Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria susține că reținerea a șapte cetățeni ucraineni implicați într-un transport de numerar și aur a avut loc într-o anchetă pentru spălare de bani, după ce Kievul a acuzat Budapesta că ar fi „luat ostatici” angajați ai unei bănci de stat ucrainene. Potrivit HotNews, autoritățile ungare afirmă că intervenția a fost parte a unei proceduri penale coordonate de administrația fiscală și realizate cu sprijinul forțelor antitero.
Autoritatea Națională pentru Taxe și Vamă din Ungaria (NAV) a anunțat că operațiunea a avut loc pe 5 martie 2026, când două vehicule blindate cu numere ucrainene au fost oprite pe o autostradă. În interiorul acestora se aflau șapte cetățeni ucraineni, printre care și un fost general al serviciilor de informații ucrainene.
Potrivit autorităților ungare, vehiculele transportau valori importante din Austria către Ucraina:
Valoarea totală a transportului a fost estimată la aproximativ 82 de milioane de dolari. Ancheta a fost deschisă sub suspiciunea de spălare de bani, iar operațiunea a implicat inclusiv unități antiteroriste.
Ucraina a respins acuzațiile și a susținut că persoanele reținute sunt angajați ai băncii de stat Oschadbank care efectuau un transport autorizat de numerar și aur din Austria. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a acuzat autoritățile ungare că „iau ostatici și fură bani”, calificând incidentul drept „terorism de stat”.
Oschadbank a afirmat că transportul a fost realizat în baza unui acord internațional cu Raiffeisen Bank din Austria și că încărcătura a fost declarată și autorizată conform regulilor europene privind transportul de valori.
Incidentul are loc pe fondul unor tensiuni tot mai mari între cele două state. Ungaria și Slovacia acuză Ucraina că întârzie reluarea transporturilor de petrol rusesc prin conducta Drujba, afectată după un atac cu drone asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Premierul ungar Viktor Orbán a intensificat presiunile asupra Kievului și a anunțat măsuri economice, inclusiv:
În același timp, Ucraina a recomandat cetățenilor săi să evite călătoriile în Ungaria, afirmând că nu le poate garanta siguranța în contextul „acțiunilor arbitrare” ale autorităților de la Budapesta.
Recomandate
Avertismentul că Washingtonul ar putea condiționa sprijinul pentru Kiev de o înțelegere cu Moscova ridică riscuri operaționale imediate pentru apărarea Ucrainei , în contextul unor tensiuni deja vizibile pe livrările de armament și pe accesul la servicii satelitare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile generalului american în retragere Wesley Clark . Fost comandant suprem al forțelor aliate NATO, Clark a spus într-un interviu acordat jurnalistei Elizabeth Vargas de la NewsNation (link în sursă) că președintele Donald Trump ar putea urmări „să facă schimb” suveranitatea Ucrainei pentru cooperarea președintelui rus Vladimir Putin în dosarul Iranului, în special pe tema programului nuclear al Teheranului. El a descris un asemenea scenariu drept o „înțelegere foarte, foarte coruptă și periculoasă”, avertizând că presiunea SUA asupra Kievului ar putea împinge Ucraina spre capitulare, în timp ce Rusia ar fi „recompensată” pentru agresiune. „Dacă poate provoca eșecul Ucrainei, livrează Ucraina lui Putin.” Clark a afirmat că, în interpretarea sa, Putin ar oferi ajutor pe relația cu Iranul în schimbul unor concesii privind Ucraina. „Exact. Exact asta se înțelege.” Publicația notează însă explicit că fostul general nu a prezentat dovezi directe privind existența unei astfel de înțelegeri, ci a vorbit despre o interpretare a acțiunilor recente și a priorităților diplomatice ale lui Trump. Ce consecințe operaționale indică avertismentul În material sunt menționate mai multe puncte de fricțiune între Kiev și Washington, care, dacă s-ar confirma sau s-ar amplifica, ar afecta direct capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea: decizia lui Trump de a relaxa sancțiunile energetice împotriva Rusiei; restricții semnalate asupra comunicațiilor prin satelit; întârzieri în livrarea unor rachete critice pentru apărarea aeriană. Președintele Volodimir Zelenski a acuzat Washingtonul că nu a furnizat informații în avans despre recente atacuri cu rachete balistice rusești