Știri
Știri din categoria Externe
Vizita la Paris a noului premier ungar deschide discuția despre deblocarea fondurilor UE și direcția Budapestei pe Ucraina, într-un moment în care Ungaria încearcă să-și refacă relațiile europene după 16 ani de guvernare Viktor Orban, potrivit Digi24.
Peter Magyar urmează să se întâlnească miercuri, la Palatul Élysée, cu președintele Franței, Emmanuel Macron, după o serie de vizite la Varșovia, Bruxelles și Berlin. Miza întâlnirii este trecerea în revistă a „sprijinului pentru Ucraina” și a dosarelor europene sensibile, pe fondul repoziționării Budapestei față de linia pro-rusă asociată fostului premier.
Președinția franceză a anunțat că discuțiile vor viza „principalele dosare ale politicii europene”, inclusiv:
În paralel, Palatul Élysée a indicat că vizita ar urma să fie folosită și pentru aprofundarea relațiilor bilaterale, prin dezvoltarea cooperării în domenii „strategice” precum energia nucleară, apărarea și infrastructura.
În același tablou, Digi24 notează că, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat eliberarea a „peste 16 miliarde de euro” din fondurile destinate Ungariei, care fuseseră înghețate în perioada Orban, condiționat de reforme asumate de noul lider.
Schimbarea de ton este legată și de poziționarea pe dosarul ucrainean: spre deosebire de predecesorul său, Peter Magyar a spus că recunoaște „pe deplin” dreptul Ucrainei de a se apăra împotriva atacurilor rusești și a anunțat intenția de a organiza în iunie o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Pentru mediul economic, discuțiile despre bugetul multianual, competitivitate și deblocarea fondurilor europene sunt relevante deoarece pot influența fluxurile de finanțare și predictibilitatea proiectelor publice și de infrastructură din Ungaria, dar și poziționarea țării în negocierile UE din următoarele luni.
Recomandate
Semnalul Ungariei că ar putea renunța la veto deschide fereastra pentru lansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova , cu un posibil start pe 15 iunie, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și procedură europeană: deschiderea primului „cluster” de negociere (un pachet de capitole tematice din procesul de aderare) ar urma să fie făcută la o conferință interguvernamentală la Luxemburg, pe 15 iunie, conform unor diplomați citați de Politico, preluați de Adevărul și Mediafax. De ce contează: fără acordul Budapestei, procesul rămâne blocat Ungaria a semnalat, în privat, că ar fi dispusă să renunțe la opoziția sa față de candidatura Ucrainei, după o întâlnire desfășurată luni între experți ucraineni și maghiari pe tema drepturilor minorității maghiare din Ucraina, potrivit acelorași diplomați citați de Politico. Totuși, un oficial ungar a transmis că „nu a fost luată nicio decizie” privind deschiderea clusterelor și că „negocierile sunt în curs” și „nu s-a ajuns la niciun acord”, în condițiile în care discuțiile sunt confidențiale. Legătura dintre Kiev și Chișinău: avansul e „la pachet” Ucraina și Republica Moldova au depus cererile de aderare în același timp, iar parcursul Chișinăului poate avansa doar dacă avansează și cel al Kievului, notează informațiile preluate din Politico. În paralel, ambasadorii UE ar urma să își finalizeze poziția privind deschiderea primului cluster până la sfârșitul acestei săptămâni, după ce Ucraina își va prezenta planurile pentru reforme interne și pentru abordarea problemei minorităților. Ulterior, statele membre ar urma să aprobe deschiderea clusterului la reuniunea din 15 iunie. Context: fonduri europene și accelerarea discuțiilor Potrivit unuia dintre diplomații citați de Politico, discuțiile privind aderarea Ucrainei s-ar fi accelerat după ce premierul ungar Péter Magyar a mers la Bruxelles și s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt ai UE pentru a discuta despre deblocarea a 16,4 miliarde de euro din fonduri europene înghețate. În acest stadiu, calendarul rămâne condiționat de un acord politic între statele membre, iar semnalele de la Budapesta nu echivalează încă cu o decizie formală. [...]
