Știri
Știri din categoria Externe
Iranul promite Japoniei trecere „fără opreliști” prin Strâmtoarea Ormuz, un coridor critic pentru livrările de petrol, într-un moment în care traficul maritim este aproape complet blocat de Teheran de la declanșarea războiului Iranului cu Statele Unite și Israel, potrivit news.
Președintele iranian Massoud Pezeshkian a anunțat luni că Iranul va facilita trecerea navelor japoneze prin Strâmtoarea Ormuz, rută pe care Japonia depinde „foarte puternic” pentru livrările de petrol. Informația este relatată de AFP, citată de publicație.
Într-o discuție cu premierul japonez Sanae Takaichi, Pezeshkian a transmis că „Republica Islamică Iran este deplin dispusă să faciliteze traficul maritim” în strâmtoare, iar Teheranul „depune eforturi să asigure o trecere ușoară și fără opreliști navelor japoneze”, potrivit președinției iraniene.
Contextul imediat este escaladarea militară începută la 28 aprilie, când, conform relatării, a fost lansat războiul Iranului de către Statele Unite și Israel, perioadă în care Strâmtoarea Ormuz a ajuns „aproape complet blocată” de Teheran. Pentru piața energetică, mesajul către Tokyo indică o posibilă diferențiere a accesului în funcție de parteneri, însă sursa nu oferă detalii despre mecanismul concret sau calendarul aplicării acestor facilități.
Recomandate
Iranul condiționează reluarea dialogului cu SUA și amenință cu blocarea unor rute maritime-cheie , inclusiv strâmtoarea Bab el-Mandeb, un mesaj care ridică riscul de perturbări pentru transportul internațional de energie și mărfuri, potrivit news.ro . Teheranul a transmis că nu vor avea loc negocieri de pace cu Statele Unite până când nu vor fi îndeplinite cerințele sale privind încetarea operațiunilor israeliene în Liban și Gaza, conform agenției Tasnim, afiliată Consiliului Gărzilor Revoluției Islamice (IRGC) , relatare preluată de The Guardian. Ce spune Iranul despre negocieri și „fronturi” regionale Potrivit Tasnim, echipa de negociatori a Iranului oprește schimbul de mesaje cu SUA prin intermediari, invocând ofensiva Israelului în Liban. În același timp, Iranul și ceea ce numește „frontul de rezistență” (grupări pe care le susține în regiune) ar urma să încerce blocarea completă a strâmtorii Ormuz , un punct de trecere strategic pentru transporturile maritime. De ce contează Bab el-Mandeb Tasnim mai susține că Iranul va încerca să „activeze” și alte fronturi, inclusiv strâmtoarea Bab el-Mandeb, aflată în largul coastelor Yemenului, pe cealaltă parte a Peninsulei Arabice față de strâmtoarea Ormuz. The Guardian notează că rebelii Houthi, care controlează mari părți din Yemen și sunt aliați ai Iranului, au atacat anterior nave în Marea Roșie și probabil sunt parte a „rezistenței” la care se referă comunicatul. [...]
Escaladarea dintre SUA și Iran menține riscul de șoc pe rutele energetice , în condițiile în care cele două părți au reluat atacurile reciproce, iar armistițiul fragil și redeschiderea Strâmtorii Ormuz rămân blocate, potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a transmis luni un mesaj public de calmare, în timp ce tensiunile militare continuau să crească. El a susținut că situația „se va rezolva” și că Teheranul ar fi interesat de un acord, îndemnând populația să „stea liniștită și să se relaxeze”, relatează The Independent, citat de Digi24. „Stați liniștiți și relaxați-vă, totul se va rezolva bine până la urmă - așa se întâmplă întotdeauna!” Atacuri și acuzații, pe fondul armistițiului fragil În paralel cu mesajul de la Washington, Garda Revoluționară Iraniană a anunțat că a vizat o bază aeriană folosită într-un atac american asupra unui turn de telecomunicații de pe Insula Sirik. Tot luni, Kuweitul a raportat că a interceptat rachete. SUA au afirmat că au efectuat în weekend „lovituri de autoapărare” asupra unor site-uri iraniene de control al radarelor și dronelor, ca răspuns la acțiuni „agresive” ale Teheranului. Comandamentul Central al SUA a mai transmis, într-o postare pe X, că Iranul a doborât o dronă americană MQ-1 care opera deasupra apelor internaționale. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pentru transportul internațional Miza economică imediată este legată de transportul maritim internațional: cele două țări au continuat atacurile în ultima săptămână după ce nu au reușit să semneze un acord pentru prelungirea armistițiului și pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile de energie și comerț. Pe plan politic, președintele Parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, a acuzat SUA de încălcarea armistițiului după schimburile de lovituri din weekend. Într-o postare pe X, el a invocat blocada navală impusă de SUA și „escaladarea crimelor de război” comise de Israel în Liban ca „dovezi” ale nerespectării armistițiului de către SUA. „Fiecare alegere are un preț, iar factura va veni la scadență. Totul se va aranja.” În lipsa unui acord pentru armistițiu și pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, riscul operațional pentru transportatori și pentru lanțurile de aprovizionare rămâne ridicat, iar orice nou episod de escaladare poate amplifica volatilitatea în piețele de energie. [...]
