Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își reduce parada de 9 Mai și scoate tancurile din Piața Roșie, o decizie pusă de analiști pe seama presiunii militare și a costurilor economice ale războiului, potrivit Daily Mail. Kremlinul invocă motive de securitate, pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu rază lungă, însă experții citați susțin că miza reală este degradarea capacității Rusiei de a susține simultan frontul și demonstrațiile de forță.
Decizia de a elimina tancurile și „hardware-ul” greu de la parada de Ziua Victoriei (9 mai) marchează o abatere de la formatul tradițional, folosit ani la rând ca vitrină a puterii militare. În același timp, vine într-un moment în care Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din adâncimea teritoriului rus, inclusiv prin valuri de drone îndreptate spre Moscova.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a justificat modificările prin „amenințarea teroristă” și necesitatea de a reduce riscurile. Totuși, Keir Giles (Chatham House), citat de publicație, leagă decizia de dificultățile de pe câmpul de luptă și de pierderile care ar limita disponibilitatea unităților și a tehnicii pentru un marș complet.
În aceeași logică, Giles afirmă că nu există explicații care să nu trimită, într-un fel sau altul, la incapacitatea Rusiei de a învinge Ucraina, iar reducerea paradei ar contrazice narațiunea oficială privind eficiența apărării antiaeriene ruse.
Daily Mail notează că loviturile ucrainene ar ajunge la distanțe de până la 932 de mile (aprox. 1.500 km), vizând infrastructură critică. Sunt menționate „rapoarte” privind pagube importante la producția de petrol și la sisteme de apărare antiaeriană, pe fondul dificultăților Moscovei de a preveni astfel de atacuri, cu consecințe economice care „încep să se vadă”.
În plan energetic, articolul indică faptul că Rusia a fost nevoită să reducă producția de petrol în aprilie din cauza atacurilor cu drone asupra porturilor și rafinăriilor, dar și a opririi livrărilor de țiței prin „singura conductă rămasă” a Rusiei către Europa. Publicația menționează o posibilă scădere a producției cu aproximativ 300.000–400.000 de barili pe zi în aprilie, față de media din primele luni ale anului.
Ministerul rus al Apărării a anunțat pe Telegram că mai multe școli militare, corpuri de cadeți și „coloana de tehnică militară” nu vor participa, invocând „situația operațională curentă”. În 2025, Ucraina ar fi încercat să perturbe evenimentul prin atacuri cu drone asupra Moscovei, ceea ce ar fi provocat haos în transportul aerian, cu mii de zboruri anulate sau întârziate.
În plan intern, Daily Mail mai notează că Putin ar fi „mai nepopular” decât în ultimii ani, citând un sondaj al institutului FOM (afiliat Kremlinului) potrivit căruia 71% dintre ruși ar avea încredere în președinte, cel mai slab rezultat din ultimii șapte ani. În același timp, publicația menționează reprimarea disidenței și faptul că opoziția publică este puternic limitată.
Articolul amintește că Putin a recunoscut recent că economia Rusiei performează sub așteptări și că a indicat o scădere a PIB-ului cu 1,8% în ianuarie și februarie. Totodată, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, este citată cu avertismentul că „condițiile externe se înrăutățesc aproape constant” pentru exporturi și importuri.
În acest cadru, reducerea paradei de 9 Mai capătă o dimensiune operațională și economică: nu mai este doar o decizie de protocol, ci un semnal că riscurile de securitate și uzura resurselor (militare și financiare) obligă Kremlinul să limiteze chiar și evenimentele folosite tradițional pentru a proiecta forță.