Războiul hibrid al Rusiei se sprijină și pe „arme” narative, nu doar militare , iar distorsionarea istoriei este folosită sistematic pentru a justifica agresiunea împotriva Ucrainei și pentru a influența publicul occidental, potrivit unei analize citate de Digi24 . Niels Drost , cercetător la Divizia de Securitate și la Centrul de Cercetare privind Rusia și Europa de Est (CREEC) al Institutului Clingendael din Olanda, afirmă că Vladimir Putin folosește „în mod sistematic” o versiune selectivă a trecutului pentru a-și consolida sprijinul în Rusia și în străinătate. În această logică, Putin susține că ucrainenii ar fi parte a „poporului rus” printr-o istorie de 1.000 de ani și folosește această narațiune pentru a argumenta că o mare parte din Ucraina ar fi „teritoriu istoric rus”, iar Ucraina „nu are dreptul să existe ca stat suveran”. De ce contează pentru Europa: vulnerabilitatea publicului occidental la narațiuni „convingătoare” Expertul indică faptul că retorica istorică a Kremlinului vizează în mod special publicul occidental, care „adesea nu are cunoștințe suficiente” despre istoria Ucrainei și a regiunii. În acest context, o prezentare amplă și aparent coerentă poate părea „complexă și convingătoare” pentru audiențe care nu au reperele necesare. Ca exemplu, Drost amintește interviul acordat de Putin lui Tucker Carlson , în care liderul rus a petrecut aproximativ o jumătate de oră expunând propria versiune a istoriei pentru a-și justifica poziția. „A înțelege nu înseamnă a justifica”: implicații pentru decizii și contramăsuri În analiza citată, Drost avertizează că riscul pentru Europa nu este doar agresiunea militară, ci și războiul hibrid – propagandă, sabotaj și operațiuni de influențare. În această cheie, el susține că înțelegerea logicii din spatele narațiunilor Kremlinului este necesară pentru a le contracara eficient, fără ca acest lucru să însemne legitimarea lor. „Trebuie să înțelegem cum Putin distorsionează istoria și o folosește ca armă. A înțelege nu înseamnă a justifica. Fără înțelegere, este imposibil să contracarăm eficient.” Totodată, expertul notează că, înainte de invazia pe scară largă, au existat avertismente inclusiv din Europa de Est și din partea CIA, însă în mai multe țări europene opinia dominantă era că Putin „nu vorbește serios”. Concluzia sa: narațiunile repetate consecvent ani la rând cresc probabilitatea ca ele să fie urmate de acțiuni, motiv pentru care „cheia este să-l luăm în serios” în sensul evaluării intențiilor. Context: mesaj politic despre viitorul Ucrainei în UE Materialul menționează și că, potrivit agenției Ukrinform, premierul olandez Rob Jetten a declarat că vede viitorul Ucrainei ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și a subliniat necesitatea începerii negocierilor cât mai curând posibil, în marja unei conferințe de securitate desfășurate la Haga. [...]
Ucraina cere UE să poată confisca petrolierele „flotei fantomă” rusești , după ce Franța a interceptat în Atlantic un tanc petrolier suspectat că ajută Moscova să ocolească sancțiunile, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a mulțumit Parisului și a cerut „modernizarea” legislației europene astfel încât astfel de nave să poată fi nu doar oprite, ci și confiscate, împreună cu încărcătura. Intercepția vizează petrolierul Tagor , despre care autoritățile franceze au spus că a fost reținut în weekend, în apele internaționale din Atlantic, cu sprijinul Marii Britanii și al altor parteneri. Președintele Emmanuel Macron a declarat că nava era suspectată că are legături cu Rusia și că operațiunea urmărește combaterea „flotei fantomă” folosite pentru a evita sancțiunile occidentale. Potrivit autorităților franceze, Tagor plecase din Murmansk (nord-vestul Rusiei), ar fi arborat în mod fals pavilionul Camerunului și se îndrepta spre Limbe, în vestul Camerunului. Prefectura maritimă a Atlanticului a precizat că interceptarea a avut loc la peste 400 de mile marine (aprox. 740 km) vest de Bretania, iar verificarea documentelor a confirmat suspiciuni privind neregularitatea pavilionului. Nava, cu 23 de membri ai echipajului, era escortată de marina franceză către un punct de ancoraj pentru controale suplimentare. Miza: bani din petrol și aplicarea sancțiunilor Zelenski a legat direct măsurile împotriva „flotei fantomă” de capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul, susținând că veniturile din petrol ar trebui să fie folosite „pentru protecție împotriva agresiunii”, nu pentru a o alimenta. În același timp, el a argumentat că intercepția arată că o acțiune mai dură este posibilă, dar că Europa are nevoie de instrumente legale care să permită confiscarea navelor și a încărcăturilor, nu doar oprirea lor. „ Flota fantomă ” este descrisă ca o rețea de nave folosite de Moscova pentru a transporta petrol în pofida restricțiilor occidentale, prin schimbarea pavilionului, a structurilor de proprietate și a rutelor pentru a evita detectarea. Context operațional: Franța a mai oprit nave suspecte Un purtător de cuvânt al prefecturii maritime, Guillaume Le Rasle, a spus că Tagor era „cunoscută și urmărită” și că obiectivul devierii este verificarea validității pavilionului. Conform articolului, nava se afla sub sancțiuni ale UE și SUA. Din septembrie, Franța a urcat la bordul a încă trei nave considerate parte a „flotei fantomă”; acestea au fost lăsate să plece după ce proprietarii au plătit amenzi. Sunt menționate: Boracay (septembrie), care susținea că are pavilion din Benin; Grinch (ianuarie), un alt petrolier suspect, „impus” de forțele franceze; Deyna (martie), plecată din Murmansk sub pavilion mozambican, reținută la Marsilia. La nivel european, aproape 600 de nave suspectate că fac parte din „flota fantomă” sunt supuse sancțiunilor UE, potrivit materialului. Presiune pe sectorul de rafinare: 15 rafinării lovite, „aproape 40%” capacitate indisponibilă În aceeași adresare, Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au lovit 15 rafinării rusești între ianuarie și mai și că, „începând din mai”, aproape 40% din capacitatea primară de rafinare a Rusiei ar fi fost scoasă din funcțiune. El a mai spus că Rusia a impus interdicții la exporturile de combustibil de aviație și benzină și că ia în calcul o interdicție la exporturile de motorină. Președintele ucrainean a prezentat loviturile asupra rafinăriilor și acțiunile împotriva „flotei fantomă” ca parte a aceluiași obiectiv: reducerea resurselor financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului. În paralel, Vladimir Putin a condamnat reținerile navelor cu legături rusești, numindu-le „piraterie”, notează articolul. [...]
UE pregătește un cadru care mută o parte din „logistica” deportărilor în afara blocului , prin posibilitatea de a crea centre de returnare în țări terțe și prin accelerarea procedurilor, într-o schimbare de reglementare cu impact direct asupra modului în care statele membre gestionează migrația ilegală, potrivit Antena 3 . Comisia Europeană și Parlamentul European au ajuns la un acord asupra unor reguli controversate care vizează deportarea mai rapidă a migranților fără drept legal de ședere, Antena 3 citând Euronews. Autoritățile de la Bruxelles susțin că „Regulamentul privind returnarea migranților” este esențial pentru creșterea numărului de repatrieri, în condițiile în care, potrivit datelor oficiale menționate, doar 29% dintre migranții fără drept legal de ședere părăsesc efectiv Uniunea Europeană. „Este un pas foarte important pentru a ne asigura că avem control asupra a ceea ce se întâmplă în UE, asupra celor care vin, dar și asupra celor care trebuie să plece din UE”, a declarat comisarul pentru Afaceri Interne Magnus Brunner . Centre de returnare în afara UE și schimbarea regulilor de trimitere Elementul central al noii legi este posibilitatea ca statele UE să înființeze „centre de returnare” în afara Uniunii, dacă încheie un acord cu o țară terță. Aceste centre pot funcționa ca puncte de tranzit sau ca locuri în care persoana este obligată să rămână, ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de regulile actuale. În prezent, returnarea se face, în majoritatea cazurilor, doar către țara de origine sau către o țară cu care persoana are o legătură dovedită. Conform noului sistem descris, această cerință ar urma să fie eliminată. Minorii neînsoțiți ar fi exceptați, în timp ce familiile cu copii ar putea fi incluse. Magnus Brunner a indicat că „următorul pas” este intensificarea „diplomației migratorii” cu țări terțe, fără a nominaliza potențiali parteneri. Cine împinge deja proiectul și ce precedent există Unele state membre lucrează deja la identificarea unor țări partenere pentru astfel de centre. Germania, Olanda, Austria, Danemarca și Grecia au format în martie un grup pentru a implementa proiectul, iar Italia derulează deja un sistem similar în Albania, cu două centre care găzduiesc în total mai puțin de o sută de migranți, potrivit informațiilor din articol. Extinderea competențelor și înăsprirea măsurilor: detenție, interdicții, apeluri Regulamentul ar mai permite statelor UE să efectueze percheziții în „locul de reședință sau alte spații relevante” ale migranților aflați ilegal, prevedere criticată de ONG-uri și societatea civilă, care o compară cu raidurile agenției americane de imigrație ICE. „Prevederea este intenționat vagă, pentru a permite o interpretare largă în diferitele state membre. Deschide ușa pentru descinderi în locuințe și, de asemenea, în sediile organizațiilor care ajută migranții și în unități medicale”, a declarat pentru Euronews Eleonora Celoria, de la Asgi. Totodată, textul include: perioade mai lungi de detenție: de la șase luni la doi ani, cu posibilă prelungire de șase luni și durată nelimitată pentru persoanele considerate risc de securitate; interdicții de intrare mai dure: de la cinci la zece ani în majoritatea cazurilor, cu posibilitatea interdicțiilor pe viață pentru cei considerați risc de securitate; schimbări privind apelurile: deportările nu ar mai fi suspendate automat pe durata contestațiilor, urmând ca instanțele să decidă de la caz la caz; introducerea unui Ordin european de returnare, pentru recunoașterea reciprocă a deciziilor între statele membre, însă instrumentul ar rămâne voluntar. Ce urmează și când ar putea intra în vigoare Acordul trebuie aprobat oficial de eurodeputați și de statele UE. Conform compromisului citat, unele prevederi ar urma să intre în vigoare la 12 luni după adoptarea regulamentului, deși Consiliul ceruse inițial doi ani. Antena 3 notează că legea „ar putea intra în vigoare chiar de luna viitoare”, însă calendarul exact depinde de pașii finali de aprobare. [...]
