Știri
Știri din categoria Externe
Viitorul guvern de la Budapesta semnalează o schimbare de linie față de CPI, după ce Peter Magyar a spus că Ungaria va aplica mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale, inclusiv pe cel emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit G4Media. Miza este una de reglementare: poziția față de CPI poate schimba rapid cadrul juridic pentru vizite oficiale și relații diplomatice, într-un moment în care Ungaria era pe traiectoria ieșirii din jurisdicția instanței.
Naționalistul Viktor Orban, aflat la putere de 16 ani, anunțase anul trecut retragerea Ungariei din CPI, o decizie care urma să intre în vigoare la 2 iunie 2026, după ce l-a primit pe Netanyahu la Budapesta, relatează Agerpres, citând AFP.
După victoria în alegerile parlamentare din 12 aprilie, Magyar a spus că intenționează ca Ungaria să se realăture CPI. Totuși, un comunicat israelian despre o convorbire telefonică cu Netanyahu arată că Magyar l-a invitat pe premierul israelian la Budapesta pe 23 octombrie, la marcarea a 70 de ani de la revolta antisovietică din 1956.
Întrebat despre această aparentă contradicție, Magyar a afirmat că i-a invitat la Budapesta pe toți liderii cu care a avut convorbiri telefonice și a indicat că, dacă Ungaria este membră a CPI, atunci trebuie să rețină o persoană căutată care intră pe teritoriul său.
„Dacă o țară este membră a Curții Penale Internaționale și o persoană căutată intră pe teritoriul său, atunci acea persoană trebuie reținută.”
Magyar a mai spus că echipa sa a analizat posibilitatea ca noul guvern să oprească procesul de retragere înainte ca Ungaria să părăsească oficial CPI, la 2 iunie. CPI, cu sediul la Haga, a emis în 2024 un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza.
Sesiunea inaugurală a Adunării Naționale este programată în weekendul 9–10 mai, când Magyar urmează să depună jurământul, potrivit aceleiași relatări.
Recomandate
Schimbarea de poziție a Budapestei ridică miza juridică pentru vizitele oficiale : premierul Ungariei, Péter Magyar , spune că Benjamin Netanyahu ar fi arestat dacă ar intra în țară, invocând obligațiile care decurg din apartenența la Curtea Penală Internațională (CPI), potrivit Mediafax . Magyar a afirmat că Ungaria intenționează să rămână membră a CPI și că, în cazul în care o persoană vizată de un mandat de arestare intră pe teritoriul unui stat membru, autoritățile sunt obligate să o ia în custodie. În acest context, el a spus că Netanyahu ar fi arestat dacă ar veni în Ungaria. „Am arătat clar că Ungaria intenționează să rămână membră a Curții Penale Internaționale. Dacă o persoană intră pe teritoriul unei țări membre a CPI și se află sub un mandat de arestare, atunci aceasta trebuie să fie luată în custodie”. De ce contează: obligațiile CPI pot bloca sau complica agenda diplomatică Declarația este relevantă din perspectiva impactului de reglementare: ea indică faptul că Budapesta ar aplica, cel puțin la nivel declarativ, mecanismele CPI în cazul unei vizite a premierului israelian, în condițiile în care mandatul de arestare al CPI împotriva lui Netanyahu este „încă în vigoare”, conform articolului. O răsturnare față de mesajul de după alegeri Mediafax notează că poziția lui Péter Magyar marchează o schimbare de atitudine. După victoria electorală din aprilie 2026, premierul ales a avut o convorbire telefonică cu Netanyahu și l-a invitat într-o vizită oficială la Budapesta, inclusiv la celebrarea a 70 de ani de la revoluția din 1956. Potrivit biroului premierului israelian, Netanyahu a acceptat invitația și, în schimb, l-a invitat pe Péter Magyar la o reuniune interguvernamentală la Ierusalim. Vizita la Budapesta a stârnit controverse politice tocmai din cauza mandatului CPI, iar Magyar indicase anterior că guvernul său va respecta deciziile instanțelor internaționale, însă pentru această vizită pledase pentru o politică externă „pragmatică”. În material se mai arată că părțile au descris conversația drept o întâlnire „călduroasă, introductivă”, cu accent pe menținerea cooperării strategice și pragmatice dintre cele două țări. [...]
