Știri
Știri din categoria Externe
Politizarea rutelor maritime împinge în sus costurile și riscurile logistice, pe fondul unor măsuri și incidente care testează regulile de navigație în strâmtori și canale strategice, potrivit unei analize Al Jazeera.
Ideea avansată recent de ministrul de finanțe al Indoneziei, Purbaya Yudhi Sadewa, de a introduce o taxă de trecere pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Malacca (inspirată de evoluțiile din Strâmtoarea Ormuz) a declanșat îngrijorări în rândul asigurătorilor și importatorilor asiatici. Deși Jakarta a revenit rapid asupra sugestiei, episodul este prezentat ca un semnal al unei schimbări mai ample: navigația comercială devine mai scumpă, mai periculoasă și mai dependentă de calcule politice.
Transportul maritim mută peste 80% din bunurile comercializate la nivel global, iar ordinea construită prin tratate și acorduri semnate între finalul anilor 1950 și anii 1990 a susținut expansiunea comerțului mondial, care a urcat de la circa 60 de miliarde de dolari în anii 1950 la peste 25 de trilioane de dolari anul trecut, potrivit Organizației Mondiale a Comerțului, citată în analiză. Experții consultați avertizează însă că o serie de acțiuni ale unor actori majori – de la SUA și Iran la Rusia și China – pun presiune pe aceste reguli.
În Strâmtoarea Ormuz, Iranul a restricționat din începutul lunii martie trecerea pentru majoritatea navelor, după declanșarea războiului de către SUA și Israel, iar pe 13 aprilie SUA au impus o blocadă navală asupra navelor și porturilor iraniene. Ulterior, SUA au capturat nave iraniene în apropierea strâmtorii și au abordat alte nave la sute de mile distanță în Asia-Pacific, despre care susțin că transportau petrol iranian sancționat. Iranul, la rândul său, a capturat nave despre care afirmă că încercau să treacă fără permisiune și a tras asupra unor vase.
Schimburile de măsuri au amplificat criza energetică globală, împingând prețurile gazelor și petrolului la maximele ultimilor ani, notează analiza. Jack Kennedy, responsabil pentru riscul de țară în regiunea MENA la S&P Global Market Intelligence, avertizează că și fără o închidere totală, „autorizarea” (controlul trecerii prin permisiuni) și presiunea pot genera costuri mari și incertitudine.
Ca exemplu, el indică un incident raportat de grupul britanic United Kingdom Maritime Trade Operations, în care o navă container a fost atacată la nord-est de Oman, iar puntea a suferit avarii semnificative; Kennedy descrie episodul drept un semnal de „utilizare calibrată a forței”, pentru a arăta controlul fără oprirea completă a traficului.
Un alt punct sensibil este Canalul Panama. SUA și mai multe state din America de Sud și Caraibe au emis o declarație comună în care acuză China de „presiune economică țintită” și de acțiuni care au „afectat navele sub pavilion panamez”, inclusiv prin reținerea unor astfel de nave în porturile chineze.
Beijingul a respins acuzațiile și a acuzat SUA de ipocrizie. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a invocat istoricul intervențiilor americane în Panama și a sugerat că Washingtonul ar urmări să transforme canalul – „menit să rămână permanent neutru” – într-un instrument propriu.
Episodul vine la trei luni după ce Curtea Supremă din Panama a anulat o concesiune veche, deținută de o companie cu legături în Hong Kong, pentru operarea porturilor Balboa și Cristobal, decizie luată pe fondul presiunilor SUA asupra Panama de a limita influența chineză în zona canalului, potrivit analizei. China a condamnat hotărârea instanței panameze.
Deși cadrul legal al tranzitului maritim continuă să susțină majoritatea comerțului de rutină, experții citați avertizează că excepțiile „de mare vizibilitate” se înmulțesc, iar perturbările capătă forme mai strategice. Exemplele menționate includ:
În plan operațional, analiza arată că devierile de la rutele obișnuite înseamnă consum mai mare de combustibil și timp suplimentar pe mare, deci costuri mai ridicate. În paralel, cresc primele de asigurare și tarifele pentru riscuri de război, iar procesele de conformitate (verificări pentru respectarea sancțiunilor și a regulilor) se înăspresc. Chiar și inspecțiile sau reținerile scurte pot produce efecte în lanț asupra programelor de livrare și a angajamentelor de transport, împingând operatorii să-și reevalueze rutele, pavilionul sub care navighează și escalele în porturi pentru a reduce expunerea la întârzieri motivate politic.
