Știri
Știri din categoria Externe
SUA își extind sancțiunile astfel încât să vizeze și firme neamericane care fac afaceri cu Cuba, într-un demers care poate crește riscul de conformare și costurile pentru companiile din energie, apărare, securitate și finanțe care au legături comerciale cu insula, potrivit Agerpres.
Secretarul de stat american Marco Rubio a reluat criticile la adresa guvernului cubanez, susținând că „bogăția” din Cuba este controlată de „o companie deținută de generali militari” care „păstrează toți banii”, într-un interviu pentru Fox News difuzat miercuri seară. Rubio a afirmat și că această „companie” ar avea la dispoziție 16 miliarde de dolari (aprox. 72 miliarde lei), în timp ce populația traversează o criză severă.
În ultimele săptămâni, Washingtonul a intensificat presiunea asupra Havanei. Săptămâna trecută, SUA au anunțat sancțiuni împotriva conglomeratului militar cubanez Gaesa, a conducerii sale și a companiei miniere Moa Nickel, menționată ca întreprindere cu participație comună cu firma canadiană Sherritt.
Rubio a descris aceste acțiuni drept „măsuri decisive”, cu obiectivul de a „proteja securitatea națională a Statelor Unite” și de a priva regimul cubanez și armata de acces la „active ilicite”.
Punctul cu impact direct pentru mediul de afaceri este ordinul executiv semnat de președintele Donald Trump la 1 mai, care extinde aplicarea sancțiunilor împotriva Cubei astfel încât să includă „aproape orice persoană sau companie” neamericană care are relații comerciale cu insula, în special în:
În practică, o astfel de extindere crește riscul ca firme din afara SUA să fie afectate prin restricții (de exemplu, acces la piața americană sau la sistemul financiar), dacă intră în aria sancțiunilor.
Departamentul de Stat al SUA consideră Gaesa „inima sistemului comunist cleptocratic” din Cuba și susține că grupul controlează „aproximativ 40% sau mai mult” din economia insulei, în beneficiul „elitelor corupte”, în timp ce populația se confruntă cu una dintre cele mai severe crize economice din istoria țării.
Rubio a indicat că ar putea urma noi măsuri în perioada imediat următoare:
„Este de așteptat ca în zilele și săptămânile următoare să fie anunțate desemnări suplimentare.”
Agerpres mai notează că ordinul executiv se adaugă unei „blocade petroliere” impuse în ianuarie de administrația americană asupra Cubei.
Recomandate
Pentagonul ia în calcul redenumirea unei eventuale reluări a loviturilor asupra Iranului pentru a evita declanșarea automată a obligației de a cere aprobarea Congresului după 60 de zile , potrivit The Jerusalem Post , care citează un material NBC News bazat pe declarațiile a doi oficiali americani. Conform NBC, armata SUA discută ca, dacă încetarea focului se prăbușește și președintele Donald Trump decide reluarea operațiunilor de luptă, campania să fie derulată sub un nou nume – unul dintre variante fiind „Operation Sledgehammer” („Operațiunea Ciocanul”). Un oficial de la Casa Albă familiarizat cu discuțiile a spus că orice noi operațiuni de luptă împotriva Iranului ar urma să fie desfășurate sub o denumire nouă, iar „Operation Sledgehammer” nu este singura opțiune luată în calcul. Miza: pragul de 60 de zile din War Powers Resolution Publicația notează că redenumirea ar putea permite administrației Trump să susțină că o eventuală „Operation Sledgehammer” este separată de „Operation Epic Fury”, începută la final de februarie, și, astfel, nu ar necesita solicitarea aprobării Congresului pentru continuarea acțiunilor militare după 60 de zile – prag asociat cu War Powers Resolution din 1973 (lege care limitează durata angajării militare fără autorizare legislativă). În același timp, administrația argumentează în continuare – potrivit NBC – că pragul de 60 de zile nu a fost depășit, deoarece operațiunile active din „Operation Epic Fury” s-ar fi oprit după 40 de zile, odată cu anunțarea încetării focului. Context operațional: prezență militară mai mare și blocada Strâmtorii Ormuz Doi oficiali au declarat pentru NBC că prezența militară americană în regiune este „mult mai mare” acum decât la începutul „Operation Epic Fury”. Unul dintre ei a fost citat astfel: „Suntem într-o poziție mai bună acum decât pe 27 februarie. Avem mai multă putere de foc și capabilități.” În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) continuă să aplice o blocadă a Strâmtorii Ormuz, potrivit materialului. Ce a spus Marco Rubio despre încheierea „Operation Epic Fury” Textul reia și declarațiile de săptămâna trecută ale secretarului de stat Marco Rubio, care a afirmat că „Operation Epic Fury” s-a încheiat și că SUA au trecut la acțiuni defensive în cadrul blocadei porturilor iraniene. „Operation Epic Fury s-a încheiat. Ne-am atins obiectivele acelei operațiuni.” „Răspundem doar dacă suntem atacați primii. Aceasta este o operațiune defensivă.” Un purtător de cuvânt al Pentagonului a direcționat întrebările NBC către Casa Albă, iar Casa Albă nu a răspuns solicitării de comentarii, mai notează materialul. Reuters a contribuit la relatare, potrivit sursei. [...]
Vizita lui Donald Trump la Beijing a fost însoțită de un mesaj cu miză economică , printr-o deplasare simbolică alături de Xi Jinping la Templul Cerului , într-un moment în care autoritățile și presa locală leagă gesturile de protocol de ideea de „armonie și abundență” în relația dintre cele două puteri, potrivit Agerpres . Cei doi lideri au făcut joi o plimbare prin complexul istoric din Beijing, închis publicului timp de două zile. Trump a ajuns la templu la scurt timp după întâlnirea cu Xi de la Marele Palat al Poporului , iar turul ghidat de președintele chinez nu a depășit o oră, conform relatării EFE citate de Agerpres. Complexul are 273 de hectare și este descris ca fiind de patru ori mai mare decât Orașul Interzis. Templul Cerului, ridicat în 1420 în timpul dinastiei Ming, este una dintre imaginile emblematice ale Beijingului. Structura centrală, rotundă, cu acoperiș triplu din țigle albastre, a fost construită integral din lemn, fără utilizarea cuielor. Simbolistica „armonie și abundență”, tradusă în așteptări economice Dincolo de componenta de protocol, mass-media locală interpretează locul vizitei ca pe un mesaj despre „uniunea dintre ordinea cosmică și autoritatea politică”, dar și despre „armonie și abundență” – valori care ar trebui să guverneze relația dintre China și SUA, potrivit aceleiași surse. Prezența poliției și restricțiile de acces au limitat numărul celor care s-au strâns în zonă, însă câțiva trecători și turiști au încercat să se apropie pentru a vedea convoiul. Unul dintre cei prezenți a legat explicit vizita de economie, afirmând că ar putea „da un mare impuls economiei Chinei”, conform EFE. Programul vizitei și mesajele publice, atent controlate Trump a avut puține interacțiuni cu presa de la sosirea sa la Beijing, miercuri seară. Întrebat de jurnaliști cum a decurs întâlnirea cu Xi, președintele american a răspuns: „Un loc măreț. Incredibil. China este frumoasă.” După plimbare, la care au participat și Eric Trump și Lara Trump, președintele SUA a plecat spre hotel, urmând să participe seara la un banchet de stat oferit în onoarea sa de Xi Jinping la