Știri
Știri din categoria Externe

China cere menținerea Strâmtorii Hormuz deschise navigației, după relatări că forțele iraniene ar fi deschis focul asupra unei nave sub pavilion indian, un episod care reaprinde riscurile pentru transportul maritim și fluxurile energetice, potrivit Global Times.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat luni, într-o conferință de presă, că Beijingul își menține poziția privind Strâmtoarea Hormuz și a reiterat că aceasta este „o cale navigabilă internațională”, iar păstrarea ei deschisă „servește intereselor comune” ale țărilor din regiune și ale comunității internaționale.
Declarația a venit ca răspuns la o întrebare a unui reporter care a invocat informații despre incidentul cu nava sub pavilion indian și a întrebat cum vede China escaladarea, respectiv ce măsuri ia în calcul pentru a-și proteja interesele de transport și energie în strâmtoare.
Guo a spus că China „speră ca toate părțile să colaboreze” pentru a preveni deteriorarea suplimentară a situației și că este pregătită să continue eforturile, împreună cu comunitatea internațională, pentru a contribui la detensionarea tensiunilor. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre incident sau despre eventuale măsuri concrete pe care China le-ar avea în vedere.
Recomandate

China a criticat tranzitul unei nave militare japoneze prin Strâmtoarea Taiwan și participarea Japoniei la exerciții comune SUA–Filipine, avertizând că astfel de mișcări pot submina stabilitatea regională , potrivit Global Times , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, Guo Jiakun. Oficialul chinez a fost întrebat despre informațiile potrivit cărora Japonia urma să participe la exercițiile militare comune dintre Statele Unite și Filipine, iar săptămâna trecută un distrugător al Forțelor Japoneze de Autoapărare (SDF) a traversat Strâmtoarea Taiwan în drum spre zona de desfășurare a exercițiilor. În reacția prezentată de publicație, Guo Jiakun a legat gestul Japoniei de trecutul său militar, afirmând că, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Japonia „a invadat și colonizat” țări din Asia de Sud-Est, inclusiv Filipine, și „poartă o gravă responsabilitate istorică”. Beijingul a cerut Japoniei „să reflecteze serios asupra istoriei sale de agresiune”, să dea dovadă de „prudență și reținere” în chestiuni militare și de securitate și „să înceteze să-și arate mușchii” și să afecteze stabilitatea regională, conform declarațiilor citate. [...]

China încearcă să-și protejeze interesele energetice și comerciale în Orientul Mijlociu susținând Iranul „din umbră”, fără să-și asume public o poziționare care ar putea deteriora relațiile cu statele din Golf și cu SUA, potrivit Mediafax , care citează o analiză Il Post. Investigații recente din presa internațională indică faptul că Beijingul ar fi furnizat Iranului componente folosite la rachete și drone, precum și informații de intelligence. Surse citate de presa americană susțin că autoritățile chineze ar fi aprobat și livrarea unor sisteme portabile de rachete, capabile să doboare aeronave. În plus, Iranul ar fi folosit tehnologie și date provenite de la companii chineze pentru a-și coordona atacurile asupra unor baze americane din regiunea Golfului, potrivit aceleiași analize. Miza economică: petrolul iranian și rutele de aprovizionare Pe fondul sancțiunilor internaționale care limitează opțiunile Teheranului, China este descrisă drept principalul partener economic al Iranului și cumpără aproximativ 80% din petrolul exportat de această țară. Relația este prezentată ca fiind esențială pentru ambele părți. În același timp, Beijingul depinde de stabilitatea rutelor energetice din regiune, inclusiv de Strâmtoarea Hormuz , pe unde tranzitează o parte semnificativă din importurile sale de petrol. Din această perspectivă, escaladarea conflictului ar ridica riscuri directe pentru aprovizionare și costuri economice. Sprijin discret și rol diplomatic, fără expunere publică Pe lângă sprijinul indirect, China ar fi avut și un rol diplomatic: potrivit unor surse, Beijingul ar fi contribuit la convingerea Iranului să accepte încetarea focului cu Statele Unite , intrată în vigoare la începutul lunii aprilie. Oficial, autoritățile chineze au cerut constant încetarea ostilităților și respectarea dreptului internațional, fără să se alinieze explicit unei tabere. Echilibru regional și calculul relației cu Washingtonul Analiza mai arată că Beijingul încearcă să mențină un echilibru între relația cu Iranul și legăturile tot mai importante cu statele din Golf, unde parteneriatele economice și tehnologice au devenit strategice. O poziționare clară în conflict ar putea afecta aceste relații. Prudența este legată și de relația cu SUA: este menționată o vizită planificată între liderii celor două țări, în care ar urma să fie discutate teme sensibile precum comerțul, tehnologia și securitatea. În acest context, o implicare directă în conflict ar putea complica negocierile și ar accentua tensiunile existente. [...]