Miza, avertizează Kennedy, este precedentul: dacă mai multe state testează limitele prin „permissioning”, aplicare selectivă a regulilor sau amenințări cu taxe în strâmtori internaționale, accesul și costurile pot ajunge să depindă tot mai mult de negociere și raportul de forțe, nu de norme aplicate uniform.
Recomandate
Un grup de 30 de state cere redeschiderea urgentă a Strâmtorii Ormuz , considerând-o o condiție pentru stabilizarea economiei globale după anunțul acordului de pace dintre SUA și Iran, potrivit G4Media . Semnatarii spun că sunt pregătiți să sprijine implementarea rapidă a memorandumului de înțelegere și să contribuie la securizarea transportului maritim comercial. În declarația comună, liderii salută semnarea memorandumului dintre SUA și Iran și îi felicită pe mediatori, menționând explicit Pakistanul și Qatarul. Documentul descrie momentul drept unul favorabil „restabilirii stabilității regionale” și „stabilizării economiei globale” și insistă că urmează partea critică: finalizarea negocierilor detaliate și punerea în aplicare „rapid și în mod cuprinzător” a acordului. Strâmtoarea Ormuz, tratată ca prioritate operațională Semnatarii cer „redeschiderea urgentă” a Strâmtorii Ormuz, cu „libertate de navigație necondiționată și fără restricții”. Ei afirmă că se angajează să contribuie la acest obiectiv în limitele constituționale ale fiecărei țări, inclusiv prin: o misiune „strict defensivă și independentă” pentru siguranța transportului maritim comercial; operațiuni de deminare. Condiții pentru dosarul nuclear și sancțiuni Declarația reia poziția că Iranul „nu trebuie să intre niciodată în posesia unei arme nucleare” și afirmă disponibilitatea de a lucra cu SUA, Iranul și AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) . Totodată, semnatarii indică faptul că ar fi pregătiți să ridice „sancțiunile relevante” doar ca răspuns la „măsuri clare și verificabile” ale Iranului privind programul nuclear. Cine semnează și ce mai include documentul Lista statelor menționate în text include Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Japonia, Canada, Australia și mai multe țări europene, între care România. În final, semnatarii își reafirmă sprijinul pentru stabilitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și subliniază importanța unui armistițiu solid. În lipsa unor detalii suplimentare în text despre calendar sau mecanisme concrete de implementare, rămâne de urmărit dacă și când vor fi finalizate negocierile tehnice și cum va arăta, în practică, contribuția statelor la securizarea navigației și la deminare. [...]
Revenirea prețurilor la energie după armistițiul SUA–Iran va fi lentă , din cauza timpului necesar refacerii aprovizionării și a daunelor „semnificative” aduse infrastructurii din Golf, avertizează șefa FMI, Kristalina Georgieva , într-o postare pe blogul instituției, citată de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru companii și guverne: chiar dacă riscul geopolitic scade, costurile cu energia pot rămâne ridicate o perioadă, cu efecte în lanț asupra inflației și condițiilor financiare. Acordul convenit duminică între Iran și Statele Unite pune capăt unui conflict de aproape patru luni care a paralizat Strâmtoarea Ormuz , rută-cheie pentru transportul maritim de hidrocarburi. Georgieva spune că „anunțul de duminică privind un armistițiu este binevenit”, dar subliniază că normalizarea pieței nu este imediată, deoarece refacerea fluxurilor de aprovizionare durează. Ce semnal transmite FMI despre riscurile macro În evaluarea șefei FMI, economia globală „pare să reziste” după mai bine de trei luni de război în Orientul Mijlociu, deși șocul a afectat prețurile mărfurilor, inflația și așteptările inflaționiste, precum și condițiile financiare. Totuși, ea notează că aceste efecte nu au ajuns, deocamdată, „în moduri care să semnaleze o încetinire globală”. FMI urmează să publice pe 8 iulie o actualizare a raportului World Economic Outlook (WEO), cu previziuni de creștere și inflație. În aprilie, instituția prezentase trei scenarii pentru 2026–2027, iar scenariul „negativ” includea o încetinire a creșterii globale la 2,5% în 2026 și o inflație generală de 5,4%. De ce contează pentru piețe și guverne Potrivit informațiilor citate, Georgieva declarase luna trecută că scenariul negativ era deja în desfășurare, însă comentariile recente sugerează că FMI ar putea reveni la scenariul de referință, care presupunea un război de scurtă durată în Iran și o creștere globală de 3,1% în 2026. Cu alte cuvinte, armistițiul poate reduce o parte din presiunea asupra perspectivelor, dar nu elimină rapid efectele asupra energiei. Pe partea de sprijin financiar, Georgieva afirmă că FMI este pregătit să ajute țările membre, însă până acum majoritatea guvernelor au cerut mai degrabă îndrumări de politici publice decât finanțare de tip „salvare” în numerar. [...]