Recomandate
Rusia își acoperă acum 90% din importurile de tehnologii sancționate prin China , ceea ce adâncește dependența economică și operațională a Moscovei de Beijing, pe fondul înăspririi sancțiunilor UE, potrivit Digi24 . Date citate de Bloomberg, din surse familiarizate cu statisticile, indică o creștere a dependenței față de anul trecut, când nivelul era de 80%, în pofida programelor rusești de substituire a importurilor. Explicația avansată este că noile sancțiuni europene au blocat canalele de aprovizionare rămase din Occident, împingând Rusia să se bazeze și mai mult pe rute intermediare prin China. Ce înseamnă, practic, această dependență În UE este cunoscut rolul Chinei în furnizarea către Kremlin de tehnologii cu dublă utilizare (bunuri care pot fi folosite atât civil, cât și militar) și chiar de informații de recunoaștere prin satelit pentru război, potrivit acelorași surse citate de Bloomberg. Totuși, statele UE ar evita, deocamdată, sancțiuni directe împotriva Chinei, de teama unor măsuri de retorsiune. În acest context, ruptura cu Occidentul a accelerat o repoziționare structurală a economiei ruse: Elina Rybakova, economist la Institutul de Economie Internațională Peterson (Washington), apreciază că Rusia s-a transformat într-un „vasal al Chinei”, în ciuda declarațiilor președintelui Vladimir Putin despre „suveranitate tehnologică”. Comerțul: pondere mare pentru Rusia, miză relativ mică pentru China Potrivit datelor Institutului Gaidar, anul trecut China a cumpărat 27% din totalul exporturilor Rusiei și a asigurat 36% din importurile Federației Ruse. În același timp, Rusia rămâne o piață marginală pentru exporturile Chinei: ponderea a scăzut de la 3,2% la 2,7%, un nivel comparat în material cu cel al Mexicului. Dezechilibrul de putere economică este esențial pentru înțelegerea relației: Beijingul poate influența semnificativ Moscova, în timp ce dependența Chinei de piața rusă este limitată. Semnal de vulnerabilitate: comerțul bilateral a scăzut în 2025 Un alt indicator al fragilității este evoluția schimburilor comerciale: volumul comerțului ruso-chinez a scăzut în 2025 cu 6,5%, până la 1,63 trilioane de yuani (234 miliarde de dolari). Au scăzut atât livrările Chinei către Rusia (cu 3,4% față de anul anterior), cât și exporturile Rusiei către China (cu 9,9%). Digi24 notează că această scădere a provocat îngrijorare la Kremlin: Reuters a relatat, citând surse apropiate guvernului rus, că Vladimir Putin ar fi intenționat să-i ceară lui Xi Jinping să nu reducă volumul comerțului, de care economia rusă ar depinde „în mod critic”. [...]
Atacul rusesc cu peste 400 de drone, lansat în plină zi, arată o schimbare operațională care pune presiune pe apărarea aeriană și pe infrastructura Ucrainei , potrivit HotNews , care citează Reuters. Loviturile au ajuns până în vestul țării, la Ternopil , unde au fost raportate 10 persoane rănite și întreruperi de curent în unele zone. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că Rusia a atacat cu 409 drone între orele 8:00 și 15:30 (ora locală), iar apărarea aeriană a „doborât sau neutralizat” 388 dintre ele în nordul, sudul, centrul și vestul țării. Mai devreme în aceeași zi, autoritățile de la Kiev anunțaseră un atac nocturn separat, cu 210 drone. De ce contează: atacuri masive și ziua, nu doar noaptea De la începutul războiului, Rusia a folosit preponderent atacuri masive cu drone și rachete pe timpul nopții. În ultimele săptămâni însă, Moscova a lansat în mod repetat sute de drone și în timpul zilei, inclusiv într-un ritm care a dus, pe 24, la un record al numărului de drone folosite într-un astfel de atac, notează materialul. Extinderea acestor atacuri în intervalul diurn complică gestionarea riscului pentru infrastructură și pentru activitatea economică, pe fondul unei presiuni continue asupra rețelelor energetice și a obiectivelor industriale. Unde s-au văzut efectele În Ternopil (vestul Ucrainei), primarul Serhii Nadal a declarat că atacul a vizat facilități industriale și de infrastructură și că au fost implicate „peste 50” de aeronave fără pilot. Tot acolo au fost raportate pene de curent în unele zone. În centrul Ucrainei, autoritățile locale au raportat pagube și incidente în mai multe regiuni: Cerkasî : 19 drone doborâte; pagube la o grădiniță, o școală, șapte locuințe private și o linie electrică. Vinnița : o femeie rănită; o clădire complet distrusă. Zona Odesa : acoperișul unui centru comercial avariat și un incendiu, după un atac din timpul zilei; orașul-port fusese vizat și în atacul nocturn. Context: lovituri și de partea ucraineană În paralel, drone ucrainene au lovit vineri portul rusesc Tuapse de la Marea Neagră pentru a patra oară în 16 zile, în timp ce autoritățile ruse se confruntă cu un „dezastru ecologic” în creștere, asociat cu fum toxic și scurgeri de petrol în mare, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Rusia a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă în aprilie, inclusiv ziua, crescând riscul de perturbare economică în Ucraina , potrivit Agerpres , care citează o analiză AFP bazată pe datele Forțelor Aeriene Ucrainene. Moscova a lansat 6.583 de drone cu rază lungă de acțiune în aprilie, în creștere cu 2% față de martie, în timp ce negocierile pentru încheierea războiului declanșat de invazia din februarie 2022 rămân blocate. În paralel, Rusia a lansat 141 de rachete, tot cu 2% peste luna precedentă, dar sub nivelul din februarie, când au fost raportate 288 de lansări. Schimbarea de tactică: atacuri masive în timpul zilei Datele indică o creștere considerabilă a atacurilor în timpul zilei, după o perioadă în care Rusia lovea aproape exclusiv noaptea. Kievul susține că această schimbare urmărește să maximizeze victimele civile, pe fondul unui război care a produs deja zeci de mii de victime. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a avertizat în aprilie că tactica de a combina un atac nocturn la scară largă cu unul similar pe timp de zi ar putea duce la creșterea numărului de victime civile, inclusiv printr-o țintire mai intensă a civililor și a infrastructurii civile, mai ales în zone publice și deschise, pe măsură ce vremea se încălzește. „Noua tactică a Rusiei de a combina un atac nocturn la scară largă cu un atac la fel de mare pe timp de zi va provoca probabil o creștere a numărului de victime civile.” Impact operațional și economic: „perturbă grav activitatea” Adjunctul șefului administrației prezidențiale de la Kiev, Pavlo Palissa , a spus că atacurile din timpul zilei sunt menite să „terorizeze civilii”, după loviturile asupra infrastructurii energetice din timpul iernii, care au lăsat sute de mii de locuințe fără apă, electricitate și încălzire. În același timp, el a indicat explicit și o componentă economică: atacurile masive în mijlocul programului de lucru afectează funcționarea normală a activităților. „Există și un aspect economic. Atacurile masive în mijlocul zilei de lucru perturbă grav activitatea.” Apărarea antiaeriană și răspunsul cu drone Conform datelor Forțelor Aeriene Ucrainene citate în analiză, 88% dintre drone și rachete au fost interceptate în cursul lunii. Kievul afirmă că și-a extins semnificativ flota de drone de la începutul războiului și invocă eficacitatea dronelor interceptoare. Rusia, la rândul ei, susține constant că vizează doar ținte legate de armata ucraineană. Context diplomatic Negocierile dintre Kiev și Moscova, mediate de SUA, sunt descrise ca fiind în impas după implicarea Washingtonului în războiul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului pe 28 februarie, potrivit materialului citat. [...]
Ucraina susține că a lovit două aeronave rusești de vârf la 1.700 km de frontieră , un tip de atac care, dacă se confirmă, împinge și mai mult în spate „zona sigură” a aviației ruse și obligă la redislocări costisitoare și la măsuri suplimentare de protecție a bazelor, potrivit Digi24 . Statul Major General al Ucrainei a anunțat că, pe 1 mai, forțele ucrainene au lovit un avion de vânătoare Suhoi Su-57 și un bombardier de vânătoare Su-34 la aerodromul Shagol din regiunea Celiabinsk, în Rusia. Amploarea pagubelor este „încă în curs de evaluare”, conform aceleiași surse. Atacul ar fi avut loc la aproximativ 1.700 de kilometri de granița cu Ucraina, distanță care sugerează o capacitate de lovire în adâncime cu drone. În material se menționează că dronele ucrainene sunt deja capabile să zboare pe distanțe de peste 2.000 de kilometri, ceea ce extinde riscul inclusiv pentru aeronavele staționate departe de linia frontului. De ce contează: presiune operațională pe aviația rusă Pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra Rusiei și a infrastructurii sale militare, Kremlinul ar fi redislocat o mare parte a forțelor aeriene mai departe de granița cu Ucraina. Informația despre lovirea unor aeronave la o asemenea distanță indică faptul că simpla mutare a avioanelor mai în interiorul teritoriului rus nu elimină amenințarea, ci poate doar să o amâne sau să o reducă parțial. În plus, țintele raportate sunt platforme cu rol important în război: Su-57 : avion de vânătoare „stealth” (cu semnătură radar redusă) de generația a cincea, proiectat pentru superioritate aeriană și lovituri de precizie; Su-34 : avion de vânătoare-bombardier cu două locuri, folosit pentru misiuni tactice și bombardament pe distanțe lungi. Ce știm și ce nu e confirmat Informațiile provin din comunicarea Statului Major General al Ucrainei. Publicația Kyiv Independent, citată în material, precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile, iar Rusia nu a comentat atacurile raportate. Context: seria de atacuri cu drone asupra bazelor aeriene Materialul amintește că nu ar fi prima operațiune reușită a Ucrainei cu drone împotriva aviației ruse. La 1 iunie, Ucraina ar fi lansat un atac masiv „fără precedent” cu drone, în cadrul operațiunii „Spiderweb ”, vizând patru baze aeriene ruse din interiorul țării, iar în timpul acelui atac ar fi fost avariate 41 de aeronave, cu drone ascunse în camioane. Ulterior, în noaptea de 4 august, drone operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) ar fi lovit cinci avioane de vânătoare rusești pe un aerodrom din Saky, în Crimeea ocupată de Rusia. [...]