Armenia amână decizia formală între UE și blocul eurasiatic condus de Rusia , respingând cererea președintelui Vladimir Putin de a organiza rapid un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, într-un moment politic sensibil, cu o săptămână înainte de alegeri, potrivit HotNews . Premierul Nikol Pașinian a argumentat, într-o alocuțiune video pe Facebook, că „ar fi ilogic” un referendum atât timp cât alegerea între cele două blocuri „nu va fi inevitabilă”, adică în absența unei candidaturi oficiale depuse pentru aderarea la UE sau a unui demers avansat pentru obținerea statutului de țară candidată. Cererea lui Putin vine pe fondul presiunilor Moscovei și al poziției exprimate de liderul rus potrivit căreia Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) , structură condusă de Rusia. În același timp, declarațiile lui Pașinian sunt făcute cu puțin timp înaintea alegerilor legislative, considerate un test pentru premier, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Presiune diplomatică și avertismentul „scenariului ucrainean” Moscova și-a rechemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări”, pe tema întăririi legăturilor dintre Erevan și UE. Cu o zi înainte, Putin invocase „scenariul ucrainean”, afirmând că acesta ar fi început când Kievul a încercat să adere la UE (context detaliat într-un material HotNews despre acest subiect, aici ). Pașinian susține că relațiile armeano-ruse sunt „într-o etapă de transformare” și că Armenia încearcă să construiască „noi relații” cu Rusia, pe care le descrie drept „deschise și sincere”. Ce urmează: echilibru între angajamente și pași politici Kremlinul a transmis luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, fără a oferi detalii, menționând doar că discuția a vizat summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan. În paralel, Armenia își consolidează relația cu UE: în luna mai a găzduit un summit european, iar UE a salutat „un salt înainte” în relațiile cu această țară. În plan intern, Armenia a adoptat anul trecut o lege care declară oficial intenția de a depune candidatura de aderare la UE, continuând un parteneriat început în 2017. Relația cu Rusia rămâne însă tensionată: Erevanul reproșează Moscovei lipsa de sprijin în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia, în timp ce caută sprijin din partea UE și a SUA. [...]
Uniunea Europeană pregătește deschiderea primului „cluster” de negocieri pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, un pas care ar muta discuțiile din zona politică generală în cea tehnică, cu reforme și evaluări pe domenii, potrivit Antena 3 . Diplomați europeni citați în material indică drept țintă data de 15 iunie, dar subliniază că nu există încă o confirmare oficială. Miza imediată este organizarea unei Conferințe Interguvernamentale la Luxemburg, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai UE, unde ar urma să fie deschise oficial „clusterele de extindere”. Dacă planul din 15 iunie nu se concretizează, aceeași etapă ar putea avea loc pe 16 iunie, tot la Luxemburg, în paralel cu reuniunea miniștrilor europeni. Ce înseamnă „deschiderea unui cluster” și de ce contează În termenii procesului de extindere, deschiderea unui cluster de negocieri înseamnă intrarea oficială în etapa discuțiilor detaliate pe un grup de domenii. Practic, negocierile trec de la un cadru general la o fază de evaluare tehnică și reforme concrete, pe capitole tematice. Ucraina și Republica Moldova avansează „în paralel” în acest proces, însă progresul formal a fost blocat timp de un an de Ungaria, pe fondul cererilor Budapestei privind drepturi suplimentare pentru minoritatea maghiară din vestul Ucrainei. Blocajul politic: condițiile Ungariei și stadiul discuțiilor Materialul arată că, până acum, nu a fost anunțat un acord între guvernele ucrainean și ungar pe tema drepturilor minorității. Premierul ungar Peter Magyar a spus că această chestiune trebuie rezolvată pentru ca Budapesta să își ridice opoziția. Discuțiile tehnice continuă, iar postul public ucrainean Suspilne a relatat că nouă dintre cele 11 cerințe ale Ungariei ar fi fost deja îndeplinite, potrivit informațiilor citate. Calendarul de la mijlocul lunii iunie și limitele informației Două surse din instituțiile UE au confirmat posibilitatea ca 15 iunie să fie „ziua-cheie”, dar au precizat că nu a fost stabilită încă nicio dată oficială. Anterior, Kyiv Independent relatase că această etapă ar urma să aibă loc cel mai probabil între 16 și 18 iunie. Indiferent dacă va fi 15 sau 16 iunie, deschiderea clusterelor ar însemna atingerea obiectivului UE de a face acest pas până la finalul președinției semestriale a Ciprului în Consiliul UE și ar oferi liderilor europeni un reper de progres la summitul din 18 iunie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În același context, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat în mai că Ucraina nu va putea adera la UE în ianuarie 2027, pledând în schimb pentru o aderare graduală, care să înceapă cu domenii concrete, precum energia, notează Agerpres. [...]