Donald Trump încearcă să-și asume decizia războiului cu Iranul, pe fondul costurilor energetice care apasă economia SUA , negând că ar fi fost împins de Israel într-un conflict tot mai contestat public, potrivit Al Jazeera . Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a scris că „Israel nu m-a convins niciodată să intru în război cu Iranul”, invocând ca motivație „rezultatele din 7 octombrie” și convingerea sa de-o viață că „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară”. Publicația notează însă că nu există dovezi publice care să lege direct Iranul de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, iar șefa serviciilor de informații a lui Trump, Tulsi Gabbard, a declarat în martie în Congres că Iranul nu construiește o armă nucleară. Miza politică a mesajului vine într-un moment în care războiul „se luptă” să obțină sprijin public, pe fondul unei crize energetice. După loviturile inițiale americano-israeliene, Iranul a blocat Strâmtoarea Hormuz , ceea ce a împins prețurile petrolului în sus. În SUA, costurile energiei au crescut puternic, alimentând inflația: prețul unui galon de benzină (3,8 litri) a rămas peste 4 dolari (aprox. 18 lei), de la sub 3 dolari (aprox. 13,5 lei) înainte de război, la mai bine de o săptămână după intrarea în vigoare a unei încetări a focului între Washington și Teheran. Pe plan intern, Al Jazeera citează un sondaj NBC News potrivit căruia două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul. În acest context, criticii au indicat Israelul drept „adevărata putere” din spatele conflictului, prezentându-l pe Trump ca pe un lider slab care îl urmează pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Kamala Harris, adversara democrată a lui Trump în 2024, este citată spunând: „A intrat într-un război – a fost tras în el de Bibi Netanyahu. Să fim clari în privința asta – a intrat într-un război pe care poporul american nu îl vrea.” Trump a reluat și atacurile la adresa presei „mainstream” și a sondajelor, pe care le-a numit „știri false”, susținând că ar fi „trucate”, inclusiv printr-o nouă referire la alegerile din 2020, pe care le-a pierdut în fața lui Joe Biden. Ce urmează: încetarea focului expiră, iar negocierile ar putea continua Conflictul este „pus pe pauză”, iar discuții suplimentare între oficiali americani și iranieni ar putea avea loc în această săptămână în Pakistan, potrivit articolului. În același timp, ambele părți au amenințat cu reluarea luptelor dacă nu se ajunge la un acord, iar încetarea focului de două săptămâni urmează să expire miercuri. [...]
Partidul Tisza începe să contureze arhitectura economică a viitorului executiv , după ce Péter Magyar a anunțat primele nominalizări pentru portofolii-cheie, inclusiv Finanțe și un minister comun Economie–Energie, potrivit Digi24 . Mișcarea vine în contextul în care formațiunea, câștigătoare a alegerilor, se pregătește să preia guvernarea după 16 ani de putere ai partidului condus de Viktor Orbán . În viitorul guvern Tisza, care „se preconizează” că va avea 16 ministere, Péter Magyar a indicat că ministrul de Externe va fi Anita Orbán, ministrul Finanțelor va fi András Kármán, iar ministrul Economiei și Energiei va fi István Kapitány. Alte patru nume anunțate pentru portofolii cu impact direct asupra cheltuielilor publice și politicilor sectoriale sunt: Sănătate: Zsolt Hegedűs; Mediu: László Gajdos; Apărare: Romulusz Ruszin-Szendi; Agricultură și Economia alimentară: Szabolcs Bóna. Magyar a spus că persoanele propuse au acceptat nominalizarea. Informațiile despre anunț au fost relatate de hirado.hu , în urma unei conferințe de presă organizate la Budapesta, după prima ședință a grupului parlamentar al partidului. Ce structură de guvern indică Tisza Pe lângă ministerele pentru care au fost anunțate nume, liderul Tisza a enumerat și alte nouă ministere care ar urma să existe în viitorul executiv: Cabinetul prim-ministrului; Afaceri Interne; Justiție; Transporturi și Investiții; Educație; Afaceri Sociale; Dezvoltare Rurală; Afaceri Digitale și Tehnologice; Cultură (cu atribuții și pe știință, sport, societate civilă, biserici și reglementarea mass-media). Denumirile exacte ale ministerelor vor fi făcute publice la prezentarea candidaților, iar Péter Magyar a adăugat că se așteaptă ca noi nume de miniștri să fie anunțate „încă din această săptămână”. Context politic: majoritate suficientă pentru schimbări constituționale Partidul Tisza a câștigat alegerile și, după numărarea voturilor prin corespondență, a celor din străinătate și a voturilor transferate, și-a crescut „super-majoritatea” la 141 de locuri din 199, potrivit anunțului biroului electoral citat în material. O estimare preliminară indica 138 de mandate, deja peste pragul de două treimi, iar numărătoarea finală a urcat totalul la 141. Pentru mediul economic, combinația dintre o majoritate de două treimi și nominalizările timpurii la Finanțe și la portofoliul comun Economie–Energie sugerează că noua putere politică își pregătește rapid pârghiile pentru a-și implementa agenda, inclusiv prin posibile revizuiri ale cadrului constituțional și instituțional menționate ca obiective (revizuirea reformei constituționale a lui Orbán și combaterea corupției). [...]
Cuba confirmă reluarea contactelor directe cu SUA, un semnal rar într-un climat de tensiuni , potrivit Agerpres , care citează AFP. Autoritățile cubaneze au transmis că au avut „recent” discuții la Havana cu oficiali americani, fără a oferi detalii despre agenda întâlnirilor sau despre eventuale rezultate. Informația vine pe fondul unor „tensiuni puternice” între Cuba și Statele Unite, context în care confirmarea unor contacte la nivel oficial poate indica o încercare de menținere a canalelor de dialog deschise, chiar și în lipsa unor anunțuri concrete. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din această sursă, elemente suplimentare despre participanți, calendar sau teme discutate. [...]
