Știri
Știri din categoria Externe
ONU avertizează că taxarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz ar încălca dreptul internațional, ceea ce ar putea complica operarea transportului maritim pe una dintre cele mai importante rute pentru petrolul global, potrivit Economedia. Mesajul vizează direct solicitarea Iranului de a introduce taxe pentru navele care trec prin strâmtoare, inclusiv după încheierea războiului.
Arsenio Dominguez, șeful ONU pentru afaceri maritime și conducătorul Organizației Maritime Internaționale, a spus într-un interviu pentru Al Jazeera că statele „nu au dreptul” să impună plăți sau taxe pe astfel de strâmtori și a cerut ca aceste inițiative să nu fie urmate, invocând riscul unui precedent „foarte dăunător” pentru transportul maritim global.
„Țările nu au dreptul de a introduce instrumente, plăți sau taxe pe aceste strâmtori. Orice introducere de taxe este împotriva dreptului internațional. Și voi face apel la oricine să nu urmeze și să nu utilizeze aceste tipuri de servicii, deoarece este un precedent care ar fi foarte dăunător pentru transportul maritim global.”
Dominguez a făcut declarațiile sâmbătă, în timpul negocierilor maraton dintre oficiali americani și iranieni în Pakistan, care s-au încheiat duminică fără un acord. Printre temele rămase nerezolvate s-a numărat chiar circulația prin Strâmtoarea Ormuz.
Șeful organismului de supraveghere al ONU a respins și ideea unor noi acorduri pentru administrarea strâmtorii, argumentând că acordul de separare a traficului din 1968 dintre Iran și Oman – care împarte calea navigabilă în linii de transport spre nord și sud – a funcționat fără probleme.
„Nu avem nevoie de mecanisme suplimentare după conflict.”
Potrivit informațiilor prezentate, autoritățile iraniene au cerut dreptul de a impune taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz și au propus ca plata să se facă în criptomonede, pentru companiile de transport maritim.
Președintele american Donald Trump a sugerat, la rândul său, posibilitatea unei „societăți mixte” pentru colectarea plăților de către SUA și Iran.
Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută vitală pentru exporturile de petrol ale țărilor din Golf, pe aici trecând aproximativ o cincime (20%) din petrolul global. Înainte de declanșarea războiului dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului, și Europa importa petrol pe această rută.
Recomandate
Amenințarea Iranului de a limita tranzitul militar prin Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de perturbare a uneia dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global , după ce Gărzile Revoluției au transmis că vor lua „măsuri severe” împotriva oricărei nave militare care traversează zona, potrivit news.ro . Comandamentul naval al Gărzii Revoluției a declarat, prin televiziunea de stat iraniană (Irib), că „orice încercare a navelor militare de a traversa strâmtoarea Ormuz va fi întâmpinată cu o reacție severă” și că marina Gărzii „dispune de autoritate totală” pentru a gestiona strâmtoarea. În același mesaj, partea iraniană a adăugat că trecerea va fi „acordată doar navelor civile în condiții specifice”. Contextul imediat: operațiuni americane de deminare Declarația vine după ce Comandamentul Central american a anunțat că două nave de război ale Marinei SUA au traversat sâmbătă această rută maritimă strategică pentru a neutraliza minele amplasate de Teheran. Negocieri SUA–Iran și blocajul pe tema strâmtorii În paralel, surse pakistaneze au declarat pentru CNN că tonul general și rezultatul discuțiilor dintre SUA și Iran de la Islamabad au rămas în mare parte pozitive, însă persistă un impas privind controlul asupra Strâmtorii Ormuz. Anterior, o sursă apropiată echipei de negociatori iraniene a spus pentru CNN că SUA ar fi formulat „cerințe inacceptabile” legate de strâmtoare, iar mass-media de stat iraniană a relatat despre dezacorduri similare. [...]