Marele Palat al Poporului. Context: un loc folosit recurent în diplomația cu SUA Templul Cerului a mai fost vizitat de lideri americani, inclusiv de Gerald Ford (1975) și de Nancy Reagan (1988), iar George H.W. Bush a fost acolo înainte de mandatul de președinte, pe când conducea biroul de legătură al SUA la Beijing, potrivit publicației de stat The Paper, citată în material. Locul este asociat în mod special cu Henry Kissinger, care l-a vizitat în cel puțin zece ocazii între 1971 și 2003 și este prezentat drept un „vechi prieten al Chinei” pentru rolul său în facilitarea, în secret, a dezghețului dintre Beijing și Washington. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul un rol de mediator pentru Angela Merkel în discuțiile cu Rusia , o mișcare care ar putea redesena canalul politic de negociere cu Kremlinul, dar care riscă să complice relația cu Kievul, pe fondul criticilor repetate ale președintelui Volodimir Zelenski la adresa fostei cancelare. Informațiile apar în Antena 3 , care citează publicația germană Spiegel. Propunerea este discutată în paralel cu respingerea de către Germania a sugestiei președintelui rus Vladimir Putin, care l-a indicat pe fostul cancelar Gerhard Schroeder drept coordonator al discuțiilor UE–Rusia. De ce contează: riscul unei fisuri UE–Ucraina pe formatul de negociere Potrivit sursei citate, Merkel (71 de ani) vorbește fluent rusa și îi cunoaște personal pe Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. Biroul fostei cancelare a transmis că nu a primit o ofertă oficială pentru un astfel de rol, fără să excludă însă posibilitatea de a accepta. În același timp, Zelenski a criticat-o în repetate rânduri pe Merkel pentru sprijinul acordat proiectului Nord Stream 2 și pentru abordarea anterioară față de Kremlin. Spiegel mai notează că, de la declanșarea războiului în februarie 2022, Merkel nu a mai vizitat Ucraina, deși Zelenski i-a cerut să meargă la Bucha după eliberarea orașului. Pozițiile UE și ale Germaniei: prudență și condiții înainte de discuții Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus recent că vede „potențial” pentru negocieri UE–Rusia, inclusiv pe tema viitoarei arhitecturi de securitate a Europei. În acest context, Putin a afirmat că Schroeder ar fi mediatorul său preferat. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a respins ideea ca Rusia să influențeze desemnarea negociatorului european: „Dacă am oferi Rusiei dreptul de a numi un negociator în numele nostru, nu ar fi foarte înțelept.” Un oficial german citat de Spiegel a apreciat că oferta nu este credibilă, argumentând că Rusia nu și-a schimbat condițiile și că un test inițial ar fi disponibilitatea Moscovei de a prelungi un armistițiu de trei zile. Separat, un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că Berlinul nu vede semne că Rusia ar fi interesată de negocieri serioase și a subliniat că orice discuții UE trebuie coordonate strâns cu statele membre și Ucraina. Ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeev, a criticat explicit varianta Schroeder, afirmând că acesta nu are „nici legitimitatea morală, nici cea politică” pentru a media, după ce ar fi reprezentat ani la rând interesele Rusiei în Germania. Ce urmează Din informațiile disponibile, numirea Angelei Merkel rămâne, deocamdată, la nivel de opțiune discutată, fără ofertă oficială. În plan politic, orice astfel de decizie ar trebui să treacă testul acceptabilității la Kiev și al coordonării interne în UE, în condițiile în care Berlinul transmite că nu vede încă premise pentru negocieri „serioase” cu Moscova. [...]