și că a încetinit servicii satelitare folosite de forțele ucrainene. Clark a spus că, în timpul unei vizite recente la Varșovia, a observat îngrijorare în rândul oficialilor europeni de securitate, invocând inclusiv relatări despre întreruperea utilizării Starlink și a schimbului de informații, în timp ce „38 de rachete într-o noapte” ar fi lovit în jurul Kievului. În același timp, administrația Trump a negat că ar fi suspendat deliberat schimbul de informații cu Ucraina, iar oficiali americani au contestat afirmațiile potrivit cărora Washingtonul ar fi ordonat restricții satelitare. Context: temeri privind negocieri fără Ucraina la masă Clark a comparat scenariul cu Acordul de la München din 1938, susținând că încheierea unui război în detrimentul suveranității unei țări invadate ar submina principiile internaționale pe care SUA le-au apărat istoric. El a criticat și posibilitatea unui summit în trei – Trump, Putin și președintele chinez Xi Jinping – care ar putea avea loc la reuniunea APEC de luna viitoare, la Shenzhen, în China. Temerea, potrivit materialului, este că o eventuală discuție despre o „soluție” pentru război ar putea avea loc fără participarea Ucrainei. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, este citat cu o poziție similară: un astfel de format ar încuraja Moscova să continue invazia. Pentru moment, miza practică rămâne dacă tensiunile deja reclamate – întârzieri de livrări, dispute pe informații și servicii satelitare – se traduc în limitări persistente pe teren, într-un moment în care Kievul insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare aeriană și sprijin informațional. [...]
Limitarea vitezei de utilizare a Starshield afectează operațional logistica și apărarea cu drone a Ucrainei în mai multe sectoare ale frontului, a transmis președintele Volodimir Zelenski , potrivit Agerpres . Miza imediată este capacitatea de a intercepta drone rusești, inclusiv modele cu reacție, în condițiile în care „viteza este esențială” pentru protejarea vieților. Zelenski a spus că a constatat că echipamentele „nu mai funcționează la viteze de 130 până la 161 km/h în mai multe sectoare ale frontului”, ceea ce „încetinește logistica” și „limitează utilizarea mai multor tipuri de drone”. În același context, el a menționat dronele interceptoare, folosite împotriva dronelor rusești cu reacție care pot ajunge la viteze de până la 600 km/h. Ce înseamnă, concret, limitarea de viteză Potrivit unor surse ucrainene citate în material, restricțiile semnalate săptămâna trecută ar însemna că semnalul dintre satelit și antenă ar fi întrerupt atunci când antena depășește aproximativ 160 km/h. Efectul operațional indicat este complicarea misiunilor dronelor interceptoare și a unor atacuri de rază medie. Ucraina folosește sistemul SpaceX pentru comunicații pe câmpul de luptă, atacuri de rază medie împotriva teritoriilor ocupate de Rusia și drone interceptoare. În paralel, folosește și sistemul civil Starlink, însă nu pentru operațiuni militare, conform aceleiași surse. Disputa Kiev–Washington și poziția SpaceX Săptămâna trecută, Kievul a acuzat Washingtonul că limitează deliberat vitezele la care rețeaua de sateliți SpaceX a lui Elon Musk poate fi utilizată eficient, după ce președintele american Donald Trump a criticat atacurile ucrainene împotriva rafinăriilor rusești. Elon Musk a declarat că orice încetinire a Starshield în Ucraina este responsabilitatea administrației SUA, nu a SpaceX. La rândul său, Donald Trump a afirmat că nu a dat ordinul de a reduce versiunea militară a rețelei. Context: schimbul de informații SUA–Ucraina, contestat public În aceeași zi, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că nu a existat „nicio pauză” în schimbul de informații cu Kievul și l-a îndemnat pe Zelenski să se concentreze pe modul de „a pune capăt războiului”. Rubio a respins și afirmația lui Zelenski potrivit căreia ar fi fost suspendată furnizarea unor date esențiale de avertizare timpurie privind lansările de rachete rusești, potrivit dpa. Pentru Ucraina, problema rămâne una de funcționare pe teren: dacă limitările de viteză persistă, utilizarea dronelor interceptoare și a unor capabilități de atac la distanță poate fi afectată în sectoarele unde conexiunea este restricționată. [...]