Zelenski a discutat cu Trump despre licențe pentru producția de rachete destinate sistemelor Patriot , un semnal cu potențial impact operațional pentru capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea antiaeriană, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc în marja summitului G7 de la Evian , Franța. Conform publicației, Zelenski a spus că discuția a vizat „transferul de licențe” pentru producția unor arme, în contextul posibilității ca Ucraina să producă rachete pentru bateriile Patriot, iar Trump „a reacționat pozitiv”. „Am discutat cu Trump despre transferul de licențe pentru producția acestor arme. Liderul american a reacționat pozitiv”, a declarat Zelenski. Mesaj către Kremlin și condițiile pentru o întâlnire cu Putin În același context, Zelenski a transmis un avertisment către președintele rus Vladimir Putin , afirmând că Rusia ar urma să aibă „o iarnă groaznică”, după cum a formulat liderul ucrainean. „Rusia trebuie să știe că am avut o iarnă groaznică și că nici ei nu vor avea una ușoară”, a spus Zelenski. Zelenski a mai declarat că nu intenționează să accepte o întâlnire cu Putin la Moscova și a indicat alternative de locație: Turcia, Elveția sau Orientul Mijlociu. Totodată, el a spus că nu va ceda cererilor lui Putin și a susținut că „60% dintre ruși doresc să pună capăt războiului”. Context: summitul G7 la Evian Summitul G7 are loc de luni până miercuri la Evian, cu participarea liderilor din Franța, SUA, Canada, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit. Uniunea Europeană este reprezentată de António Costa (Consiliul European) și Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), iar președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat la reuniune pe Volodimir Zelenski. [...]
Emirul Qatarului a legat acordul SUA–Iran de stabilitatea regională și de miza economică a relației cu Washingtonul , potrivit Al Jazeera , într-o relatare de la o conferință de presă organizată în marja summitului G7 . Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani i-a mulțumit fostului președinte american Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Iranul, pe care l-a descris drept „vital pentru regiune”. Mesajul sugerează că Doha vede o reducere a tensiunilor cu Teheranul ca element-cheie pentru securitatea și predictibilitatea economică din Golf. Pe componenta economică, emirul a spus că schimburile bilaterale sunt pe cale să atingă 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei). În contextul întâlnirii cu Trump, emirul a promovat și investițiile americane, indicând că relația politică este însoțită de o agendă comercială și investițională de amploare. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat pe 16 iunie 2026; Al Jazeera nu oferă în extras detalii despre calendarul sau structura acordului cu Iranul și nici despre perioada la care se referă estimarea de 1,2 trilioane de dolari. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să obțină o licență americană pentru producția internă de sisteme Patriot , într-un demers care ar putea schimba atât calendarul, cât și costurile apărării antiaeriene a Ucrainei, pe fondul întârzierilor la livrări și al dependenței de finanțare externă, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că i-a cerut din nou președintelui SUA, Donald Trump , „licența” pentru ca Ucraina să poată produce pe plan intern sisteme antiaeriene Patriot și rachete interceptoare pentru acestea. Declarația a fost transmisă sub forma unui mesaj audio pe WhatsApp către un grup de jurnaliști care îi urmăresc participarea la summitul G7 din Franța. Zelenski a afirmat că a discutat deja subiectul cu Trump și că echipele celor două părți ar urma să lucreze pentru obținerea licenței. El a mai cerut anterior o astfel de licență pentru producția de baterii Patriot, însă nu a primit „răspunsul dorit”, conform informațiilor din articol. De ce contează: timp de livrare și bani pentru a „sări peste rând” În paralel cu ideea de producție locală, o prioritate imediată a Ucrainei rămâne obținerea de sisteme Patriot suplimentare și mai multe rachete interceptoare PAC-3 de la susținători, precum și fonduri pentru achiziții din SUA. Zelenski a spus că, în urmă cu două săptămâni, unele țări aflate înaintea Ucrainei pe lista de așteptare pentru cumpărarea de sisteme Patriot i-au cedat locul, dar Kievul are nevoie de bani pentru a le obține. În lipsa plății contractului, el a avertizat că livrările de sisteme și rachete ar putea ajunge „abia în 2030”. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu există încă un acord privind licența, iar Zelenski indică faptul că discuțiile ar continua la nivel de echipe. În același timp, presiunea pe finanțare rămâne centrală: Ucraina încearcă să accelereze accesul la echipamente prin plata contractelor, pentru a evita întârzieri de mai mulți ani. [...]