Donald Trump încearcă să-și asume decizia războiului cu Iranul, pe fondul costurilor energetice care apasă economia SUA , negând că ar fi fost împins de Israel într-un conflict tot mai contestat public, potrivit Al Jazeera . Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a scris că „Israel nu m-a convins niciodată să intru în război cu Iranul”, invocând ca motivație „rezultatele din 7 octombrie” și convingerea sa de-o viață că „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară”. Publicația notează însă că nu există dovezi publice care să lege direct Iranul de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, iar șefa serviciilor de informații a lui Trump, Tulsi Gabbard, a declarat în martie în Congres că Iranul nu construiește o armă nucleară. Miza politică a mesajului vine într-un moment în care războiul „se luptă” să obțină sprijin public, pe fondul unei crize energetice. După loviturile inițiale americano-israeliene, Iranul a blocat Strâmtoarea Hormuz , ceea ce a împins prețurile petrolului în sus. În SUA, costurile energiei au crescut puternic, alimentând inflația: prețul unui galon de benzină (3,8 litri) a rămas peste 4 dolari (aprox. 18 lei), de la sub 3 dolari (aprox. 13,5 lei) înainte de război, la mai bine de o săptămână după intrarea în vigoare a unei încetări a focului între Washington și Teheran. Pe plan intern, Al Jazeera citează un sondaj NBC News potrivit căruia două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul. În acest context, criticii au indicat Israelul drept „adevărata putere” din spatele conflictului, prezentându-l pe Trump ca pe un lider slab care îl urmează pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Kamala Harris, adversara democrată a lui Trump în 2024, este citată spunând: „A intrat într-un război – a fost tras în el de Bibi Netanyahu. Să fim clari în privința asta – a intrat într-un război pe care poporul american nu îl vrea.” Trump a reluat și atacurile la adresa presei „mainstream” și a sondajelor, pe care le-a numit „știri false”, susținând că ar fi „trucate”, inclusiv printr-o nouă referire la alegerile din 2020, pe care le-a pierdut în fața lui Joe Biden. Ce urmează: încetarea focului expiră, iar negocierile ar putea continua Conflictul este „pus pe pauză”, iar discuții suplimentare între oficiali americani și iranieni ar putea avea loc în această săptămână în Pakistan, potrivit articolului. În același timp, ambele părți au amenințat cu reluarea luptelor dacă nu se ajunge la un acord, iar încetarea focului de două săptămâni urmează să expire miercuri. [...]

China cere menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz , un semnal cu miză directă pentru fluxurile de petrol și stabilitatea transportului maritim : președintele Xi Jinping i-a transmis acest mesaj prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman , într-o convorbire telefonică, relatează HotNews , citând televiziunea chineză CCTV. Poziția Beijingului vine pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor dintre Iran și Statele Unite, după ce Teheranul a oscilat în privința regimului de navigație prin strâmtoare. Potrivit informațiilor citate, Iranul a anunțat vineri deschiderea Strâmtorii Ormuz, dar s-a răzgândit sâmbătă, invocând menținerea „blocadei americane” asupra porturilor iraniene drept motiv pentru reluarea „controlului strict” asupra strâmtorii. De ce contează: China este un beneficiar major al tranzitului de petrol Miza economică este explicită: China este una dintre principalele destinații pentru petrolul care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, notează Agerpres. În acest context, Xi Jinping a formulat interesul ca unul comun, atât regional, cât și internațional. „Strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână deschisă pentru navigația normală. Este în interesul comun al țărilor din regiune și al comunității internaționale.” Context: armistițiu fragil și negocieri incerte SUA–Iran În paralel, incertitudinea persistă asupra unei posibile noi runde de negocieri între SUA și Iran, care ar urma să aibă loc în Pakistan. Teheranul nu și-a confirmat, „în această etapă”, participarea, iar tensiunile au fost amplificate de confiscarea duminică a unui cargou iranian de către SUA în Golful Omanului, potrivit informațiilor din material. Xi a mai spus că Beijingul „pledează pentru un armistițiu imediat și global”, susține eforturile de restabilire a păcii și rămâne angajat în soluționarea disputelor pe cale politică și diplomatică. AFP, citată în articol, notează că declarațiile publice ale liderului chinez despre războiul din Orientul Mijlociu sunt rare după declanșarea conflictului, pe 28 februarie, în urma atacurilor israeliano-americane asupra Iranului. [...]

