Știri
Știri din categoria Externe
Guvernul Ungariei a decis să rețină aproximativ 82 de milioane de dolari în numerar și aur aparținând băncii de stat ucrainene Oschadbank, după ce premierul Viktor Orbán a semnat pe 9 martie 2026 un decret care autorizează autoritățile să păstreze temporar bunurile confiscate, potrivit The Kyiv Independent. Decizia a provocat o dispută diplomatică puternică între Budapesta și Kiev, pe fondul tensiunilor legate de transportul petrolului rusesc prin conducta Druzhba.
Decretul guvernamental 49/2026 permite Administrației Naționale pentru Taxe și Vamă din Ungaria să rețină bunurile timp de până la 60 de zile, în timp ce autoritățile investighează originea fondurilor.
Potrivit datelor citate de presa internațională, confiscarea vizează:
Valoarea totală a transportului este estimată la aproximativ 82 de milioane de dolari.
Incidentul a avut loc pe 5 martie 2026, când unități ale Centrului antiterorist ungar au oprit două vehicule blindate ale Oschadbank pe șoseaua de centură a Budapestei. Convoiul transporta bani din Austria către Ucraina.
Potrivit Ministerului de Externe ucrainean, operațiunea a implicat trupe înarmate și un transportor blindat. Șapte agenți de securitate care escortau transportul au fost reținuți temporar și ulterior expulzați din Ungaria, revenind în Ucraina în seara zilei de 6 martie.
Oschadbank susține că transportul era o operațiune financiară obișnuită, realizată în baza unui acord cu banca austriacă Raiffeisen Bank International și aprobată de autoritățile vamale europene. După invazia Rusiei din 2022 și închiderea spațiului aerian ucrainean, transportul de numerar pe cale terestră a devenit o practică frecventă.
Autoritățile ungare au legat confiscarea de disputa privind conducta petrolieră Druzhba, care transportă țiței rusesc către Ungaria și Slovacia. Conducta este oprită din ianuarie 2026 după un atac rusesc asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Ministrul ungar al Transporturilor, János Lázár, a declarat pentru presa locală că fondurile nu vor fi returnate până când fluxul de petrol nu va fi reluat. Budapesta și Bratislava acuză Kievul că întârzie intenționat reparațiile, acuzație respinsă de Ucraina, care afirmă că infrastructura avariată nu poate fi reparată rapid.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat acțiunea drept „banditism”, cerând liderilor europeni să reacționeze. Ministrul de Externe Andrii Sîbiha a vorbit despre „terorism de stat” și a anunțat că Ucraina pregătește acțiuni legale pentru recuperarea fondurilor.
Tensiunile au și o dimensiune politică internă în Ungaria. Analiștii europeni leagă poziția dură a guvernului Orbán de alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, în care partidul Fidesz se confruntă cu o competiție puternică din partea opoziției conduse de Péter Magyar.
Recomandate
Un sondaj Socis indică o vulnerabilitate politică majoră pentru Zelenski dacă Ucraina ar organiza alegeri imediat după ridicarea legii marțiale, într-un moment în care cadrul legal blochează scrutinul, iar presiunea publică pentru reluarea procesului electoral crește, potrivit G4Media . Datele, preluate de publicație dintr-o relatare BBC și din presa ucraineană, provin dintr-un sondaj realizat la finalul lunii iulie și începutul lunii august de centrul sociologic ucrainean Socis. Concluzia principală: Volodimir Zelenski ar ieși pe primul loc în primul tur, însă ar pierde în turul al doilea în fața unor contracandidați cu profil de securitate și administrație. Ce arată scenariile de tur doi Într-un duel direct cu Valeri Zalujnîi (fost comandant-șef al Forțelor Armate Ucrainene, în prezent ambasador în Marea Britanie), sondajul indică o diferență foarte mare în defavoarea lui Zelenski: Zelenski: 33,8% Zalujnîi: 66,2% Același sondaj arată că Zelenski ar fi învins și de: Mhailo Fedorov , ministrul Apărării recent demis (conform textului citat de G4Media); Kirilo Budanov , fost șef al informațiilor militare, actualmente șef al Biroului Prezidențial. Publicația notează că, în primul tur, Zelenski ar putea câștiga, dar „cu o marjă foarte mică” față de Zalujnîi. De ce contează: alegeri interzise acum, dar cerute după legea marțială Organizarea de alegeri este în prezent interzisă de lege în Ucraina, din cauza legii marțiale instituite după invazia Rusiei. Totuși, potrivit aceluiași sondaj, 61,7% dintre respondenți se declară în favoarea organizării alegerilor imediat după ridicarea legii marțiale . În acest context, cifrele sugerează că, odată ce cadrul legal va permite reluarea alegerilor, competiția ar putea fi dominată de figuri asociate cu aparatul de securitate și cu conducerea din timpul războiului, ceea ce ar schimba semnificativ calculele politice de la Kiev. [...]
