Știri
Știri din categoria Externe
Grecia suspendă, temporar, colectarea de date biometrice pentru britanici la intrare, într-o mișcare menită să evite blocajele din aeroporturi în plin sezon estival, pe fondul implementării în UE a noului sistem de control la frontieră Entry/Exit System (EES), relatează Daily Mail.
Decizia vine în timp ce Bruxelles-ul merge mai departe cu EES, care impune vizitatorilor din afara UE (inclusiv din Marea Britanie) să furnizeze date biometrice – fotografie facială și, pentru persoanele de 12 ani și peste, amprente – la aeroporturi și puncte de trecere a frontierei. Sistemul este gândit să înlocuiască ștampilarea pașapoartelor și să monitorizeze regula de 90 de zile de ședere fără viză.
Potrivit articolului, EES a generat deja întârzieri semnificative, iar turiștilor li s-a spus că, în noul regim, cozile ar putea ajunge până la patru ore. În acest context, Grecia a ales „pentru moment” să nu aplice aceste verificări pentru britanici, pentru a limita aglomerația și timpii de așteptare la sosire.
Eleni Skarveli, directoarea Organizației Naționale de Turism a Greciei în Marea Britanie, a declarat că măsura ar urma să „asigure o experiență de sosire mai lină și mai eficientă” și să reducă semnificativ timpii de așteptare, degrevând aeroporturile.
Daily Mail dă exemplul Aeroportului Milan Linate, unde, duminica trecută, peste 120 de pasageri easyJet ar fi rămas la sol după întârzieri la controlul de frontieră, ratând zborul spre Manchester. Publicația notează că, din 156 de pasageri programați, doar 34 au reușit să se îmbarce, iar easyJet a emis ulterior scuze.
În paralel, în Regatul Unit, persistă probleme la punctele de frontieră „juxtapuse” (Dover, Folkestone și London St Pancras), unde chioșcurile EES ar fi încă neconectate la sistemele poliției de frontieră franceze, iar perturbările sunt așteptate să continue cel puțin până în septembrie, potrivit materialului.
Decizia Greciei este descrisă ca o mișcare strategică pentru protejarea turismului, un sector important care se bazează pe fluxul de vizitatori britanici către destinații precum Corfu, Creta și Rhodos, unde, în vârf de sezon, pot ajunge peste 2.000 de sosiri din Marea Britanie pe zi, potrivit articolului.
Nu există un termen confirmat pentru încetarea excepției, iar publicația notează că apar speculații că și alte țări mediteraneene ar putea urma exemplul Greciei. ABTA a indicat că, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, interesul pentru Europa ca destinație de vacanță este în creștere anul acesta, însă a precizat că este prea devreme pentru a spune ce efect va avea schimbarea asupra numărului de vizitatori.
Recomandate
Germania condiționează orice implicare militară în Strâmtoarea Ormuz de un mandat și de acordul tuturor părților , ceea ce poate întârzia sau limita o eventuală misiune de securizare a uneia dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), potrivit News . Ministrul german de Externe, Johann Wadephul , a declarat la postul public german că o navă de depistare a minelor a marinei germane, „Fulda”, este prepoziționată în Marea Mediterană. Totuși, el a avertizat că Berlinul nu va angaja nava și nu va cere Bundestagului mandatul necesar decât după îndeplinirea unor condiții. Condițiile Berlinului pentru o eventuală misiune Wadephul a enumerat cerințele pentru o operațiune de deminare în Strâmtoarea Ormuz: să fie „dorită”; să fie „pașnică”; să se desfășoare „fără lupte”; să aibă „acordul tuturor părților”. De ce contează Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o cale de tranzit strategică pentru comerțul mondial cu petrol și GNL. Prin condiționarea participării de un mandat parlamentar și de un consens între părți, Germania transmite că nu ia în calcul o implicare într-un scenariu cu confruntări, ceea ce poate influența atât calendarul, cât și forma unei eventuale misiuni internaționale de securizare. [...]
