Știri
Știri din categoria Externe

Referendumul din 4 iulie poate forța Slovacia să revină asupra desființării parchetului anticorupție , o decizie cu impact direct asupra cadrului de aplicare a legii și a predictibilității instituționale, potrivit HotNews . Președintele Slovaciei, Peter Pellegrini , a anunțat convocarea unui referendum pentru 4 iulie privind restabilirea unei procuraturi speciale anticorupție, desființată după ce parlamentul a aprobat în 2024 o reformă a Codului Penal. Desființarea instituției a generat proteste și critici din partea opoziției liberale. Miza: revenirea asupra unei reforme contestate Parchetul Special împotriva corupției a fost eliminat la inițiativa guvernului condus de premierul Robert Fico . Fico, social-democrat, a acuzat instituția că ar fi acționat politic împotriva lui, după ce aceasta a investigat mai mulți apropiați ai săi. Pentru ca rezultatul referendumului să fie obligatoriu, este necesară o prezență la vot de peste 50% dintre alegătorii înscriși pe liste. Două întrebări pe buletinul de vot Pe lângă tema parchetului anticorupție, același referendum va include și o întrebare privind eliminarea pensiei pe viață acordate prim-ministrului și președintelui parlamentului. Convocarea consultării vine ca răspuns la o petiție care a strâns aproximativ 384.000 de semnături pentru organizarea referendumului. Reacția guvernului Guvernul condus de Robert Fico a transmis că respectă decizia președintelui privind anunțarea referendumului. [...]

Germania își redirecționează capacitățile industriale către apărare , pe fondul slăbirii modelului de export bazat pe auto și al accelerării reînarmării europene, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Wall Street Journal. Miza economică este dublă: compensarea pierderilor din industria auto și captarea contractelor publice și a finanțărilor care se reorientează spre sectorul de apărare. Datele invocate arată presiunea din manufactură: aproximativ 15.000 de locuri de muncă dispar lunar din sectorul manufacturier german, inclusiv din auto, potrivit cifrelor guvernamentale. În paralel, marii producători raportează scăderi puternice ale profitabilității: Mercedes-Benz a avut un profit mai mic cu 49% în 2025, iar Volkswagen a indicat o scădere de 44% și planuri de reducere a 50.000 de locuri de muncă în Germania până în 2030. Și Porsche ar fi consemnat o contracție abruptă, cu un profit operațional în scădere cu 98% față de 2024. De ce contează: apărarea devine „sectorul care crește” la scară mare În contextul în care garanțiile de securitate ale SUA „par mai puțin sigure”, iar Europa își accelerează reînarmarea, Berlinul încearcă să se poziționeze drept pilon al industriei de apărare europene. Transformarea este susținută și de schimbări de reglementare: modificări legislative în Germania și la nivelul Uniunii Europene ar fi îmbunătățit accesul companiilor de apărare la piețele de capital, iar contractele guvernamentale și schemele de finanțare publică ar fi „deblocat aproape un trilion de euro” pentru apărare, potrivit materialului citat. „Europa trebuie să fie capabilă să se apere singură, iar asta înseamnă o industrie de apărare puternică”, a declarat ministrul Economiei Katherina Reiche. Cum se face conversia industrială: linii de producție și forță de muncă mutate spre armament În regiunile industriale, liniile de producție sunt redirecționate treptat către nevoile apărării, cu sprijin guvernamental, inclusiv prin utilizarea fabricilor rămase goale și a forței de muncă disponibilizate. Digi24 notează că multe firme ar lucra deja în trei schimburi pentru armament și muniții destinate Ucrainei. Printre exemplele menționate: Volkswagen ar purta discuții cu companii israeliene pentru producția de componente pentru sistemul Iron Dome până în 2027; o parte dintre interceptoarele Patriot, produse până acum integral în SUA, ar urma să înceapă să fie fabricate în Germania; aproape 90% din capitalul de risc european în tehnologii de apărare s-ar îndrepta deja către companii germane. Cine câștigă din schimbare: furnizorii auto și companiile „convertite” Materialul indică faptul că furnizorii auto pot crește producția mai rapid decât producătorii tradiționali de armament, care au cicluri de dezvoltare mai lente. Este citat Klaus Rosenfeld, director executiv al Schaeffler, care pune criza auto pe seama recesiunii globale, riscurilor geopolitice și concurenței din China, dar și a schimbării de priorități către capacitatea de apărare. Un caz concret este Deutz, companie cu o istorie de 162 de ani, care și-a orientat strategia către apărare: produce motoare pentru drone, sisteme pentru vehicule blindate și aplicații militare, precum și soluții energetice pentru sistemele Patriot folosite de Arabia Saudită. Potrivit articolului, Deutz ar fi evitat concedieri masive prin redirecționarea angajaților către producția de apărare, iar veniturile i-ar fi crescut cu 15% în ultimul an. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția este una de politică industrială: guvernul german ar încuraja explicit transformarea prin redirecționarea capacităților existente și prin platforme care conectează producătorii tradiționali cu industria militară. Ritmul și amploarea conversiei vor depinde de volumul contractelor europene, de accesul la finanțare și de capacitatea companiilor de a adapta rapid producția la cererea din apărare. [...]