Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul leagă parada de 9 mai fără tehnică militară de „amenințarea teroristă” și de „situația operațională”, într-un semnal că prioritățile de securitate și resursele rămân concentrate pe războiul din Ucraina, nu pe demonstrațiile publice de forță, potrivit Digi24.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a spus că decizia de a organiza parada Victoriei de la Moscova „fără echipament militar” este legată, „printre altele”, de ceea ce a numit „activitatea teroristă a Kievului”. Întrebat de ce evenimentul se va desfășura fără tehnică militară, Peskov a invocat „situația operațională”.
În declarațiile citate, Peskov a reluat și o poziție atribuită lui Vladimir Putin, potrivit căreia „regimul de la Kiev” ar fi trecut la „activități teroriste”, pe fondul pierderilor de pe front. În acest context, Kremlinul susține că ia „toate măsurile” pentru a „minimiza pericolul” asociat unei „amenințări teroriste”.
Totodată, Peskov a făcut o comparație cu ediția de anul trecut, pe care a descris-o drept o paradă aniversară „de amploare”, precizând că acum nu este o „dată aniversară”. Concluzia oficială rămâne că parada se va ține „oricum”, însă „într-un format redus”.
Recomandate
Atacurile cu drone asupra rafinăriei din Tuapse riscă să lovească direct industria petrolieră a Rusiei , într-un moment în care Ucraina spune că urmărește perturbarea economiei ruse, iar Kremlinul acuză efecte inclusiv asupra pieței globale a petrolului, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Președintele Vladimir Putin a susținut că Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile din Rusia, invocând atacul cu drone asupra instalațiilor energetice din Tuapse și avertizând asupra unor posibile consecințe de mediu. Totuși, el a spus că guvernatorul regional i-a raportat de la fața locului că nu există „amenințări majore”. Armata ucraineană a confirmat atacul, descris ca parte a unei serii de lovituri menite să perturbe industria petrolieră și economia Rusiei, notează Reuters, citată de News.ro. În urma atacului de marți, la rafinărie a izbucnit un incendiu de proporții, iar autoritatea rusă de supraveghere a consumatorilor a recomandat populației să rămână în interior și să țină ferestrele închise. Efecte operaționale și riscuri de mediu în jurul rafinăriei Putin i-a cerut anterior ministrului pentru situațiile de urgență, Aleksandr Kurenkov, să meargă la Tuapse pentru coordonarea intervenției și gestionarea consecințelor. Șeful districtului Tuapse, Serghei Boiko, a cerut locuitorilor din apropierea rafinăriei să se evacueze într-o școală. Materialul indică și episoade anterioare care sugerează un impact operațional repetat: după un atac din 20 aprilie, ar fi căzut o „ploaie neagră” peste oraș și o stațiune balneară din zonă, lăsând reziduuri uleioase; rafinăria și-ar fi oprit producția pe 16 aprilie, din cauza daunelor provocate de drone în port, care ar fi făcut imposibilă expedierea petrolului; oficialii ruși au raportat că cel puțin trei persoane au fost ucise în diferite atacuri ucrainene, iar unul dintre atacuri ar fi dus la o scurgere de petrol în mare. Miza economică: exporturi, prețuri și „criza mondială a petrolului” Kremlinul a acuzat Ucraina că agravează „criza mondială a petrolului” prin atacarea unor depozite cu petrol destinat exportului. Ministerul ucrainean de Externe nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, iar președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că exporturile rusești nu ar fi suficient de mari încât să influențeze prețurile globale. În același timp, pe rețelele sociale, unii locuitori din zonă au cerut explicații privind lipsa unei întăriri a apărării aeriene după un al treilea atac consecutiv. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că autoritățile „lucrează intens” pentru a combate atacurile cu drone. Rafinăria din Tuapse are o capacitate anuală de aproximativ 12 milioane de tone (circa 240.000 de barili pe zi) și produce, între altele, nafta, motorină și păcură, conform informațiilor citate în articol. [...]
