magyar l-a acuzat pe Orbán că „i-a trădat” pe maghiarii din Transilvania, susținând că sprijinul acordat liderului AUR, George Simion, a fost împotriva intereselor comunității maghiare din România. Despre Simion, Magyar a afirmat că „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și a susținut că o astfel de persoană „nu poate fi susținută de niciun prim-ministru al Ungariei”.
În același timp, a spus că își dorește o relație mai bună cu România și a vorbit despre cooperare economică și culturală, precum și despre sprijin pentru maghiarii din România. Magyar a criticat și UDMR, afirmând că a participat la o campanie de „dezinformare”, și a spus că intenționează să discute direct cu liderul formațiunii, Kelemen Hunor.
Magyar le-a mulțumit Rusiei și Chinei pentru că au „acceptat” rezultatul votului și a spus că își dorește relații „pragmatice” cu Moscova, în condițiile în care Ungaria rămâne dependentă de importurile de energie din Rusia. El a afirmat că Ungaria „nu își poate schimba geografia” și că va încerca să diversifice, fără a sugera o desprindere completă.
Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a declarat că respectă votul maghiarilor și că așteaptă continuarea angajamentului „extrem de pragmatic” cu noua conducere de la Budapesta.
Din declarațiile lui Magyar, următorul pas imediat ar fi convocarea rapidă a noului Parlament și începerea tranziției politice. Modificarea Constituției – inclusiv componenta de aplicare retroactivă a limitării mandatelor – rămâne însă de văzut cum va fi formulată și adoptată, în funcție de procedurile interne și de calendarul parlamentar.
Recomandate
Parlamentul Ungariei a abrogat restricțiile din 2021 privind „promovarea” LGBT+ către minori , într-o mișcare cu impact direct de reglementare, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că legea încălca principiile fundamentale ale UE, potrivit Adevărul . Votul marchează o schimbare de direcție față de politicile introduse în timpul guvernării lui Viktor Orbán și reduce riscul de noi blocaje juridice în raport cu normele europene. Decizia a fost adoptată marți cu 136 de voturi pentru și 51 împotrivă. Modificările au fost susținute de partidul Tisza , condus de premierul Péter Magyar, care are o majoritate de două treimi în Parlament, în timp ce Fidesz, formațiunea fostului premier Viktor Orbán, s-a opus inițiativei. Ce prevederi au fost eliminate și ce rămâne în vigoare Abrogarea vizează prevederile care restricționau prezentarea homosexualității și a identităților de gen în fața minorilor, măsuri introduse în 2021 și prezentate oficial atunci ca parte a protecției copiilor împotriva abuzurilor sexuale. În practică, acestea au limitat accesul minorilor la informații despre homosexualitate și despre identități de gen diferite de sexul atribuit la naștere. Noua lege păstrează însă interdicțiile privind: pornografia, exploatarea sexuală, alte materiale considerate dăunătoare dezvoltării fizice, intelectuale, emoționale sau morale a copiilor. Presiunea UE și efectul asupra manifestațiilor Pride Legea din 2021 a generat critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a unor lideri europeni, care au acuzat autoritățile ungare că stigmatizează comunitatea LGBT+ și asociază nejustificat homosexualitatea cu pedofilia. În 2025, legislația a fost înăsprită, oferind autorităților un temei pentru interzicerea manifestațiilor Pride. În acest an, Curtea de Justiție a UE a decis că legea din 2021 încălca principiile fundamentale ale Uniunii, iar ulterior poliția a autorizat organizarea manifestației Gay Pride. Premierul Péter Magyar a susținut că schimbările vor ajuta Ungaria să își alinieze legislația la normele europene, dar a prezentat măsura ca una de consolidare a protecției minorilor, „indiferent de orientarea sexuală”, nu ca o restabilire generală a drepturilor persoanelor LGBT+. În context, Adevărul amintește și o declarație anterioară a premierului, relatată aici . Ce probleme rămân nerezolvate, potrivit activiștilor Tamas Dombos, reprezentant al organizației pentru drepturile omului Hatter Society, a salutat eliminarea restricțiilor privind accesul la conținuturi LGBT+ ca pe un progres important, dar a avertizat că abrogarea nu rezolvă toate problemele comunității. Potrivit acestuia: persoanele transgender nu pot obține recunoașterea legală a identității de gen, inclusiv după tranziție; cuplurile de același sex nu au dreptul de a adopta copii în aceleași condiții ca alte cupluri; nu este clar dacă guvernul intenționează să modifice și aceste prevederi. În concluzie, votul de marți elimină o parte importantă din restricțiile introduse în era Orbán, dar organizațiile LGBT+ susțin că ar fi necesare schimbări suplimentare pentru egalizarea efectivă a drepturilor. [...]