Riscul de escaladare pe dosarul Taiwanului revine în prim-plan , după ce Xi Jinping i-a transmis lui Donald Trump că SUA și China ar putea ajunge la „conflict” dacă Washingtonul gestionează greșit subiectul, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost prezentat de televiziunea de stat chineză, în contextul vizitei lui Trump la Beijing. China consideră Taiwanul o provincie pe care nu a „unificat-o” cu restul teritoriului din 1949 și susține că preferă o preluare pașnică, fără să excludă folosirea forței. În paralel, SUA au relații diplomatice cu Beijingul, nu și cu Taipei, însă rămân principalul furnizor de arme al insulei, lucru pe care autoritățile chineze îl califică drept o încălcare a suveranității. În declarația atribuită lui Xi Jinping de CCTV și citată de Agerpres, liderul chinez a legat explicit stabilitatea relației bilaterale de modul în care este tratată tema Taiwanului: „Problema Taiwanului este cea mai importantă în relațiile sino-americane. Dacă este gestionată corespunzător, relațiile dintre cele două țări (China și Statele Unite) pot rămâne în general stabile. Dacă este gestionată necorespunzător, cele două țări se vor ciocni sau chiar vor intra în conflict.” Ce înseamnă „conflict” în formularea folosită de Xi Potrivit aceleiași relatări, Xi a folosit un termen în mandarină care nu indică neapărat un conflict militar, putând descrie și o confruntare diplomatică și politică sau o opoziție puternică. Nu reiese din textul sursei dacă avertismentul a fost însoțit de condiții concrete sau de un calendar. Contextul imediat: presiune militară și poziții publice Antena 3 notează că Beijingul și-a intensificat manevrele militare în jurul Taiwanului din 2016, de la alegerea lui Tsai Ing-wen ca președinte al insulei, urmată de succesorul său Lai Ching-te în 2024, ambii opunându-se revendicărilor Chinei. De cealaltă parte, guvernul taiwanez a transmis că SUA și-au exprimat „sprijinul clar și ferm” pentru insulă în cadrul întâlnirii Trump–Xi de la Beijing, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt Michelle Lee. [...]
Muntenegru intră în „faza finală” a aderării la UE, după ce ambasadorii statelor membre au pornit lucrul la tratatul de aderare , un pas care mută procesul din zona politică în cea tehnico-juridică și poate accelera calendarul de integrare, potrivit Digi24 . Ambasadorii UE au aprobat înființarea unui „Grup de lucru ad-hoc”, format din reprezentanți ai țărilor Uniunii, care se va reuni periodic pentru a definitiva detaliile juridice ale parcursului de aderare al Muntenegrului. Mesajul politic al deciziei este că extinderea rămâne posibilă, în pofida blocajelor și a reticențelor din interiorul UE. „Acest lucru marchează un pas important în procesul de aderare al Muntenegrului şi transmite un semnal puternic tuturor partenerilor de extindere că aderarea la UE rămâne la îndemână.” Unde este Muntenegru în negocieri și care e blocajul major Muntenegru a închis 14 dintre cele 33 de capitole care trebuie închise provizoriu înainte de aderare. Potrivit sursei, „statul de drept” rămâne cel mai dificil obstacol, iar comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a îndemnat țara să continue reformele. Țara (aprox. 600.000 de locuitori) a devenit candidată la UE în 2010 și a deschis negocierile de aderare în 2012. Obiectivul asumat de Podgorița este aderarea până în 2028, inclusiv printr-un mesaj public folosit de compania aeriană națională: „28 până în 2028”. De ce contează pentru UE: lecția „Ungaria 2.0” și modelul de aderare treptată Comisia Europeană ar fi intenționat să folosească Muntenegru ca „test” pentru planuri menite să evite o situație de tip „Ungaria 2.0”, printr-o propunere de aderare treptată, pe două niveluri, care să reducă riscul de regres democratic după intrarea în UE. Conform materialului, proiectul a întâmpinat însă rezistență din partea unor state membre în ultimele luni, ceea ce arată că arhitectura extinderii rămâne un subiect sensibil la nivelul Uniunii. Context de securitate: discuții și cu NATO În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte , s-a întâlnit miercuri cu președintele Muntenegrului, Jakov Milatovic, în timpul unei vizite în țară. Milatovic a transmis pe X că discuțiile au vizat „factorii-cheie” pentru etapa finală a negocierilor cu UE, inclusiv stabilitatea regională și „aderarea credibilă” la NATO. În acest punct, miza imediată este dacă grupul de lucru reușește să transforme avansul procedural într-un ritm mai rapid de închidere a capitolelor rămase, în special pe zona statului de drept, care – potrivit sursei – rămâne principalul test pentru Podgorița. [...]