Perspectivele unei blocade prelungite asupra porturilor iraniene mențin presiunea pe piața petrolului și pe rutele comerciale , după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Teheranului „să se deștepte” și să semneze un acord, potrivit Reuters . Trump a transmis mesajul într-o postare pe Truth Social , pe fondul blocajului negocierilor pentru încheierea conflictului și după ce The Wall Street Journal a relatat, citând oficiali americani, că liderul de la Casa Albă le-ar fi cerut colaboratorilor să se pregătească pentru o blocadă de durată a porturilor Iranului, ca instrument de forțare a capitulării Teheranului. Efect imediat: petrol mai scump, risc prelungit pe Strâmtoarea Hormuz În piață, riscul unei perturbări mai lungi a fluxurilor energetice a împins cotațiile în sus: petrolul Brent a urcat cu aproape 3% miercuri și a atins un maxim al ultimei luni, pe temerile că o blocadă extinsă ar prelungi întreruperile de aprovizionare. Conflictul a afectat deja rutele globale de comerț și a aruncat piețele de energie în turbulențe. În paralel, Teheranul a blocat în mare parte transporturile prin Strâmtoarea Hormuz (un punct îngust de tranzit esențial pentru aprovizionarea globală cu energie) pentru toate navele, cu excepția celor proprii, de la începutul războiului, iar SUA au început luna aceasta să blocheze nave iraniene. Pârghia economică: presiune pe exporturile de petrol și pe economia Iranului Potrivit relatării WSJ, Trump ar fi ales să continue să „strângă” economia Iranului și exporturile sale de petrol prin blocadă, considerând că alternativele – reluarea bombardamentelor sau renunțarea la conflict – ar implica riscuri mai mari. Semnalele de stres economic în Iran se acumulează. Moneda iraniană a coborât miercuri la un minim istoric de 1.810.000 riali pentru un dolar, a relatat agenția Iranian Student News Agency (ISNA), pe fondul cererii de valută care s-a acumulat în șase săptămâni de lupte și care ajunge acum pe piața liberă. ISNA a mai spus că rialul și-a pierdut aproape 15% din valoare în ultimele două zile. Banca centrală a indicat o inflație de 65,8% pentru luna iraniană 20 martie–20 aprilie, trend care ar putea fi agravat de deprecierea monedei. Negocierile rămân blocate, iar miza nucleară domină disputa Trump a repetat că Iranul nu poate avea armă nucleară, însă nu a explicat ce ar însemna concret un „acord nenuclear”. Iranul cere un fel de recunoaștere din partea SUA a dreptului de a îmbogăți uraniu pentru scopuri civile și declară că deține aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% – material care ar putea fi folosit pentru mai multe arme nucleare dacă ar fi îmbogățit suplimentar. Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului de două luni – suspendat din 8 aprilie printr-un acord de încetare a focului – ar amâna discuția despre programul nuclear până la încheierea formală a conflictului și rezolvarea problemelor de transport maritim. Această abordare nu corespunde cererii lui Trump ca tema nucleară să fie discutată de la început. Context politic: presiune internă în SUA și schimbări de putere la Teheran Reuters notează că Trump se confruntă cu presiune internă pentru a încheia războiul, pe fondul creșterii prețurilor la benzină. Un sondaj Reuters/Ipsos arată că 34% dintre americani aprobă performanța sa, în scădere de la 36% în sondajul anterior, acesta fiind cel mai redus nivel al mandatului curent. În Iran, mai mulți lideri politici și militari de rang înalt, inclusiv liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, au fost uciși în lovituri SUA-Israel, iar avansarea fiului său rănit, Mojtaba, pentru a-l înlocui ar fi transferat mai multă putere către comandanți radicali ai Gardienilor Revoluției, potrivit unor oficiali iranieni și analiști citați de Reuters. Ce urmează Pe termen scurt, riscul principal pentru economie rămâne legat de durata și intensitatea restricțiilor asupra transportului maritim și a exporturilor de petrol: o blocadă prelungită ar menține prima de risc în prețul țițeiului și ar alimenta costuri mai mari pentru transport și energie. În lipsa unui progres în negocieri, piața va continua să reacționeze la semnalele politice privind extinderea blocadei și la evoluțiile din Strâmtoarea Hormuz. [...]