George Simion își leagă mobilizarea AUR de cazul Georgescu , pe fondul anchetei DIICOT cu un prejudiciu invocat de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), încercând să transforme dosarul penal într-un mesaj politic de „persecuție”, potrivit Adevărul . Liderul AUR a transmis, într-un videoclip publicat pe Facebook, că a reînceput să meargă „la pas” prin țară pentru întâlniri cu susținătorii și a susținut că „cei care vor să schimbe lucrurile sunt vizați de autorități”. În același mesaj, Simion l-a numit pe Călin Georgescu „președinte” și a afirmat că el este „președintele AUR”. „Președintele e unul singur: Călin Georgescu. Eu sunt președintele AUR.” Apel la proteste și mesajul de „furtună” În intervenția sa, Simion a folosit metafora „furtunii” pentru a descrie situația din România și a susținut că românii „suferă mult prea mult”, invocând existența unor „cotropitori” care „de 35 de ani nu ne lasă să respirăm”. El a mai afirmat că „unul câte unul” ar urma să fie „băgați la închisoare” pentru că „poporul vrea o schimbare”. „Punem pumnul în fața furtunii, că altfel pierim.” În context, Adevărul notează că, în ultimele zile, liderul AUR și-a intensificat apelurile publice de susținere a lui Călin Georgescu și a îndemnat simpatizanții să participe la manifestații în sprijinul acestuia, detaliat într-un material separat: Adevărul . Contextul juridic: arest preventiv și acuzația de înșelăciune Călin Georgescu se află în arest preventiv și a fost adus din nou, vineri, la sediul DIICOT, în a patra zi de percheziții informatice, potrivit Adevărul . Fostul candidat la alegerile prezidențiale este cercetat pentru o înșelăciune cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Dosarul ar fi pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, care susține că a pierdut peste 1,1 milioane de euro într-o afacere legată de obținerea unei linii de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei) de la o instituție financiară din străinătate, conform Adevărul . Potrivit acuzațiilor din dosar, pentru accesarea finanțării ar fi fost solicitată o garanție de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei), iar ulterior ar mai fi fost transferați 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), după promisiunea majorării creditului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar banii nu ar fi fost restituiți. În acest cadru, mesajele lui Simion indică o strategie de mobilizare politică în jurul unui caz penal aflat în lucru, cu accent pe ideea că ancheta ar viza, în general, „schimbarea” cerută de electorat. [...]
PNL își asumă că va susține proiectele-cheie și din opoziție, dar anunță monitorizare strictă a banilor publici și a deficitului odată cu instalarea unui posibil Guvern condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis marți de deputata PNL Raluca Turcan, care a acuzat PSD că a subminat din interior fostul Guvern Bolojan. Turcan spune că liberalii vor „lăsa deoparte calculele de partid” când vine vorba de „marile proiecte ale României”, indicând explicit programul SAFE , absorbția fondurilor europene și bugetul de stat pe 2027. În același timp, ea a avertizat că PNL nu va intra într-un aranjament politic pe care să-l încalce ulterior. Ce înseamnă, concret, „sprijin” și „control” din opoziție În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că PNL va susține proiectele majore chiar dacă va trece în opoziție, însă va urmări îndeaproape activitatea viitorului Cabinet, cu accent pe disciplina bugetară. „Vom sta cu ochii pe fiecare leu cheltuit de acest Guvern. Vom vedea dacă ținta de deficit va fi respectată. Vom vedea dacă bugetul pentru 2027 va fi construit pe venituri reale, nu pe promisiuni.” Acuzațiile la adresa PSD: SAFE și un jalon PNRR de 770 de milioane de euro Turcan își argumentează poziția prin critici la adresa PSD, susținând că social-democrații ar fi promis că nu vor afecta programul SAFE după retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Bolojan, dar ulterior l-ar fi contestat la Curtea Constituțională. Separat, deputata PNL acuză PSD că a blocat legea salarizării, pe care o descrie drept un jalon din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), afirmând că România ar fi pierdut această sumă. Avertismentul pentru premierul desemnat Turcan a transmis și un avertisment direct pentru Luca Niculescu, susținând că PSD „este în opoziție chiar și când e la guvernare” și sugerând că același tipar s-ar putea repeta și în cazul noului Executiv, „dacă va fi instalat”. [...]