MApN a emis RO-Alert în nordul județului Tulcea după detectarea unui grup de 9 drone în apropierea frontierei fluviale cu România, pe fondul unor atacuri rusești asupra Ucrainei, potrivit Știrile Pro TV . Măsura arată cum incidentele de securitate de la graniță se traduc în proceduri operaționale directe pentru autoritățile române (alertarea populației și coordonarea interinstituțională), chiar și în lipsa unei pătrunderi confirmate în spațiul aerian național. Ce s-a întâmplat și de ce a fost trimis RO-Alert Ministerul Apărării Naționale anunță că vineri dimineață, 1 mai, Federația Rusă a atacat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România. În acest context, a fost detectat un grup de 9 drone care se îndrepta către spațiul aerian al Ucrainei, fără ca acestea să fie depistate în spațiul aerian național. Ca urmare, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea. Cronologia alertei și informațiile raportate MApN precizează că mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 03:36, după notificarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență de către Centrul Național Militar de Comandă. „Ca urmare a detectării unui grup de 9 drone ce se îndrepta către spaţiul aerian al Ucrainei, Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din Nordul judeţului Tulcea, fiind transmis, la ora 03.36, mesaj RO-Alert. Sistemele de supraveghere nu au depistat semnale radar în spaţiul aerian naţional. Au fost raportate explozii pe malul ucrainean al Dunării, în zonele Izmail si Kilia.” Alerta aeriană a încetat la ora 04:03. În același interval, au fost raportate explozii la Izmail și Kilia, pe malul ucrainean al Dunării. Ce urmează, din perspectiva coordonării cu aliații MApN mai arată că informează „în timp real” structurile aliate despre situațiile generate de atacuri și că rămâne în contact permanent cu acestea. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre măsuri ulterioare sau despre eventuale efecte pe teritoriul României. [...]
Costul real al operațiunii SUA în Iran a urcat la circa 50 mld. dolari, aproape dublu față de cifra oficială , potrivit Libertatea , care citează estimări interne discutate de oficiali americani cu CBS News . Diferența de raportare mută discuția din zona strict militară în cea bugetară: ce intră, de fapt, în „nota de plată” și cât mai poate crește. Estimarea de aproximativ 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 de miliarde de lei) vizează operațiunea „Epic Fury ”, desfășurată în ultimele două luni. În schimb, directorul financiar al Departamentului Apărării, Jules Hurst, a indicat public un cost de circa 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde de lei) pentru aceeași operațiune, declanșată pe 28 februarie. De unde vine diferența față de cifra Pentagonului Potrivit surselor citate de CBS News, suma prezentată de Hurst nu ar include o serie de costuri care, în practică, apasă direct pe buget: echipamente deteriorate sau distruse; pagube la instalațiile militare americane; costuri logistice (combustibil, mișcarea trupelor, desfășurarea infrastructurii). Un exemplu de pierderi materiale menționat în articol: armata americană ar fi pierdut cel puțin 24 de drone MQ-9 Reaper, evaluate la 30 de milioane de dolari bucata (adică cel puțin 720 de milioane de dolari, aprox. 3,3 miliarde de lei). Presiune pentru finanțare suplimentară: până la 200 mld. dolari În paralel, Administrația Trump caută fonduri suplimentare pentru continuarea operațiunii și refacerea arsenalului. Potrivit Politico (citat de Libertatea), oficialii americani ar urma să solicite o finanțare de până la 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 de miliarde de lei). Pe fondul acestor discuții, senatorul democrat Chris Coons a contestat estimarea de 25 de miliarde de dolari, argumentând că nu include costul menținerii trupelor în regiune în ultimele două luni. Reparații și refacerea stocurilor: costuri încă neclare Pentru restaurarea bazelor, Pentagonul nu ar avea încă o estimare, pe motiv că nu este stabilită configurația viitoare a forțelor și nici ce baze vor trebui construite, potrivit declarațiilor lui Hurst. În plus, Mark Cancian, consilier principal la Centrul de Studii Strategice și Internaționale (CSIS), afirmă că o parte din costuri sunt suportate și de Departamentul pentru Securitate Internă, nu doar de Pentagon, iar refacerea arsenalelor ar urma să dureze „câțiva ani”, în condițiile în care stocurile erau deja sub presiune înainte de „Epic Fury”. Ce urmează: scenariu de escaladare și costuri în creștere În plan operațional, Donald Trump ar fi ordonat pregătiri pentru o blocadă navală îndelungată asupra Iranului, în ideea de a crește presiunea economică, inclusiv prin restricții asupra exporturilor de petrol, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal. În același timp, Trump ar fi admis posibilitatea reluării ostilităților, inclusiv cu rachete hipersonice Dark Eagle, și desfășurarea de forțe speciale pentru a prelua rezervele de uraniu îmbogățit ale Iranului, dacă Teheranul nu cedează. [...]