Donald Trump a cerut pregătirea unei blocade prelungite împotriva Iranului, cu țintă directă pe exporturile de petrol , într-un moment în care discuțiile Washington–Teheran sunt blocate, potrivit Agerpres . Miza imediată este creșterea presiunii asupra economiei iraniene prin măsuri care ar afecta infrastructura portuară și, implicit, fluxurile comerciale. Într-un mesaj publicat pe Truth Social , Trump a transmis că iranienii „au interesul să devină inteligenți repede” și a susținut că Iranul „nu știe cum să semneze un acord non-nuclear”. Postarea a fost însoțită de un fotomontaj cu comentariul „S-a terminat cu rolul de băiat bun!”. Blocada, instrumentul preferat pentru a lovi economia și petrolul Cotidianul Wall Street Journal , citând responsabili americani, scrie că președintele SUA și-a însărcinat consilierii să pregătească o „blocadă prelungită” împotriva Iranului. Potrivit acelorași surse, Trump ar fi spus într-o reuniune de criză, luni, că vrea să continue presiunile asupra economiei iraniene și a exporturilor sale de petrol prin blocarea infrastructurilor portuare iraniene. Aceiași responsabili, citați de Wall Street Journal, afirmă că Trump ar fi evaluat că alte opțiuni — reluarea bombardamentelor sau retragerea din conflict — ar implica riscuri mai mari decât menținerea blocadei. Strâmtoarea Ormuz și „pachetul” propus de Teheran Pe fondul acestui blocaj, SUA își exprimă scepticismul față de o nouă propunere a Teheranului privind deblocarea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca fiind „cvasi-paralizată”. Potrivit unui articol de pe site-ul american Axios, preluat de agenția oficială iraniană Irna, propunerea ar viza redeschiderea strâmtorii și încheierea războiului, urmând ca dosarul nuclear să fie negociat ulterior. Pentru SUA și Israel, însă, subiectul nuclear rămâne central, conform informațiilor citate de Agerpres. [...]
Europa riscă o nouă rundă de scumpiri la energie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu , iar efectele s-ar putea întinde pe luni sau chiar ani, a avertizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Mediafax . Într-un discurs susținut în Parlamentul European, la Strasbourg, von der Leyen a spus că au trecut „exact două luni” de la izbucnirea noului război din Orientul Mijlociu și că, după săptămâni de violențe, se conturează o acalmie. Ea a adăugat că UE își dorește ca încetarea focului „din Iran și din Liban” să se mențină, cu obiectivul final de a reveni la pace și stabilitate prin mijloace diplomatice. Presiune pe energie și lanțuri de aprovizionare Șefa Comisiei Europene a legat riscurile pentru Europa de tensiunile din piața energiei și de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz , rută esențială pentru transportul comercial global. În materialul citat, blocajul este pus în legătură cu conflictul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iranul, pe de altă parte. Creșterea prețurilor la petrol și gaze alimentează temeri privind penurii de produse considerate esențiale, inclusiv combustibil pentru aviație și îngrășăminte, potrivit aceleiași surse. „A doua criză majoră a energiei” în patru ani Von der Leyen a avertizat că impactul conflictului poate fi de durată: „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile.” Ea a spus că energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European și a descris situația drept „a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani”. Concluzia prezentată de președinta Comisiei: Europa nu își poate permite să depindă „excesiv” de energia importată. Costul suplimentar invocat: peste 27 mld. euro în 60 de zile În discurs, von der Leyen a indicat și un impact financiar direct: în „doar 60 de zile” de conflict, „factura” UE pentru importurile de combustibili fosili ar fi crescut cu „peste 27 de miliarde de euro” (aprox. 135 miliarde lei), „fără a obține nici măcar o moleculă de energie suplimentară”. În acest context, ea a susținut că direcția de urmat este reducerea dependenței de combustibili fosili importați și stimularea aprovizionării cu energie produsă local, „accesibilă și curată”. [...]