Ucraina își intensifică loviturile asupra industriei militare ruse , într-o mișcare care vizează direct capacitatea Moscovei de a produce armament și de a susține operațional războiul, potrivit Agerpres . Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a ordonat desfășurarea unor „operațiuni speciale” împotriva unor „companii precise” deja identificate. Zelenski a transmis pe Facebook, după o reuniune cu conducerea politică și militară a Ucrainei, că participanților li s-au trasat sarcini clare și că se așteaptă ca acestea să fie „executate întocmai”. Obiectivul declarat este ca industria militară a Rusiei să fie „redusă semnificativ”. În același mesaj, liderul ucrainean a susținut că Rusia continuă să obțină din străinătate sprijin și componente-cheie pentru armele sale, afirmând că rachetele și dronele rusești includ „componente esențiale din alte țări”, fără de care aceste sisteme „pur și simplu nu ar putea exista”. Campania cu drone: ținte logistice, rafinării și transport maritim În completarea operațiunilor anunțate acum, Zelenski a indicat că, mai devreme în această săptămână, a vorbit despre noi lovituri cu drone în profunzimea teritoriului rus, în continuarea unei campanii de 40 de zile ordonate pe 25 iunie, care vizează în special centre logistice și rafinării. Potrivit datelor prezentate, în perioada scursă de la lansarea campaniei, armata ucraineană ar fi atacat: aproximativ 20 de depozite ale companiei ruse de comerț electronic Wildberries; alte 25 de rafinării și infrastructuri energetice; aproximativ 200 de petroliere și nave comerciale în Marea Neagră și Marea Azov. Represalii și presiune pe exporturile Ucrainei Agerpres notează că Rusia a răspuns prin intensificarea atacurilor: numai în iulie ar fi lansat 381 de rachete asupra Ucrainei, „mai multe decât în orice altă lună” de la începutul invaziei din februarie 2022. În paralel, Rusia atacă susținut cu rachete și drone porturile Ucrainei, cu scopul de a-i limita exporturile – în special de cereale – în contextul în care și exporturile rusești au fost perturbate de loviturile ucrainene asupra infrastructurii portuare, mai arată aceeași sursă. [...]
Donald Trump a transmis că SUA își prioritizează refacerea stocurilor de armament , după ce Volodimir Zelenski a cerut din nou rachete Patriot și muniție cu rază lungă, potrivit Mediafax . Întrebat la Casa Albă dacă Washingtonul va răspunde solicitărilor Kievului, Trump a replicat: „Și noi vrem rachete”. Unghiul principal al mesajului este unul operațional: administrația americană sugerează că livrările suplimentare către Ucraina sunt condiționate de nevoia SUA de a-și reface propriile rezerve, după volumul mare de armament trimis în ultimii ani. De ce contează: semnal despre ritmul și condițiile sprijinului militar Trump a reluat criticile la adresa fostului președinte Joe Biden pentru amploarea ajutorului militar acordat Ucrainei. El a susținut că administrația precedentă ar fi furnizat armament și muniție în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), ceea ce, în versiunea prezentată de Trump, ar fi contribuit la diminuarea stocurilor militare americane. „Biden i-a dat muniție în valoare de 300 de miliarde de dolari.” Ce cere Kievul și ce răspunde Casa Albă Pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice asupra orașelor ucrainene, Zelenski încearcă să obțină sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană, inclusiv sisteme Patriot și rachete cu rază lungă de acțiune. În plus, liderul ucrainean a cerut acordarea unei licențe care să permită producerea în Ucraina a rachetelor pentru sistemele Patriot. Casa Albă a transmis însă că nu a fost luată încă o decizie finală în această privință. „Nu suntem implicați direct în război” Întrebat despre atacurile asupra țintelor civile, Trump a insistat că SUA nu participă direct la conflict. „Nu suntem implicați. Suntem despărțiți de un ocean.” Totodată, el a afirmat că Rusia și Ucraina pierd, în medie, aproximativ 25.000 de oameni în fiecare lună, majoritatea militari, potrivit relatării citate de Mediafax. [...]