Donald Trump își înăsprește public poziția în negocierile cu Iranul , avertizând că SUA vor „face ce trebuie” dacă Teheranul respinge oferta americană, într-un mesaj care ridică miza diplomatică și poate amplifica riscul de escaladare într-o zonă-cheie pentru securitatea energetică globală, potrivit CNN . Într-o postare recentă pe platforma Truth Social , președintele SUA spune că Washingtonul oferă un „acord foarte corect și rezonabil”, dar adaugă că „gata cu bunătatea” („No more Mr. Nice guy”), semnalând o schimbare de ton față de abordarea anterioară. Materialul este prezentat ca un reportaj video realizat de jurnalista CNN Julia Benbrook. CNN nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre conținutul concret al „acordului” invocat de Trump, nici despre stadiul exact al discuțiilor sau un calendar al negocierilor. Mesajul public al președintelui american contează în primul rând prin efectul de presiune politică asupra negocierilor și prin potențialul de a influența percepția de risc în regiune, în condițiile în care orice deteriorare a relațiilor SUA–Iran poate avea consecințe mai largi, inclusiv asupra stabilității din Orientul Mijlociu . [...]

Escaladarea tensiunilor SUA–Iran a împins din nou prețul petrolului în sus , după ce Marina SUA a interceptat și a preluat controlul asupra unei nave sub pavilion iranian în apropierea Strâmtorii Hormuz , iar Teheranul a amenințat cu represalii, potrivit Daily Mail . Mișcarea amplifică riscul de blocaj prelungit pe una dintre cele mai importante rute globale pentru transporturile de energie, cu efect direct asupra costurilor pentru companii și consumatori. În tranzacțiile de luni dimineață, cotația Brent a urcat cu 4,74% la 94,66 dolari (70,11 lire) pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 5,6% la 88,55 dolari, pe fondul deteriorării perspectivei de reluare rapidă a traficului prin strâmtoare. Publicația notează că o încetare a focului de două săptămâni, anunțată pe 8 aprilie, urmează să expire miercuri. Ce a declanșat noul val de tensiuni în jurul Strâmtorii Hormuz Potrivit informațiilor prezentate, SUA au oprit duminică nava M/V Touska, sub pavilion iranian, după „multiple avertismente”, în cadrul unei operațiuni desfășurate de militari aflați la bordul distrugătorului USS Spruance. Președintele Donald Trump a scris pe Truth Social că nava ar fi încercat să treacă de „blocada navală” americană, iar intervenția a dus la avarierea camerei motoarelor; ulterior, pușcașii marini americani au preluat custodia navei. Trump a mai afirmat că Touska se află sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA. În paralel, Teheranul a transmis că pregătește o ripostă împotriva a ceea ce a numit „armata teroristă americană”, ca reacție la raidul asupra navei. Conform agenției semi-oficiale Mehr, citată de Daily Mail, Iranul ar fi fost „pregătit” să lovească, dar ar fi amânat atacul „în ultimul moment” din motive de siguranță, menținând însă mesajul că va acționa „când va fi momentul potrivit”. Negocieri incerte, volatilitate mai mare pe energie Pe fondul apropierii termenului de expirare a armistițiului, o delegație americană condusă de vicepreședintele JD Vance ar urma să meargă în Pakistan pentru o nouă rundă de negocieri. Iranul a refuzat însă să participe, susținând că Washingtonul „nu este serios” în privința păcii, potrivit materialului. În aceeași cronologie, Daily Mail consemnează și o informație atribuită Reuters : Trump ar fi spus șefului armatei pakistaneze, Asim Munir, că va lua în calcul ridicarea blocadei navale a porturilor iraniene pentru a depăși blocajul negocierilor. Context de piață: reacție negativă și pe burse Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz au afectat și sentimentul investitorilor în Europa: FTSE 100 a scăzut cu 0,6%, DAX cu 1,6%, iar CAC 40 cu 1,3% luni dimineață, pe fondul temerilor că reluarea transporturilor, în special a celor energetice, se îndepărtează. În lipsa unui semnal credibil de detensionare și cu amenințări de represalii încă pe masă, riscul principal pentru piețe rămâne prelungirea perturbărilor logistice în zonă, cu efecte în lanț asupra prețurilor la combustibili și a costurilor de transport. [...]