Uniunea Europeană pregătește reguli care pot bloca Big Tech din SUA la licitațiile publice de cloud din sectoare critice , o mișcare cu impact direct asupra modului în care statele membre își vor cumpăra infrastructura digitală pentru domenii sensibile, potrivit Antena 3 , care citează documente consultate de Reuters. Miza este una de reglementare și achiziții publice: Bruxelles-ul vrea să introducă cerințe stricte de „suveranitate” și protecție a datelor pentru serviciile de cloud folosite în licitațiile din sectoare precum bancar, energetic și medical. În practică, aceste criterii ar putea exclude de la astfel de proiecte companii ca Amazon, Microsoft și Google. Ce propune Comisia și de ce contează pentru licitațiile publice Propunerea este inclusă într-o viitoare lege a Comisiei Europene privind dezvoltarea serviciilor cloud și a inteligenței artificiale, pe care comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, ar urma să o prezinte miercuri, ca parte a unui pachet menit să reducă dependența UE de tehnologia americană și să sprijine companiile europene. Documentele citate indică și introducerea unor criterii obligatorii „non-preț” (adică factori de eligibilitate care nu țin de cost), între care cerințe legate de folosirea de software și hardware dezvoltate în UE. O astfel de abordare ar dezavantaja marile companii tehnologice din SUA în competițiile pentru contracte publice din zone considerate critice. Criteriile avute în vedere: date, control din țări terțe și deschiderea piețelor Între criteriile menționate pentru selectarea furnizorilor de cloud în licitațiile critice se află: nivelul de protecție a datelor; controlul țărilor terțe asupra datelor și serviciilor furnizorilor; cât de deschise sunt piețele lor pentru serviciile cloud. În fundal, presiunea pentru cerințe de suveranitate este alimentată și de îngrijorări legate de legislația americană, inclusiv o referire la „ Legea Cloud Computing ”, care ar impune furnizorilor cu sediul în SUA să acorde autorităților acces la date chiar dacă acestea sunt stocate în străinătate. Ce urmează: negociere în UE și posibile tensiuni cu Washingtonul Planul Comisiei are nevoie de sprijinul celor 27 de state membre și al Parlamentului European în lunile următoare, iar propunerea „ar putea suferi modificări ulterioare”, potrivit materialului. În același timp, inițiativa ar putea provoca reacții negative din partea administrației Trump, deja critică față de legile UE care vizează controlul marilor companii tehnologice. Separat, Comisia ar fi propus să acționeze ca organism central de achiziții pentru țările și instituțiile UE, pentru cumpărarea de servicii pentru centre de date, cloud computing, software și sisteme de inteligență artificială, atât pentru sine, cât și pentru aceste entități. Context de piață: dominația Big Tech și răspunsurile companiilor Amazon, Microsoft și Google au împreună o cotă de piață globală combinată de peste 60% în serviciile cloud, potrivit sursei. În anticiparea cerințelor de suveranitate, companiile au încercat să rămână eligibile în Europa prin formule de operare și parteneriate locale: Amazon a lansat un serviciu găzduit integral în Europa, separat fizic și legal de restul infrastructurii sale globale; Microsoft a lansat companii de cloud controlate local, precum Bleu (deținută de Capgemini și Orange) și Delos Cloud (o filială SAP care folosește infrastructura Microsoft Azure); Google a încercat să rămână eligibilă prin S3NS (societate mixtă controlată de Thales) și printr-un parteneriat separat cu OVHcloud. În același pachet, proiectul ar mai include un proces simplificat de aprobare rapidă pentru centrele de date, cu acces preferențial la rețea și taxe de rețea reduse în anumite condiții, inclusiv pentru utilizarea de cipuri fabricate în Europa sau pentru reducerea costurilor cu energia. [...]