Summitul Trump–Xi de la Beijing pune sub presiune „armistițiul” comercial SUA–China , într-un moment în care ambele părți caută să evite o nouă escaladare a tarifelor și a restricțiilor tehnologice, pe fondul tensiunilor geopolitice legate de Iran și Taiwan, potrivit Reuters . Xi Jinping i-a spus președintelui american Donald Trump, la începutul unui summit de două zile, că negocierile comerciale „fac progrese” și au ajuns la un „rezultat per ansamblu echilibrat și pozitiv”, conform unei informări a Ministerului chinez de Externe. În același timp, liderul chinez a avertizat că divergențele privind Taiwanul pot împinge relația bilaterală pe o „cale periculoasă”. Miza economică: prelungirea armistițiului tarifar și reguli pentru investiții Discuțiile au loc după negocieri ale echipelor economice și comerciale ale celor două țări, desfășurate miercuri în Coreea de Sud, care au urmărit menținerea armistițiului comercial convenit în octombrie și crearea unor mecanisme pentru a susține viitorul comerț și investițiile, potrivit unor oficiali familiarizați cu subiectul citați de Reuters. Armistițiul din octombrie a inclus, conform aceleiași surse, două elemente-cheie: Trump a suspendat tarife „de ordinul sutelor de procente” pentru bunuri chinezești; Xi a renunțat la măsuri care ar fi putut „sufoca” aprovizionarea globală cu pământuri rare, materiale critice pentru produse de la mașini electrice la armament. În plan concret, Washingtonul urmărește să vândă către China aeronave Boeing, produse agricole și energie pentru a reduce deficitul comercial care îl preocupă de mult timp pe Trump, în timp ce Beijingul vrea relaxarea restricțiilor americane la export pentru echipamente de fabricare a cipurilor și semiconductori avansați, potrivit oficialilor implicați în pregătirea summitului. Presiuni politice și inflație: de ce Trump caută „victorii” economice Reuters notează că vizita – prima a unui președinte american în China din 2017 – capătă o semnificație suplimentară pentru Trump, ale cărui cote de aprobare au fost afectate de războiul din Iran. În plus, conflictul a alimentat inflația în SUA și a crescut riscul ca Partidul Republican să piardă controlul asupra uneia sau ambelor camere ale Congresului la alegerile de la mijloc de mandat din noiembrie. În paralel, capacitatea lui Trump de a impune tarife „după bunul plac” a fost limitată de instanțele americane, ceea ce, potrivit analistului Ali Wyne (International Crisis Group), îl aduce la masa discuțiilor cu o „mână slăbită”. De cealaltă parte, deși economia Chinei „a șchiopătat”, Xi nu ar avea presiuni economice sau politice comparabile, conform evaluării citate. Taiwan și Iran: dosare care pot deraia agenda comercială Pe lângă comerț, Trump este așteptat să încurajeze China să convingă Iranul să ajungă la un acord cu Washingtonul pentru a opri conflictul, însă analiștii citați de Reuters se îndoiesc că Xi va pune presiune semnificativă pe Teheran sau își va reduce sprijinul, având în vedere rolul Iranului ca „contragreutate strategică” la SUA. În ceea ce privește Taiwanul, Xi a transmis că este „cea mai importantă” problemă în relația bilaterală și că o gestionare greșită poate duce la conflict și la o situație „extrem de periculoasă”, potrivit informării chineze. China și-a reiterat opoziția față de vânzările de arme americane către Taiwan, iar statutul unui pachet de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) care ar necesita aprobarea lui Trump rămâne neclar, conform Reuters. SUA sunt obligate prin lege să ofere Taiwanului mijloace de autoapărare, deși nu au relații diplomatice formale. Ce urmează Cei doi lideri urmează să participe la un banchet de stat, iar vineri au programate ceai și prânz împreună. Trump a venit însoțit de directori executivi, inclusiv Elon Musk și CEO-ul Nvidia , Jensen Huang, menționat ca o adăugare târzie, iar președintele american a spus că prima sa cerere către Xi va fi „deschiderea” Chinei pentru industria americană. Xi are, de asemenea, planificată provizoriu o vizită reciprocă în cursul acestui an, care ar fi prima sa deplasare în SUA de când Trump și-a început al doilea mandat, în 2025, potrivit Reuters. [...]
