Știri
Tag: limitare mandate premier

Ungaria își schimbă regulile de guvernare printr-o limită de mandat care blochează revenirea lui Viktor Orbán după ce președintele Tamás Sulyok a promulgat un amendament constituțional ce plafonează mandatul de prim-ministru la maximum opt ani, potrivit Mediafax . Amendamentul a fost inițiat de partidul Tisza, aflat la putere, și a fost adoptat la începutul săptămânii în Parlamentul Ungariei cu 135 de voturi pentru, 50 împotrivă și 6 abțineri. Măsura a fost prezentată ca o promisiune electorală și, potrivit POLITICO, s-ar aplica și actualului premier, Péter Magyar. Ce înseamnă schimbarea: o limită constituțională pentru funcția de premier Prin plafonarea la opt ani a duratei mandatelor de prim-ministru, modificarea „schimbă condițiile de alegere a prim-ministrului pentru viitor”, conform comunicatului oficial citat în articol. În acest context, Viktor Orbán „nu mai poate reveni la putere”, după ce a avut în total cinci mandate, însumând 20 de ani (1998–2002, 2010–2026), și a pierdut alegerile parlamentare din aprilie. De ce a promulgat președintele fără trimitere la Curtea Constituțională Tamás Sulyok a semnat amendamentul în loc să îl trimită Curții Constituționale pentru examinare, argumentând că o astfel de trimitere ar „limita” voința poporului. În comunicatul Palatului Sandor, președintele susține că dreptul de a ocupa o funcție publică „nu este nelimitat din punct de vedere constituțional” și că durata mandatelor de premier de după schimbarea regimului este relevantă pentru aplicarea restricției. Amendamentul urmează să fie promulgat în Monitorul Oficial al Ungariei, conform deciziei anunțate. [...]

Ungaria a introdus o limită de 8 ani pentru funcția de premier, o schimbare constituțională care poate rescrie regulile de stabilitate politică și, implicit, de predictibilitate pentru mediul de afaceri , potrivit Stirile Pro TV . Amendamentul a fost adoptat luni de Parlamentul de la Budapesta, dominat de partidul Tisza al premierului pro-european Peter Magyar. Noua regulă prevede că nimeni nu poate fi ales prim-ministru dacă a ocupat deja funcția timp de cel puțin opt ani, inclusiv în mandate neconsecutive, în perioada de după 2 mai 1990. Textul are efect retroactiv, ceea ce, conform materialului, împiedică revenirea la putere a fostului premier Viktor Orbán (informație atribuită agenției EFE). Ce schimbă amendamentul și de ce contează Limitarea introduce un plafon de durată pentru cea mai importantă funcție executivă din Ungaria, cu aplicare raportată la întreaga perioadă post-comunistă. Din perspectivă de reglementare, măsura poate reduce riscul de „captură” instituțională prin mandate foarte lungi, dar ridică și întrebări legate de folosirea regulilor constituționale în competiția politică, tocmai prin componenta retroactivă invocată în dezbatere. Miza politică: Orbán, Fidesz și răspunsul Tisza Fidesz a criticat caracterul retroactiv al amendamentului și a susținut că acesta ar fi fost făcut „cu dedicație” împotriva lui Orbán. Conform datelor din articol, Viktor Orbán a avut cinci mandate de prim-ministru (1998–2002 și 2010–2026) și a condus guvernul timp de 20 de ani. De cealaltă parte, Tisza susține că textul „nu este retroactiv”, argumentând că nu impune obligații pentru trecut, ci se aplică pentru viitor și ar urma să limiteze și mandatele viitoare, inclusiv pe cele ale actualului premier, Peter Magyar. Pachet mai larg de schimbări: desființarea SZVH În aceeași ședință, Parlamentul a adoptat și un act normativ de desființare a Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH), un organism creat de Viktor Orbán pentru a investiga presupuse ingerințe interne și externe, în special finanțări din străinătate ale ONG-urilor. Închiderea acestui organism fusese cerută și de Comisia Europeană , potrivit articolului. Totodată, Peter Magyar ar pregăti și alte măsuri controversate, inclusiv o revizuire legislativă care ar permite demiterea președintelui Tamas Sulyok, aliat al lui Orbán. [...]