Turcia avertizează că un eventual sabotaj ar putea deraia acordul SUA–Iran înainte de semnare , într-un moment în care miza economică imediată este redeschiderea Strâmtorii Ormuz și normalizarea fluxurilor de energie și comerț. Potrivit G4Media , ministrul turc de externe Hakan Fidan a cerut la Moscova evitarea „încercărilor de sabotaj” și a „discursurilor” care ar putea „otrăvi atmosfera de pace” până la semnătura finală. Fidan a făcut declarațiile după întâlnirea cu omologul rus Serghei Lavrov și a susținut că „atitudinea Israelului în regiune” depășește cadrul unor dispute între câteva state, fiind „o problemă a întregii lumi”. În viziunea sa, un efort diplomatic coordonat la nivel global ar limita capacitatea Israelului de a influența negativ procesul. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz și securitatea energetică Șeful diplomației turce a insistat asupra importanței menținerii deschise a Strâmtorii Ormuz pentru „trecerea sigură, liberă și neîntreruptă a tuturor navelor”, ca înainte de război, argumentând că acest lucru este „de o importanță vitală” nu doar pentru stabilitatea regională, ci și pentru securitatea energetică mondială și comerțul internațional. Ce se știe despre acord și calendar În același context, Fidan a salutat voința politică a liderilor din Iran și SUA de a ajunge la un acord și a apreciat eforturile de mediere ale Pakistanului, precum și sprijinul oferit de Qatar și Arabia Saudită inițiativelor diplomatice. Pakistanul, prezentat ca mediator între Washington și Teheran, a anunțat că cele două părți ar urma să semneze vineri, 19 iunie, în Elveția, un memorandum de înțelegere pentru încetarea ostilităților, însă „detaliile concrete ale acordului sunt încă necunoscute”, potrivit sursei citate. Planul de pace ar prevedea deschiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran și încheierea blocadei maritime din partea SUA. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a salutat acordul dintre Washington și Teheran, pe care l-a numit „o dezvoltare importantă” pentru pacea și stabilitatea din Orientul Mijlociu. [...]
Ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene și perspectiva redeschiderii Strâmtorii Ormuz fără taxă de trecere reduc riscul de blocaj logistic și de costuri suplimentare în comerțul energetic , într-un moment în care Teheranul și Washingtonul pregătesc semnarea unui protocol de acord vineri, în Elveția, potrivit news.ro . Un adjunct al ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi , a anunțat că blocada „a fost ridicată înaintea semnării oficiale” a protocolului, măsură prezentată drept una dintre cerințele „cruciale” ale Iranului pentru a ajunge la un acord cu Statele Unite. Contextul este cadrul de acord anunțat luni de Teheran și Washington, în vederea opririi războiului declanșat la 28 februarie de Statele Unite și Israel. Acest cadru urmează să fie semnat oficial vineri, în Elveția. Strâmtoarea Ormuz : redeschidere „completă” și discuția despre taxe Vicepreședintele american J. D. Vance a declarat că se așteaptă ca Iranul să nu aplice o taxă de trecere în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru comerțul global cu petrol brut și gaze naturale lichefiate (GNL). Întrebat dacă redeschiderea fără taxă ar viza doar cele 60 de zile de negocieri care ar urma să înceapă vineri sau o perioadă mai lungă, Vance a indicat o așteptare pe termen lung, subiect ce ar urma să fie abordat în „negocierile tehnice”. La rândul său, președintele american Donald Trump a anunțat că strâmtoarea va fi „redeschisă complet” vineri, în ziua ceremoniei de semnare, și a susținut că „nave, unele încărcate cu petrol, încep să iasă” din Strâmtoarea Ormuz. De ce contează pentru economie și operațiuni În forma prezentată, ridicarea blocadei porturilor iraniene și semnalele privind Ormuz vizează direct riscul de întreruperi în lanțurile de transport maritim și de costuri suplimentare (inclusiv prin eventuale taxe de trecere) pe una dintre cele mai sensibile rute pentru fluxurile de petrol și GNL. Detaliile concrete despre regimul de tranzit și eventualele condiții comerciale rămân însă de stabilit în negocierile tehnice anunțate de partea americană. [...]