Valeri Zalujni cere o schimbare de doctrină în NATO înainte de orice extindere , argumentând că alianța trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern și la lecțiile învățate de Ucraina în conflictul cu Rusia, potrivit News . Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant-șef al armatei ucrainene a revenit asupra declarațiilor care au stârnit reacții, după ce spusese că Ucraina nu ar fi avantajată de aderarea la NATO. Miza: pregătirea operațională a NATO pentru un conflict cu Rusia Zalujni spune că este „pentru NATO”, dar susține că alianța ridică „multe întrebări” din punct de vedere politic și rămâne ancorată în doctrine vechi, asociate finalului celui de-al Doilea Război Mondial. În opinia sa, războiul și progresul tehnologic au schimbat fundamental modul de luptă, iar NATO ar trebui să treacă la „standarde complet diferite” și la „o doctrină cu totul nouă”. În acest context, el a lansat o provocare directă către statele membre: „Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?” Argumentul lui Zalujni: Ucraina a testat „toate tipurile de armament”, iar resursele s-au epuizat Ambasadorul a invocat experiența Ucrainei din 2026, afirmând că țara a folosit „toate tipurile de armament”, cu excepția unor capabilități pe care le asociază cu dotarea NATO (arme nucleare, portavioane și avioane F-35). El a mai susținut că „resursele s-au epuizat” și că Rusia „a găsit o soluție de contracarare” pentru aceste evoluții. Totodată, Zalujni a reamintit rolul său din 2019 în promovarea reformelor pentru alinierea armatei ucrainene la standardele NATO, spunând că a lucrat la modificări legislative ample pentru adaptarea managementului strategic la principiile alianței. Alternativa indicată: JEF și ideea unui „bloc european” nou Ca exemplu de format „promițător din punct de vedere politic”, Zalujni a menționat din nou JEF (Forțele Expediționare Unite), o structură de cooperare militară. El a spus că participă regulat la exerciții NATO de comandă și stat major în Marea Britanie, pe care le consideră relevante pentru cultura operațională a alianței, dar a insistat că „acest bloc trebuie să se schimbe” pentru a face față amenințărilor actuale. În linie cu declarațiile anterioare, el a vorbit și despre nevoia unui „bloc militar cu totul nou”, „cel mai probabil” ancorat teritorial în Europa. Reacția Kievului: MAE spune că afirmațiile au fost scoase din context Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis că declarațiile lui Zalujni despre aderarea la NATO au fost scoase din context și au avut ecou amplu, precizând că citatul complet se referea în primul rând la JEF, nu la NATO. Potrivit explicațiilor, în cadrul reuniunii ambasadorilor de la Kiev, Zalujni fusese întrebat despre participarea Ucrainei la coaliția JEF, după care a extins comentariile la nivelul alianței în ansamblu. [...]