Maria Corina Machado avertizează că amânarea alegerilor poate alimenta instabilitatea , în condițiile în care lidera opoziției venezuelene cere accelerarea organizării unui scrutin „liber și corect” și spune că intenționează să revină în Venezuela până la finalul lui 2026, potrivit Mediafax , care citează un interviu acordat Reuters. Machado susține că întârzierea procesului electoral ar putea duce la creșterea tensiunilor sociale și la riscuri de instabilitate, argumentând că populația are nevoie de un mecanism transparent care să canalizeze nemulțumirile „într-un mod civic și pașnic”. „Este esențial să facem pași concreți către alegeri libere în Venezuela, pentru a gestiona așteptările și frustrarea cetățenilor.” Ce presupune, practic, organizarea alegerilor Lidera opoziției afirmă că pregătirea unor alegeri libere ar necesita pași administrativi și instituționali care ar putea dura între opt și nouă luni, inclusiv: actualizarea listelor electorale; reformarea instituțiilor responsabile de organizarea scrutinului. Contextul politic invocat de opoziție Machado plasează apelul la alegeri într-un context schimbat după ce, conform relatării, președintele Nicolas Maduro a fost capturat de autoritățile americane în ianuarie, eveniment care ar fi alimentat speranțele opoziției privind o tranziție politică rapidă. În același timp, președintele SUA, Donald Trump, ar fi decis să o susțină pe Delcy Rodriguez, fost vicepreședinte al lui Maduro, pentru conducerea interimară a țării, motivând lipsa unui sprijin suficient pentru Machado „în acel moment”. Machado respinge însă ideea că această susținere ar fi una de durată, sugerând că rolul lui Rodriguez este temporar. Mesaj către partenerii externi În timpul unei vizite la Madrid, Machado a criticat guvernul spaniol condus de Pedro Sanchez pentru lipsa unei poziții ferme față de regimul Maduro, dar a apreciat sprijinul unor lideri europeni și a insistat asupra importanței alianțelor internaționale pentru „reconstrucția instituțională” a Venezuelei. Totodată, ea a participat la un miting al diasporei venezuelene, unde a transmis un mesaj de speranță privind revenirea cetățenilor în țară. [...]
Donald Trump spune că negocierile pentru un nou acord nuclear cu Iranul ar urma să avanseze „relativ rapid”, însă rămâne neclar dacă SUA și Iran pot încheia credibil un astfel de acord într-un timp scurt , pe fondul unui dosar tehnic complex și al presiunilor politice interne din SUA, potrivit G4Media . Președintele american a afirmat că înțelegerea pe care susține că Washingtonul o negociază acum cu Teheranul va fi „mult mai bună” decât acordul din 2015 ( JCPOA – Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune ), din care SUA s-au retras în 2018, în timpul primului său mandat. Declarațiile vin după ce opoziția democrată și unii experți în domeniul nuclear și-au exprimat îngrijorarea că administrația grăbește discuțiile pe o temă „extrem de complexă”, relatează Agerpres, citând Reuters. „Acordul pe care îl facem cu Iranul va fi mult mai bun decât JCPOA, denumit de obicei «Acordul Nuclear Iranian».” Tot Trump a susținut că nu se află „sub absolut nicio presiune”, deși „totul se va întâmpla relativ rapid”. Context: sancțiuni, escaladare militară și o fereastră de negociere incertă După retragerea SUA din JCPOA, Washingtonul a reinstituit sancțiunile împotriva Iranului, iar Teheranul a răspuns prin încălcări succesive ale angajamentelor din acord și prin depășirea limitelor de îmbogățire a uraniului. Acesta este motivul invocat, potrivit materialului, de SUA și Israel pentru războiul lansat pe 28 februarie împotriva Iranului, oprit ulterior de un armistițiu de două săptămâni care expiră miercuri. Pe canalul diplomatic, o primă rundă de negocieri americano-iraniene a eșuat la Islamabad, iar perspectivele unei a doua runde rămân neclare. Pakistanul, care s-a impus ca mediator, continuă demersurile pentru a găzdui următoarea rundă. Miza tehnică a discuțiilor: Ormuz și uraniul înalt îmbogățit Potrivit aceleiași surse, medierea se concentrează pe două puncte majore: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz ; găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare — condiții cheie puse de SUA și Israel pentru un acord. În același timp, rămâne neclar ce tip de acord ar putea fi încheiat „în mod credibil” într-un interval scurt. Ca termen de comparație, acordul din 2015 — la care au participat și Franța, Germania, China, Regatul Unit și Rusia — a necesitat doi ani de negocieri și implicarea a aproximativ 200 de specialiști (fizică nucleară, finanțe, drept și aplicarea sancțiunilor). [...]