Teheranul încearcă să limiteze efectul politic al eșecului negocierilor cu SUA, semnalând că discuțiile vor continua , după ce prima rundă de la Islamabad s-a încheiat fără acord, relatează HotNews . Mesajul oficial iranian mizează pe ideea că un rezultat rapid era nerealist și pune accent pe „suspiciune și neîncredere” ca fundal al negocierilor. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, Esmail Baghaei , a declarat la televiziunea de stat că nu exista așteptarea unui acord „într-o singură sesiune”, invocând o atmosferă de neîncredere, potrivit AFP. „Era evident încă de la început că nu trebuia să ne așteptăm să ajungem la un acord într-o singură sesiune (de negocieri). Nimeni nu se aștepta la așa ceva.” De ce contează: Teheranul mută discuția de la „eșec” la „proces” În aceeași intervenție, Baghaei a indicat că Iranul își va menține canalele regionale deschise, inclusiv cu Pakistanul, sugerând că negocierile nu sunt considerate închise, ci doar amânate. „Sigur că contactele noastre cu Pakistanul, precum și cu ceilalți prieteni din regiune, vor continua.” Ce a spus Iranul despre motivul blocajului Confirmând încheierea discuțiilor, Iranul a atribuit lipsa unui acord „cererilor nerezonabile” ale Statelor Unite, potrivit televiziunii de stat iraniene. Baghaei a invocat și „complexitatea problemelor” și a spus că, în această rundă, au fost adăugate subiecte noi, inclusiv: problema strâmtorii Ormuz; „dosarele regionale”, fiecare cu propriile condiții și considerente. Context: delegația americană a plecat din Islamabad Vicepreședintele SUA, JD Vance , care a condus delegația americană, a plecat din Islamabad duminică dimineață după ce a anunțat că nu s-a ajuns la un acord, notează HotNews, trimițând la un material separat despre declarația sa. [...]
Donald Trump a transmis că rezultatul negocierilor cu Iranul nu este decisiv pentru SUA , susținând că „America câștigă” indiferent dacă se ajunge sau nu la un acord, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul, venit în plin proces de discuții „foarte intense”, ridică semne de întrebare asupra spațiului real de compromis și, implicit, asupra predictibilității unui dosar cu impact direct asupra riscurilor geopolitice din regiune. Trump a făcut declarațiile sâmbătă, în fața Casei Albe, în timp ce la Islamabad aveau loc discuții cu o delegație iraniană, la care participa și vicepreședintele JD Vance . Președintele american a insistat că, din perspectiva sa, miza unui acord este secundară. „Indiferent ce se va întâmpla, noi câștigăm. Fie că ajungem la un acord sau nu, pentru mine nu contează.” Ce spune Trump despre raportul de forțe și activele Iranului Întrebat despre perspectiva deblocării activelor Iranului, Trump a răspuns în termeni de victorie militară, afirmând că SUA „i-au învins militar” și că au distrus ambarcațiuni după ce, potrivit lui, iranienii „au aruncat câteva mine subacvatice”. În aceeași linie, a repetat că nu îl preocupă dacă se ajunge la o înțelegere. „Am învins complet acea țară, așa că să vedem ce se întâmplă. Poate că vor încheia un acord, poate că nu, mie nu-mi pasă. Din punctul de vedere al Americii, noi câștigăm.” Avertisment către China: „probleme mari” dacă livrează arme Iranului În același context, Trump a lansat și o amenințare la adresa Chinei, spunând că Beijingul va avea „probleme mari” dacă va livra arme Iranului. Materialul nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete sau un calendar al unor decizii. În lipsa unor elemente suplimentare despre conținutul negocierilor, rămâne neclar ce concesii sunt discutate și care este următorul pas formal în dialogul SUA–Iran, dincolo de afirmația lui Trump că discuțiile sunt „foarte intense”. [...]
