Știri
Știri din categoria Externe
Întâlnirea lui Péter Magyar cu președintele Ungariei a escaladat într-o cerere de demisie, într-un moment care adaugă presiune instituțională peste tranziția politică de la Budapesta, potrivit Libertatea.
Péter Magyar, liderul Partidului Tisza și câștigător al recentelor alegeri parlamentare din Ungaria, a fost la Palatul Sándor din Budapesta, reședința oficială a președintelui ungar, pentru discuții cu șeful statului, Tamás Sulyok. Dincolo de episodul devenit viral pe rețelele sociale, întâlnirea a fost descrisă ca fiind „extrem de tensionată”.
La ieșirea din palatul prezidențial, Péter Magyar a spus că i-a solicitat oficial demisia președintelui Tamás Sulyok, argumentând că acesta nu ar fi potrivit să „întruchipeze unitatea națiunii” și că ar fi „incapabil să asigure respectarea legii”.
„I-am reiterat că, în ochii mei și în ochii poporului maghiar, este nedemn să întruchipeze unitatea națiunii maghiare, fiind incapabil să asigure respectarea legii”, a declarat Magyar.
În timpul vizitei, în timp ce admira priveliștea alături de președintele Sulyok, Magyar l-a observat pe Viktor Orbán, premierul demisionar, pe balconul unei clădiri învecinate, „concentrat asupra unor documente”. Momentul a fost filmat și publicat pe rețelele sociale de către liderul Tisza.
În videoclip, Magyar se întreabă retoric dacă Orbán „citește ceva”, apoi îi face cu mâna și comentează: „Este ca-n filme”. În descrierea postării de pe Instagram, el i-a invitat pe urmăritori să ghicească ce citea Orbán, oferind și câteva variante ironice, inclusiv „discursul său de rămas bun” sau „declarația lui Trump de astăzi”.
Libertatea notează că relatarea despre acest moment a fost preluată de Le Figaro, publicație citată în articol.
Recomandate
Schimbarea de guvern de la Budapesta riscă să complice relația Israel–Ungaria prin dosarul Curții Penale Internaționale , deși Benjamin Netanyahu spune că a avut o discuție „caldă” cu noul premier ales, Peter Magyar , și că cei doi au convenit să continue cooperarea bilaterală, potrivit Digi24 . Convorbirea a avut loc la trei zile după ce Magyar l-a înlăturat de la putere pe Viktor Orbán, un aliat de lungă durată al lui Netanyahu, iar Biroul premierului israelian a descris discuția drept una „introductivă” și „caldă”. Informațiile sunt prezentate în contextul relatărilor The Times of Israel . Miza: jurisdicția CPI și mandatul pe numele lui Netanyahu Potrivit materialului, contextul este sensibil deoarece Peter Magyar a anunțat anterior intenția de a readuce Ungaria în jurisdicția Curții Penale Internaționale (CPI) , instituție din care guvernul Orbán s-a retras anul trecut. CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu, pe fondul acuzațiilor de crime de război în Gaza. În acest cadru, orice vizită oficială sau cooperare la nivel înalt poate deveni mai dificilă din punct de vedere diplomatic și juridic, dacă Budapesta își schimbă poziția față de CPI. Ce au discutat cei doi lideri În convorbire, Magyar i-a transmis lui Netanyahu că vrea să continue relațiile strânse dintre Ungaria și Israel și l-a invitat pe premierul israelian la o ceremonie dedicată împlinirii a 70 de ani de la Revolta Maghiară. Netanyahu ar fi salutat deschiderea omologului său și a răspuns pozitiv invitației, adresând la rândul său o invitație pentru o reuniune interguvernamentală la Ierusalim. Ce urmează, la nivel operațional Cei doi lideri au convenit ca miniștrii de externe ai celor două țări să se întâlnească „în perioada următoare” pentru a discuta continuarea cooperării bilaterale. Separat, președintele Israelului, Isaac Herzog, și ministrul de Externe, Gideon Sa’ar, l-au felicitat pe Magyar pentru victoria electorală, un semnal că Israelul urmărește menținerea unor relații stabile cu noul guvern de la Budapesta. [...]