Estimarea Kievului de 1,56 milioane de pierderi rusești ridică miza costurilor de război și sugerează o uzură accelerată a resursei umane și a tehnicii militare, cu efecte directe asupra capacității operaționale a Rusiei, potrivit Mediafax . Statul Major al armatei ucrainene susține că, de la declanșarea invaziei pe scară largă la 24 februarie 2022, Rusia ar fi ajuns la un total de 1.567.160 de militari pierduți. Doar în ultimele 24 de ore, pierderile ar fi fost de încă 2.100 de militari, potrivit The Kyiv Independent , citat de publicație. Mediafax precizează că cifra este o estimare a Kievului privind pierderile de personal (nu doar soldați uciși) și nu a fost confirmată independent. Ce include bilanțul de echipamente raportat de Ucraina Pe lângă pierderile de personal, Statul Major ucrainean a publicat și o listă de echipamente pe care Rusia „le-ar fi pierdut” de la începutul invaziei, între care: 12.416 tancuri; 25.565 vehicule blindate de luptă; 164.578 vehicule și cisterne de combustibil; 51.317 sisteme de artilerie; 2.224 lansatoare multiple de rachete; 1.714 sisteme de apărare antiaeriană; 449 avioane și 356 elicoptere; 2.974 vehicule terestre fără pilot; 35 nave și ambarcațiuni și două submarine. Publicația notează că aceste cifre provin din raportările armatei ucrainene și nu pot fi verificate independent în totalitate. Context: ce spun evaluările occidentale despre raportul pierderilor Mediafax citează și evaluări ale unor centre de analiză occidentale, potrivit cărora pierderile militare rusești ar fi semnificativ mai mari decât cele ucrainene. Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează un raport al pierderilor Rusia–Ucraina de aproximativ 2,5 la 1 sau 2 la 1. Într-o analiză CSIS din ianuarie 2026, Ucraina ar fi avut între 500.000 și 600.000 de militari uciși, răniți sau dispăruți între februarie 2022 și decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Autoritățile ucrainene nu publică regulat propriile pierderi, invocând motive de securitate operațională. Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat France TV pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de militari ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, la care s-ar adăuga un număr important de persoane dispărute, pe fondul dificultăților de recuperare a trupurilor de pe front, inclusiv pentru identificarea prin teste ADN. [...]
Volodimir Zelenski condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea de rachete Patriot , într-un semnal că negocierile privind sprijinul militar american intră într-o zonă de „troc” cu impact direct asupra capacității Ucrainei de a-și proteja infrastructura, potrivit Focus . Într-un interviu acordat Bloomberg , președintele ucrainean l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că ar exercita presiuni asupra Kievului pentru a face concesii Rusiei, mergând până la ideea unei „capitulări”. Zelenski a spus că nu crede că acesta este obiectivul partenerilor occidentali, dar a adăugat că „așa arată” situația, în percepția sa. Propunerea Kievului: oprirea loviturilor, în schimbul muniției pentru apărare Zelenski afirmă că a înaintat Washingtonului o propunere legată de condițiile în care Ucraina ar opri atacurile asupra rafinăriilor rusești – o solicitare pe care Trump ar fi formulat-o „de ceva vreme”. Potrivit declarațiilor sale, planul ar fi fost: Ucraina să nu mai lovească „centrale diesel”/instalații de tip diesel din Rusia; în schimb, SUA să furnizeze rachete pentru sistemele Patriot, pentru protejarea infrastructurii ucrainene. Președintele ucrainean susține însă că partea americană ar urmări doar oprirea atacurilor, fără a accepta explicit condiționarea de livrări pentru apărare, și că, dacă Ucraina ar opri loviturile, „vor să ne taie de la ceva” (formulare care, în material, nu este detaliată suplimentar). Context operațional: atacuri cu drone raportate la Sankt Petersburg În paralel, autoritățile ruse au raportat atacuri ucrainene cu „zeci de drone” asupra unor ținte din Sankt Petersburg, inclusiv un terminal petrolier din port și un centru de date. Potrivit agenției de stat Tass, care îl citează pe guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drosdenko, ar fi fost respinse 126 de drone și nu ar exista victime. Guvernatorul orașului Sankt Petersburg, Alexander Beglov, a declarat – conform aceleiași relatări – că la terminalul petrolier a izbucnit un incendiu. Amploarea pagubelor rămâne neclară, iar în mediul online circulă imagini video care nu au fost confirmate independent. [...]