Zelenski a discutat cu Trump despre licențe pentru producția de rachete destinate sistemelor Patriot , un semnal cu potențial impact operațional pentru capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea antiaeriană, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc în marja summitului G7 de la Evian , Franța. Conform publicației, Zelenski a spus că discuția a vizat „transferul de licențe” pentru producția unor arme, în contextul posibilității ca Ucraina să producă rachete pentru bateriile Patriot, iar Trump „a reacționat pozitiv”. „Am discutat cu Trump despre transferul de licențe pentru producția acestor arme. Liderul american a reacționat pozitiv”, a declarat Zelenski. Mesaj către Kremlin și condițiile pentru o întâlnire cu Putin În același context, Zelenski a transmis un avertisment către președintele rus Vladimir Putin , afirmând că Rusia ar urma să aibă „o iarnă groaznică”, după cum a formulat liderul ucrainean. „Rusia trebuie să știe că am avut o iarnă groaznică și că nici ei nu vor avea una ușoară”, a spus Zelenski. Zelenski a mai declarat că nu intenționează să accepte o întâlnire cu Putin la Moscova și a indicat alternative de locație: Turcia, Elveția sau Orientul Mijlociu. Totodată, el a spus că nu va ceda cererilor lui Putin și a susținut că „60% dintre ruși doresc să pună capăt războiului”. Context: summitul G7 la Evian Summitul G7 are loc de luni până miercuri la Evian, cu participarea liderilor din Franța, SUA, Canada, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit. Uniunea Europeană este reprezentată de António Costa (Consiliul European) și Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), iar președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat la reuniune pe Volodimir Zelenski. [...]
Un grup de 30 de state cere redeschiderea urgentă a Strâmtorii Ormuz , considerând-o o condiție pentru stabilizarea economiei globale după anunțul acordului de pace dintre SUA și Iran, potrivit G4Media . Semnatarii spun că sunt pregătiți să sprijine implementarea rapidă a memorandumului de înțelegere și să contribuie la securizarea transportului maritim comercial. În declarația comună, liderii salută semnarea memorandumului dintre SUA și Iran și îi felicită pe mediatori, menționând explicit Pakistanul și Qatarul. Documentul descrie momentul drept unul favorabil „restabilirii stabilității regionale” și „stabilizării economiei globale” și insistă că urmează partea critică: finalizarea negocierilor detaliate și punerea în aplicare „rapid și în mod cuprinzător” a acordului. Strâmtoarea Ormuz, tratată ca prioritate operațională Semnatarii cer „redeschiderea urgentă” a Strâmtorii Ormuz, cu „libertate de navigație necondiționată și fără restricții”. Ei afirmă că se angajează să contribuie la acest obiectiv în limitele constituționale ale fiecărei țări, inclusiv prin: o misiune „strict defensivă și independentă” pentru siguranța transportului maritim comercial; operațiuni de deminare. Condiții pentru dosarul nuclear și sancțiuni Declarația reia poziția că Iranul „nu trebuie să intre niciodată în posesia unei arme nucleare” și afirmă disponibilitatea de a lucra cu SUA, Iranul și AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) . Totodată, semnatarii indică faptul că ar fi pregătiți să ridice „sancțiunile relevante” doar ca răspuns la „măsuri clare și verificabile” ale Iranului privind programul nuclear. Cine semnează și ce mai include documentul Lista statelor menționate în text include Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Japonia, Canada, Australia și mai multe țări europene, între care România. În final, semnatarii își reafirmă sprijinul pentru stabilitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și subliniază importanța unui armistițiu solid. În lipsa unor detalii suplimentare în text despre calendar sau mecanisme concrete de implementare, rămâne de urmărit dacă și când vor fi finalizate negocierile tehnice și cum va arăta, în practică, contribuția statelor la securizarea navigației și la deminare. [...]
Emirul Qatarului a legat acordul SUA–Iran de stabilitatea regională și de miza economică a relației cu Washingtonul , potrivit Al Jazeera , într-o relatare de la o conferință de presă organizată în marja summitului G7 . Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani i-a mulțumit fostului președinte american Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Iranul, pe care l-a descris drept „vital pentru regiune”. Mesajul sugerează că Doha vede o reducere a tensiunilor cu Teheranul ca element-cheie pentru securitatea și predictibilitatea economică din Golf. Pe componenta economică, emirul a spus că schimburile bilaterale sunt pe cale să atingă 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei). În contextul întâlnirii cu Trump, emirul a promovat și investițiile americane, indicând că relația politică este însoțită de o agendă comercială și investițională de amploare. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat pe 16 iunie 2026; Al Jazeera nu oferă în extras detalii despre calendarul sau structura acordului cu Iranul și nici despre perioada la care se referă estimarea de 1,2 trilioane de dolari. [...]