Rusia își propune să crească de patru ori producția anuală de rachete Angara , dar modernizarea fabricilor depinde în mod critic de utilaje din China , potrivit unei analize TechRadar . Miza nu este doar una tehnologică, ci și de reglementare: restricțiile UE și sancțiunile SUA împing o parte din lanțul de aprovizionare către furnizori chinezi, greu de blocat punctual. Planul vizează creșterea producției de la o rachetă pe an la patru pe an „în următorul deceniu”, pe baza unor documente interne de planificare obținute de cercetători și citate de publicație. Dependență „mică” la număr, mare la importanță tehnologică În lista de achiziții pentru modernizarea necesară, Rusia ar urma să cumpere 541 de echipamente, dintre care 477 sunt de producție internă, iar 57 provin de la furnizori chinezi; alte două utilaje sunt din Bulgaria. Ca pondere numerică, China ar reprezenta circa 10,5% din total. Aceeași sursă arată însă că, atunci când utilajele sunt evaluate după importanța lor tehnologică (nu doar numărate), furnizorii chinezi ajung la 28,2% din „nucleul tehnologic” al proiectului. În atelierul de prelucrare a metalelor, peste 47% din echipamentele necesare ar urma să vină de la producători chinezi. Buget: aproape 900 milioane ruble pentru echipamente chinezești Documentele citate indică un buget total pentru echipamente de 3,62 miliarde ruble (aprox. 44,71 milioane dolari, adică aprox. 201 milioane lei). Din această sumă, aproape 900 milioane ruble (aprox. 11,29 milioane dolari, adică aprox. 51 milioane lei) ar urma să fie direcționate către echipamente fabricate în China. În plus, peste 84% din buget ar merge către același „nucleu tehnologic”, ceea ce sugerează că segmentul critic al modernizării concentrează cea mai mare parte a cheltuielilor. Efect de „ocolire” a restricțiilor și dificultatea sancționării furnizorilor TechRadar notează că utilajele de forjare grea și echipamentele pentru prese hidraulice intră sub restricții de export ale Uniunii Europene atunci când cumpărătorul este din Rusia, iar SUA au sancționat în 2023 producători ruși de prese hidraulice grele (este menționată compania Pressmash). În același timp, sub același cod vamal, importurile UE de mașini-unelte fabricate în China au totalizat 207 milioane euro (aprox. 1,04 miliarde lei) în 2025, iar în primele șase luni din 2026 au crescut cu 17,6% față de perioada echivalentă din anul anterior, potrivit datelor citate în material. Concluzia operațională este că sancționarea unui singur furnizor chinez ar avea efect limitat, deoarece utilaje similare sunt produse de mai mulți competitori. Context militar: sateliți ai Ministerului Apărării, evaluări divergente Rachetele Angara produse în acest cadru ar transporta sateliți ai Ministerului rus al Apărării, despre care experți americani ar susține că ar putea amenința active „pe orbită și la sol”, în timp ce experți ruși i-au descris ca operând „în interesul Ministerului Apărării al Federației Ruse”. TechRadar indică faptul că această diferență de evaluare persistă din 2022. Materialul este atribuit ca provenind „via” United24media , care ar fi publicat investigația pe baza documentelor interne menționate. [...]
Ancheta germană privind o dronă cu explozibili pe aeroportul Leipzig/Halle ridică miza securității logistice NATO , după ce Rusia a respins orice legătură cu incidentul și a acuzat un nou val de „isterie rusofobă”, potrivit Mediafax . Ambasada Federației Ruse din Germania a calificat speculațiile despre un presupus atac cu drone drept o „provocare” care ar servi „intereselor Kievului” și „aripii militariste a clasei politice europene”, într-o declarație citată de Reuters. Ce s-a întâmplat la Leipzig/Halle și de ce contează Incidentul a avut loc în această săptămână pe aeroportul Leipzig/Halle, unde o dronă a fost descoperită marți seara. Autoritățile au precizat că aparatul era dotat cu explozibil și un detonator. Drona a fost găsită în apropierea mai multor aeronave Antonov An-124, unele dintre cele mai mari avioane cargo din lume. Leipzig/Halle este descris ca un aeroport important atât pentru transportul civil de marfă, cât și pentru logistica NATO, inclusiv pentru programe de livrare de armament către flancul estic. Tot aici sunt găzduite aeronave An-124 operate de compania ucraineană Antonov Airlines. Ancheta: fără suspecți, dar cu ipoteza „atacului hibrid” pe masă Procurorii federali germani au deschis o anchetă, însă până acum nu au identificat suspecți. De asemenea, oficiali guvernamentali nu au acuzat public vreun stat străin pentru incident. Cu toate acestea, ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt , a descris cazul drept un posibil „scenariu de atac hibrid” și a spus că nu poate fi exclusă implicarea unor „puteri străine”, ipoteză care va fi analizată în cadrul anchetei. Tot el a indicat că situația este tratată ca un posibil atac, invocând faptul că este pentru prima dată când autoritățile se confruntă cu o dronă încărcată cu explozibil. [...]