Senatul SUA , controlat de republicani, a blocat din nou o limitare a puterilor de război ale lui Trump , respingând o rezoluție care ar fi obligat administrația să retragă forțele americane din conflictul cu Iranul până la o autorizare explicită a Congresului, potrivit Mediafax . Miza imediată este una de reglementare și control instituțional: cine decide continuarea operațiunilor militare, Casa Albă sau Congresul. Votul de miercuri este a patra ocazie din acest an în care Senatul a ales, în practică, să lase puterile de război la nivelul președintelui, într-un conflict pe care democrații îl consideră „ilegal și nejustificat”. Republicanii au argumentat că își mențin, deocamdată, încrederea în conducerea lui Donald Trump în timp de război, invocând capacitățile nucleare ale Iranului și riscurile unei retrageri. Termenul legal care apasă pe decizie Materialul amintește că Legea puterilor de război din 1973 impune ca, în termen de 60 de zile de la începerea unui conflict, Congresul să declare război sau să autorizeze folosirea forței. Acest termen urmează să expire la finalul lunii, iar legea permite o prelungire de încă 30 de zile. În acest context, legislatorii au transmis că vor ca administrația să prezinte „în curând” un plan pentru încheierea conflictului. Sprijin politic, dar cu limite Deși au respins rezoluția democraților, unii republicani ar fi semnalat deja că privesc spre viitoarele alegeri, care ar putea deveni un test pentru președinte dacă războiul se prelungește, potrivit AP, citată de Mediafax. Aceeași sursă notează și o nuanță importantă: republicanii ar fi nerăbdători ca războiul să se încheie și este posibil să nu accepte la nesfârșit extinderea puterii executive în acest dosar. [...]
Recuperarea a 50 km² în martie arată că Ucraina își poate menține presiunea pe front, în timp ce încearcă să lovească și baza economică a Rusiei , potrivit informațiilor publicate de Mediafax . Câștigul teritorial a fost anunțat de comandantul forțelor armate ucrainene, Oleksandr Syrskyi , citat de Reuters. Avansul din martie continuă seria de câștiguri treptate raportate de Kiev de la începutul anului, în condițiile în care luptele rămân intense. Syrskyi a indicat anterior că Ucraina a recucerit în total aproximativ 480 km² de la sfârșitul lunii ianuarie. Presiune operațională pe o linie de contact de circa 1.200 km Pe fondul schimbării vremii, armata rusă și-a crescut ritmul atacurilor și acționează pe aproape întreaga linie de contact, care se întinde pe aproximativ 1.200 de kilometri, conform aceleiași relatări. Cele mai afectate zone sunt în estul și sud-estul Ucrainei. Regiunea din jurul orașului Pokrovsk este descrisă drept una dintre cele mai disputate, în contextul în care Rusia ar încerca să preia controlul complet încă din 2024. De asemenea, direcțiile Oleksandrivka, Kostiantynivka și Lyman au înregistrat confruntări intense. Lovituri asupra țintelor din Rusia, inclusiv în rafinare: miza veniturilor din exporturi În paralel cu evoluțiile de pe front, Ucraina a intensificat loviturile asupra obiectivelor strategice din interiorul teritoriului rus, cu scopul de a reduce capacitatea de atac a Rusiei și de a-i slăbi baza economică a efortului de război. Potrivit datelor menționate în material, în martie au fost vizate 76 de astfel de ținte, inclusiv 15 instalații din sectorul rafinării petrolului. Operațiunile au inclus atacuri asupra porturilor, rafinăriilor și fabricilor de îngrășăminte, fiind prezentate ca parte a unei strategii de diminuare a veniturilor Moscovei din exporturi. [...]
Ungaria începe să reducă paza militară a infrastructurii energetice , după ce autoritățile au ajuns la concluzia că operatorii și-au întărit propriile măsuri de securitate, ceea ce scade nevoia unei desfășurări permanente de trupe, potrivit Digi24 . Mișcarea are un impact operațional direct: armata își retrage personalul dintr-o misiune de protecție a infrastructurii critice, inclusiv a instalațiilor petroliere și de gaze. Conform Forțelor Armate Maghiare, aproximativ 600 de soldați fuseseră staționați pentru această misiune. Ordinul de retragere a fost emis de șeful Statului Major General, Gabor Borondi , care a spus că forțele armate au început „raționalizarea” numărului de trupe implicate în protecția infrastructurii. De ce se retrage armata: operatorii au preluat mai mult din sarcina de securitate Decizia vine după ce autoritățile au stabilit că operatorii de infrastructură și-au consolidat măsurile de securitate independente. În acest context, menținerea trupelor în teren este considerată mai puțin necesară. Context: desfășurarea fusese decisă pe fondul acuzațiilor privind riscuri dinspre Ucraina Trupele au fost desfășurate inițial în februarie, după ce guvernul anterior al Ungariei a susținut că Ucraina ar putea reprezenta o amenințare la adresa infrastructurii energetice, pe fondul disputelor privind tranzitul de petrol, potrivit HVG, citată de Kyiv Post. La acel moment, oficiali maghiari au invocat îngrijorări legate de conducta de petrol Druzhba și presupuse riscuri pentru stații de pompare și alte instalații. Tot atunci, Index a relatat că ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a sugerat o „amprentă ucraineană” într-o presupusă tentativă de sabotaj legată de conectarea Serbiei la conducta de gaz care alimentează Ungaria. Șeful Agenției de Securitate Militară din Serbia, Djuro Jovanic, a declarat ulterior că anchetatorii nu au găsit dovezi care să lege Ucraina de incident, potrivit Kurir. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tykhyi, a respins acuzațiile: „Ucraina nu are nicio legătură cu acest lucru. Cel mai probabil, este vorba de o operațiune rusă sub falsă pavăză, care face parte din intervenția masivă a Moscovei în alegerile din Ungaria” Schimbare politică la Budapesta Retragerea trupelor are loc după schimbarea de guvern din Ungaria, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai fostului prim-ministru Viktor Orban. Noul premier, Peter Magyar , și-a poziționat guvernul ca pro-UE și a exprimat sprijin pentru Ucraina în contextul invaziei Rusiei. [...]