Ironiile publice dintre lideri au devenit parte din „diplomația” de la vârf , iar episodul de la cina oficială de la Casa Albă arată cum mesajele politice sunt livrate și prin umor, pe fondul unor tensiuni reale în relația transatlantică, potrivit Digi24 . Regele Charles al III-lea l-a ironizat pe președintele american Donald Trump într-un discurs rostit marți, la o cină oficială la Casa Albă, făcând trimitere la o declarație anterioară a lui Trump despre rolul SUA în Al Doilea Război Mondial. Monarhul a întors replica, spunând că, „dacă nu am fi fost noi, dumneavoastră ați fi vorbit franceză”, conform France24. Contextul: o replică la mesajele lui Trump către aliații europeni În ianuarie, la reuniunea de la Davos, Trump afirmase că fără ajutorul Statelor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial europenii „ar vorbi germană și puțină japoneză”. În discursul de la Casa Albă, regele a legat gluma de istoria colonială a Americii de Nord, unde puterile britanică și franceză s-au confruntat pentru controlul continentului înainte de independența SUA, „acum 250 de ani”, notează materialul. Deși schimbul de replici a fost acid pe alocuri, Digi24 arată că atmosfera generală a rămas cordială, în condițiile în care cei doi au discutat despre „relația specială” dintre Londra și Washington, chiar dacă există tensiuni legate de războiul din Iran. Aluzii la Casa Albă și un cadou cu mesaj Regele a continuat cu o altă ironie, referindu-se la „reamenajările” din Aripa de Est a Casei Albe, despre care textul spune că Trump ar fi demolat-o pentru a construi o sală de bal „gigantică”, în valoare de 400 de milioane de dolari. „Îmi pare rău să spun că noi, britanicii, am încercat, desigur, să reamenajăm Casa Albă în 1814” Monarhul a făcut și o glumă despre „o îmbunătățire considerabilă față de Boston Tea Party”, episodul din 1773 când coloniștii au aruncat în mare încărcături de ceai britanic taxat. În același registru de „diplomație prin simboluri”, regele i-a oferit lui Trump un cadou: clopotul submarinului britanic HMS Trump , lansat în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Gestul este prezentat ca parte a unei „ofensive de curtoazie” britanice, după ce Trump l-a criticat dur pe premierul Keir Starmer pentru refuzul de a oferi sprijin împotriva Iranului. Replica lui Trump Trump, descris ca „fan înfocat” al familiei regale britanice, și-a orientat o parte din umor către politica internă americană. El l-a felicitat pe Charles pentru discursul ținut „în fața Congresului” și a remarcat că regele „a reușit să-i facă pe democrați să se ridice în picioare”, lucru pe care el spune că nu a reușit „niciodată” să-l facă. [...]