Declarațiile lui Donald Trump de la G7 cresc presiunea diplomatică asupra Israelului și Iranului, într-un moment în care Washingtonul încearcă să securizeze un acord cu Teheranul care să blocheze accesul la arma nucleară , potrivit Al Jazeera . La summitul G7 din Franța , președintele SUA a criticat în termeni neobișnuit de direcți ofensiva militară a Israelului în Liban și i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că „trebuie să fie mai responsabil” în raport cu Libanul. Trump a spus că Israelul se luptă cu Hezbollah „de prea mult timp” și că „prea mulți oameni sunt uciși”. În același context, Trump a criticat explicit amploarea loviturilor, sugerând că nu este justificată distrugerea unor clădiri rezidențiale pentru a viza persoane suspectate de apartenență la Hezbollah. „Nu trebuie să dărâmi un bloc de apartamente de fiecare dată când cauți pe cineva, pentru că sunt mulți oameni în acele apartamente – și nu sunt toți Hezbollah.” Trump a afirmat că a sugerat Israelului „să lase Siria să se ocupe de Hezbollah”, apreciind că „ar face o treabă mai bună”. Totodată, el a reluat nemulțumirea față de un atac israelian asupra Beirutului, despre care a spus că a avut loc cu „două ore” înainte de semnarea acordului cu Iranul, precizând că „nu i-a plăcut deloc” și că a transmis acest lucru părții israeliene. Acordul SUA–Iran: calendar și miza nucleară Trump a susținut că înțelegerea cu Iranul este concepută ca o barieră împotriva obținerii armei nucleare și a avertizat că „iadul se va dezlănțui” dacă Teheranul ar încerca să obțină o astfel de armă. În formularea sa, acordul ar garanta că Iranul „nu poate avea o armă nucleară”. „Acest acord este un zid împotriva unei arme nucleare.” Potrivit informațiilor prezentate, un memorandum de înțelegere între SUA și Iran urmează să fie semnat oficial la Geneva, vineri, după care cele două părți ar avea la dispoziție 60 de zile pentru a negocia un acord final. Trump a spus că a doua fază a negocierilor „ar trebui să fie de fapt mai ușoară”. Iranul, notează publicația, a afirmat în mod repetat de-a lungul anilor că nu intenționează să dezvolte arme nucleare și că activitățile sale nucleare sunt orientate către producția de energie. De ce contează: risc de deraiere a negocierilor din cauza escaladării în Liban Mesajele publice ale lui Trump indică faptul că Washingtonul încearcă să limiteze escaladarea dintre Israel și Hezbollah pentru a proteja fereastra diplomatică deschisă cu Teheranul. Întrebat dacă acordul SUA–Iran poate supraviețui chiar și în cazul unor noi atacuri israeliene în Liban, Trump a răspuns că „poate” și a descris conflictul din Liban drept „războiul minor”, în timp ce „Iranul e cel mare”. Pentru perioada imediat următoare, punctul de referință rămâne semnarea de vineri de la Geneva și apoi negocierile din următoarele 60 de zile, pe fondul tensiunilor regionale care pot complica implementarea politică a înțelegerii. [...]
