Știri
Știri din categoria Externe
Cuba confirmă reluarea contactelor directe cu SUA, un semnal rar într-un climat de tensiuni, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Autoritățile cubaneze au transmis că au avut „recent” discuții la Havana cu oficiali americani, fără a oferi detalii despre agenda întâlnirilor sau despre eventuale rezultate.
Informația vine pe fondul unor „tensiuni puternice” între Cuba și Statele Unite, context în care confirmarea unor contacte la nivel oficial poate indica o încercare de menținere a canalelor de dialog deschise, chiar și în lipsa unor anunțuri concrete.
Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din această sursă, elemente suplimentare despre participanți, calendar sau teme discutate.
Recomandate
Mesajele lui Donald Trump despre blocada navală și „acordul” cu Iranul ridică miza economică a conflictului , printr-o presiune directă asupra exporturilor de petrol și a rutelor maritime, potrivit Stirile Pro TV . Președintele SUA a publicat luni 11 mesaje în mai puțin de o oră pe Truth Social , în care a susținut că „lucrurile merg foarte bine” și că armata americană s-a comportat „extraordinar” în conflictul cu iranienii. Trump a afirmat că „câștigă războiul cu Iranul CU MULT” și a criticat felul în care presa americană relatează despre război, menționând New York Times , Washington Post și Wall Street Journal. Blocada navelor și condiționarea ridicării ei de un „ACORD” În postările sale, Trump a vorbit despre o „blocadă americană” asupra tuturor navelor care intră sau ies din porturile iraniene, despre care a spus că „distruge complet Iranul”. Potrivit lui, SUA „nu o vor ridica până când nu va exista un «ACORD»”. Tot în acest context, Trump a susținut că Iranul ar pierde „500 de milioane de dolari pe zi” din cauza situației, fără a oferi detalii suplimentare în mesajele citate de publicație. La un curs orientativ de 4,6 lei pentru un dolar, suma ar însemna aproximativ 2,3 miliarde lei pe zi. „Un acord relativ repede” și respingerea ideii de presiuni Într-o postare separată, președintele SUA a scris că se va ajunge la un acord cu Iranul „relativ repede!”. În același timp, a negat că ar fi supus unor presiuni pentru a încheia un acord. „NU ESTE ADEVĂRAT!” Trump a mai afirmat că „conducerea iraniană” ar fi obligat sute de nave să se îndrepte spre Statele Unite – în special spre Texas, Louisiana și Alaska – pentru a-și livra petrolul, conform mesajelor sale prezentate de Stirile Pro TV. De ce contează Dincolo de retorica politică, accentul pus pe blocarea navelor și pe condiționarea ridicării blocadei de un acord indică o strategie de presiune economică, cu potențial de a afecta fluxurile de energie și costurile de transport maritim. Materialul nu oferă, însă, date independente care să confirme pierderile invocate sau amploarea efectivă a măsurilor descrise de Trump. [...]
Viitorul guvern de la Budapesta semnalează o schimbare de linie față de CPI , după ce Peter Magyar a spus că Ungaria va aplica mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale, inclusiv pe cel emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare: poziția față de CPI poate schimba rapid cadrul juridic pentru vizite oficiale și relații diplomatice, într-un moment în care Ungaria era pe traiectoria ieșirii din jurisdicția instanței. Naționalistul Viktor Orban , aflat la putere de 16 ani, anunțase anul trecut retragerea Ungariei din CPI, o decizie care urma să intre în vigoare la 2 iunie 2026, după ce l-a primit pe Netanyahu la Budapesta, relatează Agerpres, citând AFP. După victoria în alegerile parlamentare din 12 aprilie, Magyar a spus că intenționează ca Ungaria să se realăture CPI. Totuși, un comunicat israelian despre o convorbire telefonică cu Netanyahu arată că Magyar l-a invitat pe premierul israelian la Budapesta pe 23 octombrie, la marcarea a 70 de ani de la revolta antisovietică din 1956. Întrebat despre această aparentă contradicție, Magyar a afirmat că i-a invitat la Budapesta pe toți liderii cu care a avut convorbiri telefonice și a indicat că, dacă Ungaria este membră a CPI, atunci trebuie să rețină o persoană căutată care intră pe teritoriul său. „Dacă o țară este membră a Curții Penale Internaționale și o persoană căutată intră pe teritoriul său, atunci acea persoană trebuie reținută.” Magyar a mai spus că echipa sa a analizat posibilitatea ca noul guvern să oprească procesul de retragere înainte ca Ungaria să părăsească oficial CPI, la 2 iunie. CPI, cu sediul la Haga, a emis în 2024 un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza. Sesiunea inaugurală a Adunării Naționale este programată în weekendul 9–10 mai, când Magyar urmează să depună jurământul, potrivit aceleiași relatări. [...]