China avertizează că ar putea lovi companii europene în China dacă UE transformă în obligație eliminarea furnizorilor „cu risc ridicat” din rețele, măsură care ar putea scoate Huawei și ZTE din infrastructura critică, potrivit The Next Web . Miza depășește telecomunicațiile: Beijingul a transmis Comisiei Europene că, în cazul în care noul cadru va fi aplicat într-un mod considerat „discriminatoriu”, ar putea activa instrumente legale interne care permit restricții comerciale, investigații asupra entităților străine și interdicții reciproce pentru firme europene pe piața chineză. Ce a transmis Beijingul și pe ce se bazează amenințarea Ministerul Comerțului din China a depus la Comisia Europeană un document de 30 de pagini (trimis pe 17 aprilie), confirmat public ulterior de un purtător de cuvânt la un briefing din 24 aprilie. Documentul invocă explicit două baze legale: Legea comerțului exterior și regulamentele Consiliului de Stat privind securitatea lanțurilor de aprovizionare, care ar permite măsuri de retorsiune. Obiecția centrală vizează folosirea unor criterii de „risc non-tehnic” în proiectul european, pe care China le descrie drept instrument politic, susceptibil să excludă companii în funcție de țara de origine, nu de caracteristici de securitate demonstrate. Ce propune noul Act european de securitate cibernetică Revizuirea Actului UE privind securitatea cibernetică, anunțată de Comisia Europeană pe 20 ianuarie, ar schimba abordarea UE de la recomandări la obligații. În prezent, „trusa de instrumente 5G” (5G toolbox) din 2020 recomanda evitarea furnizorilor cu risc ridicat, însă aplicarea a fost neuniformă: 13 din 27 de state membre luaseră măsuri până la momentul anunțului, iar economii mari, inclusiv Germania, au avansat mai lent. Conform proiectului descris în articol, noua lege ar introduce: obligativitatea ca statele membre să elimine din rețele echipamentele furnizorilor desemnați „cu risc ridicat”, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare; un mecanism prin care Comisia ar putea desemna o țară drept „amenințare de securitate cibernetică”, ceea ce ar extinde excluderile dincolo de telecomunicații către 18 sectoare critice (inclusiv energie, transport și tehnologia informației). Deși Huawei și ZTE nu sunt menționate nominal, articolul arată că intenția este considerată evidentă, în contextul ponderii furnizorilor chinezi în infrastructura 5G europeană, estimată de Strand Consult la 33%–40%. O eliminare completă ar însemna, potrivit aceleiași surse, cea mai mare înlocuire forțată de infrastructură telecom din istoria Europei. De ce contează economic: riscul de retorsiune și precedentul nordic The Next Web indică un precedent care susține credibilitatea amenințării: după ce Suedia a interzis furnizorii chinezi din 5G în 2020, veniturile Ericsson în China au scăzut cu 46% în anul următor. În cazul Nokia, veniturile din China ar fi coborât de la aproximativ 2,5 miliarde euro în 2018 la circa 913 milioane euro anul trecut, iar un executiv al companiei a indicat public că ponderea combinată a celor doi furnizori nordici pe piața chineză ar fi ajuns la 3%. În documentul transmis Comisiei, China susține că proiectul UE ar încălca principii ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), precum nediscriminarea și proporționalitatea, și avertizează că o eventuală desemnare a Chinei ca „țară de îngrijorare” ar putea afecta lanțuri industriale mai largi (inclusiv energie curată, auto și industrie). Totodată, Beijingul indică expunerea unor companii europene în China, menționând, între altele, producători auto germani cu exporturi anuale de 90 miliarde euro, dar și firme olandeze din semiconductori, precum și companii franceze din lux și aerospațial, care ar putea fi vizate de restricții de acces pe piață. Ce urmează: negociere politică, termene neclare și implementare dificilă Actul trebuie încă negociat cu guvernele UE și Parlamentul European înainte să devină lege, iar articolul precizează că nu există un calendar confirmat pentru acest proces. Chiar și fără presiunea Chinei, implementarea ar fi complicată: articolul amintește că Marea Britanie a impus eliminarea Huawei din 5G până la final de 2027, însă BT a ratat termenul din 2023 pentru rețeaua de bază, iar în Germania există termene diferențiate pentru componente ale rețelei. În acest context, un termen de trei ani la nivelul întregii UE este descris ca ambițios, cu incertitudini privind conformarea. Pentru UE, dosarul devine un test de politică industrială și de securitate: o eventuală accelerare a eliminării furnizorilor chinezi ar putea deschide oportunități comerciale pentru furnizorii europeni, dar crește riscul unor măsuri de retorsiune pe piața chineză, în special pentru statele cu expunere economică ridicată. [...]