SUA încearcă să salveze negocierile Israel–Liban cu un plan de „dezescaladare graduală” , în condițiile în care intensificarea operațiunilor militare israeliene pe teritoriul libanez riscă să compromită o nouă rundă de discuții de pace programată la Washington, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat telefonic duminică atât cu președintele Libanului, Joseph Aoun, cât și cu premierul Israelului, Benjamin Netanyahu. Propunerea SUA, prezentată ca un cadru pentru continuarea discuțiilor, ar presupune ca Hezbollah să oprească toate atacurile împotriva Israelului, iar Israelul, în schimb, să se abțină de la intensificarea ofensivei în zona Beirutului. Un înalt oficial american a susținut că această formulă „ar crea premisele pentru o dezescaladare graduală a tensiunilor și o încetare efectivă a ostilităților”. Reacții la plan: deschidere la președintele Libanului, rezerve la conducerea Parlamentului Potrivit aceleiași surse, Joseph Aoun s-a arătat deschis față de idee. În schimb, președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi cerut ca Israelul să își oprească mai întâi campania militară, un răspuns pe care Washingtonul l-a calificat drept „dezamăgitor”. Oficialul american a mai spus că administrația Donald Trump „nu se așteaptă și nici nu susține” ca Israelul să renunțe la represalii după atacurile Hezbollah pe teritoriul israelian. Context: ofensivă intensificată, deși există armistițiu din 17 aprilie În teren, Israelul a capturat duminică castelul Beaufort, descris ca poziție strategică în sudul Libanului, la nord de râul Litani. Luni, guvernul condus de Benjamin Netanyahu a ordonat atacuri asupra suburbiilor Beirutului. Intensificarea are loc în pofida faptului că, din 17 aprilie, este în vigoare un armistițiu. Totodată, marți ar urma să înceapă la Washington o a patra rundă de negocieri de pace între reprezentanții Israelului și ai Libanului, contacte pe care Hezbollah le respinge, potrivit informațiilor transmise de Agerpres. [...]
Armenia respinge ideea unui referendum rapid privind aderarea la UE, menținând incertitudinea de reglementare asupra direcției sale economice între Bruxelles și Uniunea Economică Eurasiatică . Potrivit Economica , premierul Nikol Pașinian a spus că „ar fi ilogic” un astfel de vot cât timp Armenia nu și-a depus oficial candidatura de aderare la Uniunea Europeană și nu este pregătită să obțină statutul de țară candidată. Miza imediată este una de compatibilitate instituțională: Vladimir Putin a cerut Erevanului, săptămâna trecută, să organizeze un referendum „cât mai curând posibil”, susținând că Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), bloc condus de Moscova. De ce contează: semnal de prudență într-o decizie cu efecte economice și juridice Prin refuzul unui referendum în acest moment, guvernul de la Erevan transmite că nu consideră „inevitabilă” alegerea între cele două blocuri, cel puțin până la un pas formal (depunerea candidaturii sau obținerea statutului de candidat). În practică, această poziție amână o decizie care ar putea implica schimbări majore de reguli și aliniere economică, în condițiile în care UEE și UE funcționează pe cadre diferite. Declarațiile vin cu o săptămână înainte de alegerile din Armenia, descrise ca un test pentru Pașinian, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Reacția Moscovei și mesajul „scenariului ucrainean” Pe fondul apropierii Erevanului de UE, Moscova și-a chemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări” privind întărirea legăturilor dintre Armenia și Uniunea Europeană. În ajun, Putin a afirmat că „scenariul ucrainean” a început când Kievul a încercat să adere la UE. Pașinian a descris relațiile armeano-ruse ca fiind „într-o etapă de transformare” și a spus că Armenia este „pe cale să construiască noi relații cu Rusia”, invocând un cadru „deschis și sincer”. Kremlinul a indicat luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, menționând doar că au discutat despre summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan. Context: apropiere de UE, dar tensiuni cu Rusia după războiul din 2023 În luna mai, Armenia a găzduit un summit european, iar UE a salutat un „salt înainte” în relațiile cu această țară. În același timp, Erevanul reproșează Moscovei că nu l-a ajutat în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și solicită sprijin din partea UE și a SUA. Armenia și-a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia. Anul trecut, țara a adoptat o lege prin care își declară oficial intenția de a-și depune candidatura pentru aderarea la UE, în continuarea unui parteneriat început în 2017. Sursa foto: Flickr [...]