Blocada navală americană în Strâmtoarea Ormuz se adâncește , după ce SUA au lovit o stație militară iraniană și au scos din funcțiune un petrolier care se îndrepta spre Iran, iar Teheranul a răspuns cu rachete și drone asupra unor ținte americane din regiune, potrivit HotNews , care citează BBC. Schimbul de lovituri vine după eșecul negocierilor din weekend și pe fondul unei dispute deschise privind condițiile în care ar putea fi relaxate sancțiunile împotriva Iranului, în contextul discuțiilor despre programul nuclear. Lovituri și interceptări: ce s-a întâmplat în teren Armata americană a anunțat atacuri de „autoapărare” în Strâmtoarea Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că loviturile de pe insula Qeshm au vizat o stație militară iraniană de control la sol, descrisă ca răspuns la tentative de atac ale Iranului în Orientul Mijlociu. Tot CENTCOM a mai spus că forțele SUA au doborât trei drone lansate de Iran împotriva „marinarilor civili care tranzitau în mod legal apele regionale”. Iranul a anunțat, la rândul său, că a atacat baze și elicoptere americane într-o „țară din regiune” cu rachete și drone. CENTCOM a raportat „mai multe” rachete balistice lansate de Teheran: două rachete trase spre Kuweit „nu au ajuns la țintă sau s-au dezintegrat în zbor”; trei rachete lansate spre Bahrain au fost interceptate de apărarea aeriană a SUA și a Bahrainului. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a avertizat că „perturbarea securității Strâmtorii Ormuz va avea un preț greu de plătit pentru armata agresivă a SUA”. În același context, Iranul a atacat de mai multe ori ținte din Bahrain și Kuweit, unde funcționează baze militare americane. Blocada din Ormuz: nave imobilizate și trafic redirecționat Înaintea acestor schimburi de lovituri, CENTCOM a anunțat că a lovit și a scos din funcțiune un petrolier fără încărcătură care naviga spre Iran, acțiune încadrată în blocada navală impusă de Washington în Strâmtoarea Ormuz din 13 aprilie. Potrivit armatei americane, un avion militar al SUA a tras o rachetă Hellfire în sala motoarelor petrolierului aflat sub pavilionul Botswanei, după ce echipajul ar fi ignorat avertismente repetate. Ulterior, CENTCOM a precizat că a aplicat măsuri de blocadă împotriva navei M/T Lexie, care se îndrepta prin ape internaționale spre insula Kharg, invocând nerespectarea instrucțiunilor pe parcursul a 24 de ore. Bilanțul comunicat de partea americană de la intrarea în vigoare a blocadei: șase nave comerciale imobilizate și alte 122 redirecționate. Negocieri blocate și miza sancțiunilor Intensificarea conflictului are loc după ce președintele american Donald Trump a susținut public că Iranul „dorește cu adevărat să încheie un acord” și că acesta ar fi „avantajos pentru SUA”. Presa americană a relatat că Trump ar fi cerut modificarea termenilor acordului, iar CBS News a indicat că noile solicitări ar viza situația din Strâmtoarea Ormuz, retragerea uraniului puternic îmbogățit din Iran și un cadru pentru reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian. Teheranul a respins însă această versiune: purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a negat că subiectul ar fi fost pe agendă și a acuzat Washingtonul că își schimbă constant poziția și formulează cereri „noi sau contradictorii”. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în Congres că negociatorii americani nu au oferit Iranului relaxarea sancțiunilor în schimbul redeschiderii strâmtorii. „În acest moment, tot ce s-a discutat cu ei este că… orice relaxare a sancțiunilor este condiționată, ceea ce înseamnă că trebuie să fie în schimbul motivului pentru care acele sancțiuni au fost impuse în primul rând, și anume programul lor nuclear”, a spus el. Rubio a mai afirmat, într-un schimb tensionat cu un senator, că: „Războiul s-a terminat”. În lipsa unui progres diplomatic, datele prezentate de partea americană sugerează că blocada navală rămâne instrumentul operațional central al Washingtonului în zonă, cu efecte directe asupra traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