Maria Corina Machado avertizează că amânarea alegerilor poate alimenta instabilitatea , în condițiile în care lidera opoziției venezuelene cere accelerarea organizării unui scrutin „liber și corect” și spune că intenționează să revină în Venezuela până la finalul lui 2026, potrivit Mediafax , care citează un interviu acordat Reuters. Machado susține că întârzierea procesului electoral ar putea duce la creșterea tensiunilor sociale și la riscuri de instabilitate, argumentând că populația are nevoie de un mecanism transparent care să canalizeze nemulțumirile „într-un mod civic și pașnic”. „Este esențial să facem pași concreți către alegeri libere în Venezuela, pentru a gestiona așteptările și frustrarea cetățenilor.” Ce presupune, practic, organizarea alegerilor Lidera opoziției afirmă că pregătirea unor alegeri libere ar necesita pași administrativi și instituționali care ar putea dura între opt și nouă luni, inclusiv: actualizarea listelor electorale; reformarea instituțiilor responsabile de organizarea scrutinului. Contextul politic invocat de opoziție Machado plasează apelul la alegeri într-un context schimbat după ce, conform relatării, președintele Nicolas Maduro a fost capturat de autoritățile americane în ianuarie, eveniment care ar fi alimentat speranțele opoziției privind o tranziție politică rapidă. În același timp, președintele SUA, Donald Trump, ar fi decis să o susțină pe Delcy Rodriguez, fost vicepreședinte al lui Maduro, pentru conducerea interimară a țării, motivând lipsa unui sprijin suficient pentru Machado „în acel moment”. Machado respinge însă ideea că această susținere ar fi una de durată, sugerând că rolul lui Rodriguez este temporar. Mesaj către partenerii externi În timpul unei vizite la Madrid, Machado a criticat guvernul spaniol condus de Pedro Sanchez pentru lipsa unei poziții ferme față de regimul Maduro, dar a apreciat sprijinul unor lideri europeni și a insistat asupra importanței alianțelor internaționale pentru „reconstrucția instituțională” a Venezuelei. Totodată, ea a participat la un miting al diasporei venezuelene, unde a transmis un mesaj de speranță privind revenirea cetățenilor în țară. [...]
Donald Trump spune că negocierile pentru un nou acord nuclear cu Iranul ar urma să avanseze „relativ rapid”, însă rămâne neclar dacă SUA și Iran pot încheia credibil un astfel de acord într-un timp scurt , pe fondul unui dosar tehnic complex și al presiunilor politice interne din SUA, potrivit G4Media . Președintele american a afirmat că înțelegerea pe care susține că Washingtonul o negociază acum cu Teheranul va fi „mult mai bună” decât acordul din 2015 ( JCPOA – Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune ), din care SUA s-au retras în 2018, în timpul primului său mandat. Declarațiile vin după ce opoziția democrată și unii experți în domeniul nuclear și-au exprimat îngrijorarea că administrația grăbește discuțiile pe o temă „extrem de complexă”, relatează Agerpres, citând Reuters. „Acordul pe care îl facem cu Iranul va fi mult mai bun decât JCPOA, denumit de obicei «Acordul Nuclear Iranian».” Tot Trump a susținut că nu se află „sub absolut nicio presiune”, deși „totul se va întâmpla relativ rapid”. Context: sancțiuni, escaladare militară și o fereastră de negociere incertă După retragerea SUA din JCPOA, Washingtonul a reinstituit sancțiunile împotriva Iranului, iar Teheranul a răspuns prin încălcări succesive ale angajamentelor din acord și prin depășirea limitelor de îmbogățire a uraniului. Acesta este motivul invocat, potrivit materialului, de SUA și Israel pentru războiul lansat pe 28 februarie împotriva Iranului, oprit ulterior de un armistițiu de două săptămâni care expiră miercuri. Pe canalul diplomatic, o primă rundă de negocieri americano-iraniene a eșuat la Islamabad, iar perspectivele unei a doua runde rămân neclare. Pakistanul, care s-a impus ca mediator, continuă demersurile pentru a găzdui următoarea rundă. Miza tehnică a discuțiilor: Ormuz și uraniul înalt îmbogățit Potrivit aceleiași surse, medierea se concentrează pe două puncte majore: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz ; găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare — condiții cheie puse de SUA și Israel pentru un acord. În același timp, rămâne neclar ce tip de acord ar putea fi încheiat „în mod credibil” într-un interval scurt. Ca termen de comparație, acordul din 2015 — la care au participat și Franța, Germania, China, Regatul Unit și Rusia — a necesitat doi ani de negocieri și implicarea a aproximativ 200 de specialiști (fizică nucleară, finanțe, drept și aplicarea sancțiunilor). [...]