Rectificarea bugetară a devenit urgentă pentru a evita blocaje în Sănătate , iar intrarea în scenariul alegerilor anticipate ar agrava situația prin prelungirea perioadei cu un guvern interimar, susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete , potrivit Antena 3 . Rogobete a declarat, marți, în direct la Antena 3 CNN, că sistemul are nevoie „urgent” de rectificare bugetară și a avertizat că, în lipsa finanțării, programele naționale importante care susțin acțiunile prioritare riscă să intre „în colaps financiar”. În acest context, el a spus că alegerile anticipate ar însemna „un dezastru” pentru Sănătate, inclusiv prin riscul ca medicii să ajungă să aleagă cui administrează tratamentul. De ce contează: blocajul politic poate întârzia finanțarea și deciziile operative În explicațiile sale, Rogobete a legat presiunea financiară de modul în care a fost construit bugetul pe anul în curs: acesta ar fi fost „tăiat din pix cu 10%” la începutul anului și aprobat abia în aprilie, iar o parte importantă din bani s-ar fi dus pe plata facturilor din trimestrul 1, perioadă în care „n-am avut buget”. Pe fondul creșterii costurilor la materiale și medicamente, bugetul s-ar fi epuizat mai repede decât estimările inițiale, a mai afirmat el. În scenariul anticipatelor, Rogobete a susținut că alegerile nu s-ar putea organiza mai devreme de februarie–aprilie și că, până atunci, România ar funcționa cu un guvern interimar „fără puteri depline”, ceea ce ar limita capacitatea de administrare și de intervenție, inclusiv în Sănătate. Ce riscuri invocă pentru sistem: urgențele, stocurile și personalul Fostul ministru a indicat drept prioritate finanțarea serviciilor de urgență, argumentând că „acolo nu poți face pauză deloc” și că zona de urgențe ține de „securitate națională”. El a mai spus că, fără bani, coordonarea unor evenimente majore (a dat ca exemplu un posibil accident de tip Colectiv sau o explozie) ar fi dificilă, pentru că intervenția „costă bani”. Rogobete a mai afirmat că, încă din iulie, în unele spitale s-ar fi observat „scăderi alarmante de stocuri” și că există riscul unui „blocaj foarte grav” din toamnă, pe care l-a descris drept o criză „cum n-a mai fost de peste 20 de ani”. În plus, el a spus că există riscul să nu fie suficient personal medical pentru cele șapte spitale noi construite prin PNRR , dacă nu este asigurată finanțarea resursei umane, ceea ce ar limita utilizarea lor „la capacitate maximă”. Ce urmează pe plan politic Rogobete a precizat că PSD urma să decidă miercuri, în Consiliul Politic Național (ora 16.00), strategia privind susținerea sau modul de raportare politică la Guvernul Luca Niculescu. În intervenția sa, el a insistat că soluția pentru evitarea crizei este rectificarea bugetară și a spus că nu înțelege de ce nu s-au alocat „câteva zeci de milioane” din rezerva Guvernului pentru a preveni criza în „cele mai critice zone” din Sănătate. [...]