Eșecul negocierilor SUA–Iran de la Islamabad readuce în discuție o posibilă blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz , cu risc direct pentru fluxurile de petrol și costurile energetice globale , potrivit Jurnalul . Discuțiile s-au încheiat fără acord după 21 de ore, iar negociatorii americani au părăsit Pakistanul. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a spus că negocierile au eșuat deoarece Iranul ar fi refuzat condițiile privind renunțarea la dezvoltarea unei arme nucleare și la „instrumentele” care i-ar permite să obțină rapid o astfel de armă. Vance a precizat că a fost în legătură permanentă cu președintele Donald Trump și cu alți membri ai administrației. „Dar simplul fapt este că trebuie să vedem un angajament afirmativ că nu vor căuta o armă nucleară și nu vor căuta instrumentele care le-ar permite să obțină rapid o armă nucleară. Acesta este obiectivul principal al președintelui Statelor Unite. Și asta am încercat să realizăm prin aceste negocieri”, a declarat JD Vance. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz, din nou în centrul presiunii Teheranul a confirmat, la rândul său, că discuțiile s-au încheiat fără rezultat și a criticat cerințele „excesive” ale SUA. Potrivit postului iranian Press TV, punctele de dispută au inclus strategia nucleară și drepturile de trecere prin Strâmtoarea Ormuz. În acest context, materialul citează evaluări potrivit cărora o „mișcare surpriză” a lui Trump ar putea fi o blocadă, prezentată ca instrument de presiune. Experții menționați susțin că o astfel de măsură ar putea „sufoca” economia iraniană și ar crește presiunea diplomatică asupra Chinei și Indiei prin limitarea accesului la o sursă importantă de petrol. Indicii operaționale: prezență navală americană în Golf Articolul notează că portavionul USS Gerald Ford se află în Golful Persic, alături de USS Abraham Lincoln și alte unități navale. În același material este citată Rebecca Grant, expertă în securitate națională la Institutul Lexington, care a declarat pentru Just the News că Marina SUA ar putea controla ce intră și ce iese din strâmtoare „acum”. Totodată, Donald Trump ar fi sugerat că opțiunea unei blocade totale este „pe masă” și, după eșecul negocierilor, a distribuit un articol de presă pe rețeaua sa Truth Social. Informațiile sunt atribuite de Jurnalul publicației The Times of Israel, iar materialul este preluat de la Mediafax . Pentru moment, nu este indicat un calendar sau o decizie oficială privind o eventuală blocadă; rămâne, din datele prezentate, o opțiune discutată în spațiul public după eșecul negocierilor. [...]
Negocierile SUA–Iran de la Islamabad s-au încheiat fără acord, menținând riscul de noi șocuri pe piața petrolului , în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct de blocaj, iar Washingtonul ia în calcul opțiuni de presiune suplimentară, inclusiv o posibilă blocadă navală, potrivit Digi24 . După 21 de ore de discuții, vicepreședintele american JD Vance a spus că nu s-a ajuns la un acord, pe fondul divergențelor legate de programul nuclear și de dosarele regionale, după ce SUA au prezentat o „ofertă finală” respinsă de Teheran. În paralel, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat sâmbătă, 11 aprilie, că operațiunea împotriva Teheranului „nu s-a încheiat”, la câteva zile după ce președintele american Donald Trump anunțase un armistițiu de două săptămâni. Mesajele contradictorii și lipsa unui rezultat la masa negocierilor complică perspectiva unei stabilizări rapide, într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Ormuz este descris ca având „un impact tangibil asupra pieței energetice globale”. Ormuz, miza cu efect direct asupra energiei În relatarea Digi24, Strâmtoarea Ormuz apare ca una dintre cele mai sensibile teme ale discuțiilor, fiind menționată în contextul unui „nou regim” pe care Iranul ar urma să îl aplice în strâmtoare, cu o abordare „selectivă” și cu intenția de a o închide adversarilor. În același timp, corespondentul Al Jazeera citat în material notează că poziția SUA este „cu adevărat neclară”, după ce Trump ar fi avut, în ultimele zile, declarații diferite despre importanța strâmtorii pentru Washington. Tot potrivit Al Jazeera, Iranul consideră controlul strâmtorii drept „cea mai puternică carte” și nu ar intenționa să renunțe la ea fără beneficii maxime la negocieri, ceea ce menține riscul ca tensiunile să se traducă în volatilitate pe energie. Presiune suplimentară: scenariul unei blocade navale Digi24 consemnează că Trump a distribuit pe Truth Social un articol din publicația pro-Trump Just the News , care sugerează că SUA ar putea impune o blocadă navală asupra Iranului dacă negocierile nucleare eșuează. Articolul susține că o astfel de măsură ar „sufoca economia iraniană” și ar pune presiune pe aliați precum China și India, dependente de exporturile de petrol iranian. În același timp, materialul indică faptul că părăsirea discuțiilor de către JD Vance nu înseamnă automat finalul negocierilor, acestea putând continua „de la distanță”, conform comentariului Al Jazeera. Semnale din regiune: Libanul, sub presiune militară Pe teren, conflictul continuă să producă victime. Agenția Națională de Știri din Liban (NNA) a raportat un atac israelian asupra orașului Qana, în sudul țării, soldat cu cinci morți și răniți, iar alte atacuri în districtul Tyr ar fi rănit cel puțin trei persoane în Ma’raka. Separat, armata israeliană a susținut că a lovit în localitatea Jwaya un „lansator de rachete încărcat și gata de lansare”, pe care l-ar fi „distrus” înainte să poată lovi teritoriul israelian. Ce urmează, din informațiile disponibile Din datele prezentate, direcția imediată rămâne incertă: discuțiile s-au încheiat fără acord, dar canalele diplomatice ar putea rămâne deschise, iar Pakistanul ar fi interesat să mențină comunicarea, potrivit Al Jazeera. În lipsa unei clarificări rapide asupra Ormuz și a parametrilor unui eventual acord, riscul de escaladare – și, implicit, de presiune suplimentară asupra economiei globale prin canalul energiei – rămâne ridicat, așa cum avertizează și ministrul australian de Externe, Penny Wong, citată în material. [...]