China cere menținerea Strâmtorii Hormuz deschise navigației , după relatări că forțele iraniene ar fi deschis focul asupra unei nave sub pavilion indian, un episod care reaprinde riscurile pentru transportul maritim și fluxurile energetice, potrivit Global Times . Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun , a declarat luni, într-o conferință de presă, că Beijingul își menține poziția privind Strâmtoarea Hormuz și a reiterat că aceasta este „o cale navigabilă internațională”, iar păstrarea ei deschisă „servește intereselor comune” ale țărilor din regiune și ale comunității internaționale. Declarația a venit ca răspuns la o întrebare a unui reporter care a invocat informații despre incidentul cu nava sub pavilion indian și a întrebat cum vede China escaladarea, respectiv ce măsuri ia în calcul pentru a-și proteja interesele de transport și energie în strâmtoare. Guo a spus că China „speră ca toate părțile să colaboreze” pentru a preveni deteriorarea suplimentară a situației și că este pregătită să continue eforturile, împreună cu comunitatea internațională, pentru a contribui la detensionarea tensiunilor. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre incident sau despre eventuale măsuri concrete pe care China le-ar avea în vedere. [...]
China vrea să accelereze modernizarea acordului de liber schimb cu Elveția, iar miza depășește relația bilaterală: un FTA „de nivel înalt” ar putea deveni un model practic de cooperare China–Europa într-un context de protecționism și incertitudine , potrivit Global Times . Vice-ministrul chinez al Comerțului, Ling Ji , a declarat la o reuniune bilaterală la Berna că Beijingul este dispus să avanseze negocierile pentru actualizarea acordului de liber schimb (FTA) China–Elveția, iar o versiune „de nivel înalt” ar aduce impuls suplimentar pentru comerț, investiții și cooperare în inovare. Informația este atribuită unui comunicat consultat pe site-ul Ministerului Comerțului din China. Acordul a fost semnat în iulie 2013 și a intrat în vigoare în iulie 2014. În cei peste 10 ani de aplicare, comerțul și investițiile bilaterale au crescut, iar între 2014 și 2024 schimburile totale au avansat cu 44,1%, cu o creștere medie anuală de 4,4%, conform articolului. Publicația notează că FTA a facilitat reduceri și scutiri de tarife pentru o gamă largă de produse și a extins aria de acoperire de la bunuri, servicii și promovarea investițiilor către teme mai profunde, precum proprietatea intelectuală și concurența. De ce contează pentru Europa: „efectul de demonstrație” În opinia Global Times , actualizarea FTA este relevantă și prin „efectul de demonstrație”: China și Elveția, deși au sisteme sociale diferite și niveluri diferite de dezvoltare, ar fi menținut o abordare pragmatică, orientată spre echilibru între competiție și cooperare, construind un parteneriat stabil și reciproc avantajos. Această traiectorie este prezentată ca un posibil reper pentru relațiile economice ale Chinei cu alte state europene. Publicația argumentează că, pe fondul creșterii lente a economiei globale, al reconfigurării lanțurilor de aprovizionare și al tranzițiilor verde și digitală, companiile au nevoie de un mediu investițional predictibil, iar semnalele de „deschidere” și „certitudine pe termen lung” transmise de China prin aceste negocieri ar fi un activ important. Ce ar putea aduce un FTA „upgradat”: domenii și complementarități Articolul indică o complementaritate economică în creștere: Elveția ar avea avantaje în producția de precizie, științele vieții, tehnologiile financiare și tehnologiile curate, în timp ce China ar avea puncte forte în economia digitală, energia nouă, aplicațiile de inteligență artificială și piața internă extinsă. În acest cadru, un acord modernizat ar putea include mai strâns, la nivel instituțional, zone precum: producția avansată; economia digitală; dezvoltarea verde și cu emisii reduse de carbon, cu potențial de a susține colaborarea în cercetare-dezvoltare și investiții reciproce. Context regional: România, menționată în zona accesului pe piață Global Times plasează discuția și într-un tablou mai larg al cooperării China–Europa, menționând „progrese recente” în accesul pe piață între China și state din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. Ca exemplu, publicația arată că Administrația Generală a Vămilor din China a anunțat aprobarea importurilor de produse lactate din România. În concluzie, articolul susține că modernizarea acordului China–Elveția ar putea fi folosită ca oportunitate pentru extinderea cooperării China–Europa în mai multe domenii, în pofida volatilității geopolitice, însă textul nu oferă un calendar al negocierilor sau detalii despre capitolele concrete care ar urma să fie renegociate. [...]