Propunerea lui Vladimir Putin pentru un summit cu Donald Trump și Xi Jinping, fără participarea Ucrainei, ar putea schimba cadrul negocierilor de pace într-o direcție favorabilă Rusiei , potrivit Focus . Informația, atribuită de publicație unor relatări din presa americană, indică un scenariu „fără precedent” care ar putea declanșa îngrijorări majore în capitalele europene. Conform relatării, Putin ar fi propus un „gipfel” în trei, cu președintele Chinei și președintele SUA, Xi Jinping și Donald Trump, pentru a negocia un final al războiului din Ucraina avantajos pentru Rusia. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski ar fi exclus explicit de la o astfel de întâlnire. Informația este prezentată de The Wall Street Journal pe baza unor persoane familiarizate cu discuțiile, notează Focus . Articolul din publicația americană poate fi consultat aici: The Wall Street Journal . De ce contează: riscul unui format de negociere care ocolește Ucraina Potrivit The Wall Street Journal , un summit care ar exclude Ucraina ar fi „fără precedent” și ar face „să sune alarmele” în capitalele europene. Miza este schimbarea formatului de negociere: deciziile privind războiul și o eventuală încetare a lui ar putea fi discutate între marile puteri, fără partea direct afectată. Publicația mai scrie că Putin ar încerca să profite de faptul că Trump s-a apropiat recent din nou de Rusia. Context: Trump, din nou în conflict cu Zelenski În același context, Focus relatează că Trump l-a acuzat duminică pe Zelenski și Ucraina că nu ar fi interesați de încheierea războiului. Anterior, Trump ar fi spus că Putin își dorește pacea mai mult decât președintele ucrainean. Pe teren: atacurile asupra infrastructurii energetice continuă În paralel, atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice se intensifică din nou, potrivit informațiilor prezentate. Ucraina ar viza din nou rafinării rusești, în timp ce Rusia ar continua să lovească orașe și obiective energetice din Ucraina, conform părții ucrainene. Sunt menționate ca zone afectate inclusiv Kiev și Harkiv. Ambele părți își continuă atacurile asupra infrastructurii critice, în pofida unei „pauze de foc” pentru ținte energetice anunțate de Trump. [...]
Atacul aerian rusesc a lăsat fără curent peste 550.000 de gospodării și a forțat Ucraina să introducă întreruperi prin rotație și restricții pentru industrie , potrivit HotNews , care citează oficiali ucraineni și Reuters. Loviturile au vizat instalații energetice din 11 regiuni, amplificând presiunea operațională asupra economiei și a companiilor dependente de alimentarea stabilă cu energie. Viceministrul energiei, Artem Nekrasov , a declarat că după atac au fost implementate întreruperi programate ale furnizării și programe de limitare a consumului pentru industrie și companii, pe fondul avariilor produse în rețeaua energetică. Ministerul rus al Apărării a susținut că a efectuat un „atac masiv” asupra unor ținte din Kiev și din regiunea din jur, afirmând că ar fi vizat instalații militar-industriale, depozite de rachete de croazieră și drone, precum și centre de date. Dimensiunea atacului și efectele asupra infrastructurii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacul a inclus rachete balistice în mai multe valuri și că au fost avariate nu doar obiective energetice, ci și infrastructură civilă, inclusiv o clinică, o școală, o stație de metrou și clădiri rezidențiale. Într-o postare pe X, Zelenski a indicat următoarele elemente ale atacului: 16 rachete balistice lansate asupra orașului Kiev și a regiunii Kiev; peste 200 de drone de diferite tipuri, inclusiv drone „Shahed” cu propulsie cu reacție; atacuri pe o arie extinsă, de la regiunile Harkov și Dnipro până la Volyn, Rivne și Odesa. Potrivit lui Zelenski, în noaptea de duminică spre luni au fost avariate cel puțin 10 instalații de infrastructură energetică, iar cel puțin 550.000 de familii au rămas fără electricitate. Miza: continuitatea alimentării și riscul de escaladare a restricțiilor Zelenski a afirmat că Ucraina nu ar fi primit avertizare prealabilă din partea „partenerilor”, referindu-se la lipsa unei alerte din partea SUA privind lansările de rachete rusești. „Din nou, nu am primit nicio avertizare prealabilă din partea partenerilor noștri.” În același context, liderul ucrainean a legat vulnerabilitatea infrastructurii energetice de întârzieri în sprijinul pentru apărarea aeriană și de aplicarea sancțiunilor, în timp ce autoritățile ucrainene încearcă să stabilizeze sistemul prin măsuri de gestionare a consumului. Atacurile repetate au afectat semnificativ sectorul energetic ucrainean pe parcursul celor peste patru ani de război, iar amploarea avariilor din această noapte indică un risc crescut ca restricțiile pentru industrie și companii să rămână în vigoare sau să fie extinse, în funcție de ritmul reparațiilor și de eventuale noi lovituri. [...]