PNL anunță că va monitoriza strict cheltuielile și ținta de deficit a viitorului Guvern Niculescu , pe fondul unui climat politic în care PSD ar rămâne „în opoziție” chiar și de la guvernare, potrivit news.ro . Deputatul PNL Raluca Turcan afirmă că liberalii intră în opoziție, dar că aceasta nu va însemna „să stai cuminte și să aplauzi”, ci supravegherea modului în care sunt cheltuiți banii publici. În mesajul publicat pe Facebook, Turcan spune că PNL va urmări „fiecare leu” cheltuit de guvern și va verifica dacă sunt respectate angajamentele de politică fiscal-bugetară. Miza: bugetul pe 2027, deficitul și continuitatea reformelor Turcan indică trei repere după care PNL spune că va evalua activitatea viitorului executiv: respectarea țintei de deficit; construirea bugetului de stat pe 2027 „pe venituri reale, nu pe promisiuni”; continuarea reformelor, fără blocaje „în sertarele ministerelor”. În același mesaj, deputatul PNL susține că partidul va avea „maturitatea și onestitatea” de a sprijini „marile proiecte ale României”, menționând SAFE, absorbția fondurilor europene și bugetul de stat pe 2027. Avertismentul către premierul desemnat și acuzațiile la adresa PSD Raluca Turcan îi transmite premierului desemnat Luca Niculescu un avertisment: să nu uite că „PSD este în opoziție chiar și când e la guvernare”. Ca exemple, ea invocă episoade din acest an: PSD ar fi spus că nu se atinge de SAFE după retragerea sprijinului politic pentru guvernul din care făcea parte, dar „la câteva săptămâni distanță” l-ar fi atacat la Curtea Constituțională. Turcan mai afirmă că, în mai, după ce PSD ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan împreună cu AUR, Sorin Grindeanu ar fi semnat la Cotroceni acordul pentru legea salarizării, descrisă ca jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei), însă „PSD a blocat legea”, iar România ar fi pierdut această sumă. Deputatul PNL adaugă că liberalii „nu semnează un acord” pentru a-l încălca ulterior. Ce urmează Mesajul PNL, în forma prezentată de Turcan, prefigurează o opoziție concentrată pe controlul cheltuielilor publice și pe parametrii bugetari pentru 2027, într-un moment în care premierul desemnat Luca Niculescu își construiește majoritatea și programul de guvernare. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu spune că exclude scenariul unui eșec la învestitură , în condițiile în care negocierile pentru formarea guvernului se poartă pe fondul unei crize politice prelungite și al presiunilor economice și sociale, relatează HotNews . După discuțiile de marți cu partidele și grupurile parlamentare, Niculescu a declarat că rămâne concentrat pe misiunea de a forma un executiv și că nu ia în calcul „posibilitatea unui eșec”. El a spus că discuțiile au vizat atât formula guvernului, cât și programul de guvernare, invocând explicit existența unei crize politice de „atâtea luni”, dar și a unei crize economice și sociale. Trei variante de guvern, decizie „destul de repede” Niculescu a precizat că are în vedere în continuare trei „schițe” pentru viitorul cabinet și că „toate opțiunile” rămân deschise: guvern politic; guvern „hibrid” (politic și tehnic); guvern tehnocrat. Premierul desemnat a afirmat că este „optimist” în privința votului de învestitură și că va trebui să ia o decizie „destul de repede” asupra uneia dintre variante, menționând că discută zilnic cu liderii partidelor. Totodată, a spus că, în varianta unui guvern tehnocrat, are deja o listă de posibili miniștri pe care ar putea să o prezinte „chiar astăzi”, dar a evitat să ofere nume, motivând că orice exemplu ar genera noi controverse. Discuții doar cu partidele dispuse să susțină învestirea Întrebat dacă ia în calcul discuții cu AUR sau S.O.S, Niculescu a răspuns că a vorbit cu formațiunile care „și-au arătat deschiderea” de a vota un guvern, indiferent de formula acestuia, ceea ce – potrivit declarațiilor sale – nu este cazul celor două partide din opoziție. În schimb, a indicat că, după învestire, va solicita miniștrilor să meargă în Parlament pentru dialog instituțional cu toate grupurile, invocând rolul reprezentativ al Legislativului. Acord între partidele care susțin guvernul: „suntem în discuții” Niculescu a mai spus că a propus o formă de acord între partidele care susțin învestirea guvernului și că discuțiile sunt în desfășurare. El a descris documentul ca fiind „deschis pentru toată lumea” și a punctat că negocierile nu sunt încheiate. Declarațiile vin în contextul în care premierul desemnat încearcă să coaguleze o majoritate pentru votul din Parlament, iar decizia asupra formulei finale a cabinetului urmează să fie luată într-un termen scurt, potrivit propriilor afirmații. [...]