Negocierile SUA–Iran rămân blocate, iar miza economică imediată este redeschiderea Strâmtorii Ormuz , pe unde trece aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu energie, după ce Teheranul a blocat ruta de la începutul războiului, potrivit News , care citează Reuters. Guvernul iranian a transmis duminică dimineață, într-o postare pe X, că discuțiile desfășurate la Islamabad s-au încheiat „pentru moment” după 14 ore, urmând ca experții tehnici ai celor două părți să facă schimb de documente. În același mesaj, Teheranul susține că negocierile vor continua „în ciuda unor diferențe rămase”, fără să precizeze când. Un reporter al televiziunii de stat iraniene a spus că discuțiile ar urma să fie reluate duminică. De ce contează: Ormuz și presiunea pe prețul petrolului Rezultatul negocierilor poate influența soarta armistițiului „fragil” de două săptămâni și, implicit, redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În material se arată că războiul de șase săptămâni dintre Washington și Teheran a dus la „creșterea vertiginoasă” a prețurilor globale la petrol și la moartea a mii de oameni. La începutul discuțiilor, armata SUA a declarat că „pregătește condițiile” pentru a începe curățarea strâmtorii. Totuși, există versiuni contradictorii: armata americană a afirmat că două nave de război au trecut prin strâmtoare și că se pregătesc condițiile pentru îndepărtarea minelor, în timp ce mass-media de stat din Iran a negat că vreo navă americană ar fi tranzitat ruta. Cine a negociat și ce se știe despre pozițiile părților Potrivit unei surse din partea mediatorului pakistanez, vicepreședintele SUA JD Vance , trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit timp de două ore cu președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Ghalibaf și cu ministrul de externe Abbas Araghchi, înainte de o pauză. Administrația Trump nu a comentat dacă negocierile s-au încheiat și care sunt diferențele rămase. O altă sursă pakistaneză a descris o atmosferă oscilantă în prima rundă de discuții, cu „schimbări de dispoziție” de ambele părți. Înaintea negocierilor, o sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că SUA ar fi acceptat să deblocheze active înghețate în Qatar și în alte bănci străine, însă un oficial american a negat că ar exista un acord în acest sens. Cereri și obiective declarate Conform televiziunii de stat iraniene și unor oficiali citați în material, Teheranul ar cere: control asupra Strâmtorii Ormuz; plata reparațiilor de război; un armistițiu în întreaga regiune, inclusiv în Liban; posibilitatea de a percepe taxe de tranzit în strâmtoare. De partea SUA, obiectivele declarate ale președintelui Donald Trump „s-au schimbat”, dar materialul notează două ținte minime: liberul tranzit al navelor comerciale prin strâmtoare și paralizarea programului de îmbogățire nucleară al Iranului, pentru a preveni obținerea unei arme nucleare. Discuțiile de la Islamabad sunt prezentate drept prima întâlnire directă SUA–Iran din ultimii peste zece ani și la cel mai înalt nivel de la Revoluția Islamică din 1979, iar continuarea lor este indicată ca probabilă, în pofida neînțelegerilor rămase. [...]