Israelul își extinde zona tampon din Liban și va continua loviturile asupra Hezbollah , într-o mișcare care indică menținerea presiunii militare și o repoziționare operațională pe frontiera de nord, potrivit The Jerusalem Post . Premierul Benjamin Netanyahu a spus că zona tampon va fi extinsă și „spre est”, pentru ca Israelul „să îi poată ajuta mai bine pe frații noștri druzi în momentul lor de nevoie”. Netanyahu a afirmat că luptele curente din Liban sunt concentrate în jurul localității Bint Jbail, pe care a descris-o drept „capitala Hezbollah în sudul Libanului”, și a adăugat că armata israeliană (IDF) este „aproape” de a prelua controlul asupra orașului. Ce urmărește Israelul, potrivit lui Netanyahu În paralel cu operațiunile militare, Netanyahu a spus că discuțiile în curs cu Libanul au loc „datorită forței Israelului” și ar avea două obiective: dezmembrarea Hezbollah; stabilirea unei păci de durată. „Pace prin forță”, a spus Netanyahu, conform relatării. Legătura cu dosarul Iranului și poziția IDF Netanyahu a mai declarat că Israelul este în contact constant cu Statele Unite în legătură cu negocierile Washingtonului cu Iranul. El a susținut că obiectivele sunt „identice” și a enumerat, între țintele urmărite, îndepărtarea materialului îmbogățit din Iran și anularea capacității de îmbogățire, precum și „deschiderea strâmtorilor” (formulare redată de publicație, fără detalii suplimentare în textul sursă). Totodată, Netanyahu a spus că Israelul este pregătit pentru „orice eventualitate”, inclusiv pentru reluarea luptelor. În aceeași seară, purtătorul de cuvânt al IDF, generalul de brigadă Effie Defrin, a afirmat că armata este pregătită să atace din nou Iranul „dacă va fi necesar”. Defrin a mai spus că Hezbollah a fost „slăbit sever” în urma acțiunilor IDF în Liban și că gruparea „se retrage” în prezent. „Teroriștii Hezbollah au crezut că se pot ascunde și că vor fi protejați și imuni. Nu sunt”, a declarat Defrin. [...]
În pofida semnalelor politice de la Casa Albă , sprijinul public american pentru Ucraina rămâne ridicat , potrivit unei analize citate de Digi24 , care indică o diferență între retorica liderilor și atitudinea electoratului – un element cu potențial impact asupra deciziilor viitoare de finanțare și asistență. Materialul notează că, deși în Ucraina se conturează percepția că sprijinul american s-ar putea slăbi, „zgomotul politic” din Washington nu se traduce, deocamdată, într-o retragere a susținerii la nivelul opiniei publice. Ce arată sondajele despre SUA: simpatie netă pentru Ucraina Conform unui sondaj Economist/YouGov realizat în februarie 2026, citat în articol, 61% dintre americani simpatizează mai mult cu Ucraina , în timp ce 3% simpatizează cu Rusia . În rândul americanilor care spun că le pasă de rezultatul războiului, proporțiile devin și mai dezechilibrate: 91% sunt de partea Ucrainei , iar 2% de partea Rusiei . Analiza mai arată că sprijinul pentru Ucraina depășește liniile de partid: democrații sunt mai favorabili, însă și majoritatea republicanilor și a independenților ar simpatiza mai mult cu Ucraina decât cu Rusia. Europa: susținere pentru ajutor financiar și, într-o măsură mai mică, pentru cel militar În Uniunea Europeană, un sondaj Eurobarometru citat de aceeași sursă indică niveluri ridicate de susținere pentru continuarea sprijinului: 77% dintre europeni susțin asistența financiară și umanitară pentru Ucraina; aproximativ 59% susțin furnizarea de echipament militar; 77% consideră că UE ar trebui să continue sprijinul până la obținerea unei păci „juste și durabile”. De ce contează: spațiu politic pentru continuarea sprijinului Miza acestor date este că, în pofida mesajelor contradictorii din politica de la Washington, există în continuare o bază de susținere în rândul publicului care poate influența deciziile privind ajutorul pentru Ucraina. Articolul citează comentariul publicației Kyiv Independent potrivit căruia acesta este un fapt „pe care Casa Albă ar trebui să-l țină minte”. [...]
