Știri
Știri din categoria Externe
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz revine pe agenda liderilor occidentali, cu miză directă pe fluxurile de energie și comerț. La o reuniune virtuală convocată de Emmanuel Macron și Keir Starmer, președintele Nicușor Dan a spus că discuțiile au vizat securizarea rutelor maritime și limitarea impactului economic, potrivit HotNews.
Șeful statului a afirmat că a participat la întâlnirea „noii Inițiative pentru libertatea navigației maritime în Strâmtoarea Hormuz”, unde temele centrale au fost cooperarea în materie de securitate, lanțurile critice de aprovizionare și sprijinul pentru industrie, în contextul eforturilor de „restabilire a libertății de navigație” și de „limitare a impactului economic”.
În mesajul public, Nicușor Dan a indicat și direcția politică urmărită de participanți: susținerea armistițiului din regiune și măsuri pentru redeschiderea și securizarea pe termen lung a rutelor maritime, „în completarea demersurilor diplomatice în curs pentru consolidarea păcii”. Reuniunea a fost co-prezidată de liderii Franței și Regatului Unit și a reunit aproximativ 40 de șefi de stat și de guvern.
După reuniune, premierul britanic Keir Starmer a confirmat, potrivit SkyNews (citat de HotNews), că Marea Britanie și Franța vor conduce o misiune militară defensivă pentru protejarea transportului maritim, care ar urma să fie lansată „de îndată ce condițiile o vor permite”.
Obiectivele menționate de Starmer pentru această misiune sunt:
În același context, Starmer a legat explicit redeschiderea strâmtorii de reluarea fluxurilor globale de energie și comerț și de efecte asupra prețurilor.
„Redeschiderea strâmtorii este o necesitate globală și o responsabilitate globală. Trebuie să acționăm pentru a permite reluarea liberă a fluxurilor de energie și comerț la nivel mondial, pentru a reduce prețurile pentru oamenii care muncesc.”
În aceeași zi, Iranul a anunțat că Strâmtoarea Ormuz este „complet deschisă” traficului comercial pe durata armistițiului dintre Israel și Liban, iar această informație a fost urmată de o scădere imediată a prețului petrolului cu 11%, potrivit HotNews.
Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a declarat că tranzitul tuturor navelor comerciale este „complet deschis” pentru perioada rămasă a armistițiului. Armistițiul de 10 zile între Israel și Liban a fost anunțat de președintele american Donald Trump și a intrat în vigoare la miezul nopții, mai notează publicația.
Recomandate
Donald Trump a respins implicarea NATO în Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care redeschiderea rutei a calmat piețele și a coborât prețul petrolului , potrivit Adevărul . Președintele SUA susține că a fost „sunat de NATO” după încheierea tensiunilor din zonă și că le-a cerut „să stea departe”, criticând Alianța în termeni duri. Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că NATO a întrebat dacă este nevoie de ajutor, iar răspunsul său a fost negativ. El a descris organizația drept „inutilă atunci când este nevoie” și „tigru de hârtie”, adăugând că ar accepta prezența lor doar „dacă vor doar să-și încarce navele cu petrol”. Miza: securitatea transportului maritim și efectul asupra pieței petrolului Declarațiile vin pe fondul discuțiilor europene despre o prezență coordonată în zonă. Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat la Paris formarea unei „misiuni multinaționale” pentru protejarea navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz și sprijinirea operațiunilor de deminare, potrivit Independent . Inițiativa ar urma să fie: „strict defensivă”, conform liderilor europeni; coordonată printr-o conferință de planificare militară la Londra; susținută, la nivel de intenție, de „peste o duzină de state”, care și-au exprimat disponibilitatea de a contribui. Context: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reacția piețelor În paralel, Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul comercial, decizie salutată de Washington, notează Adevărul, care trimite la relatările sale anterioare despre subiect: „Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz” și „Decizia de redeschidere a Strâmtorii Ormuz”. Trump a spus, la rândul său, că strâmtoarea este „complet deschisă și pregătită pentru trafic deplin” și a susținut că Iranul, cu sprijin american, a început eliminarea minelor marine. Potrivit sursei, redeschiderea rutei strategice a dus la scăderea prețului petrolului și la creșteri pe piețele financiare globale, însă liderii europeni au avertizat că situația rămâne fragilă. [...]
Un militar francez din UNIFIL a fost ucis, iar alți trei au fost răniți într-un atac în sudul Libanului , iar președintele Emmanuel Macron indică Hezbollah drept responsabil, potrivit The Jerusalem Post . Incidentul pune presiune directă pe autoritățile libaneze să identifice rapid autorii și ridică miza de securitate pentru operațiunile ONU din zonă. Macron a transmis, într-o postare pe X (fostul Twitter), că „totul sugerează” că responsabilitatea pentru atac „revine Hezbollah” și a cerut autorităților libaneze „să îi aresteze imediat pe făptași” și „să își asume responsabilitățile alături de UNIFIL”. Președintele francez a precizat că militarul ucis este sergentul major Florian Montorio, din Regimentul 17 Geniu Parașutiști, din Montauban. Cei trei militari răniți au fost evacuați la un spital din apropiere, a mai spus Macron. Ce spune UNIFIL despre atac UNIFIL a confirmat incidentul, tot într-o postare pe X, dar a atribuit atacul unor „actori nestatali”. Potrivit forței ONU, o patrulă UNIFIL care desfășura o misiune de îndepărtare a muniției explozive de pe un drum din satul Ghanduriyah, pentru a restabili legături cu poziții UNIFIL izolate, a fost vizată de foc cu arme de calibru mic. Într-o postare separată, UNIFIL a cerut guvernului libanez să investigheze „rapid” incidentul și să îi tragă la răspundere pe cei implicați în „crimele comise împotriva pacificatorilor UNIFIL”. Reacția guvernului libanez Premierul Libanului, Nawaf Salam, a condamnat atacul, afirmând că astfel de acțiuni provoacă „un mare rău Libanului”. El a spus că a dat „instrucțiuni stricte” pentru o anchetă imediată, menită să stabilească circumstanțele și să îi responsabilizeze pe autori. [...]
Iranul amenință că va închide din nou Strâmtoarea Ormuz dacă SUA mențin blocada navală , un scenariu care ar readuce rapid presiune pe transportul maritim și pe fluxurile energetice din Golf, potrivit Agerpres , care citează presa iraniană preluată de agenția EFE. Mesajul a fost relatat de agențiile iraniene Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), citând surse din jurul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Potrivit acestora, dacă „blocada maritimă” continuă, Teheranul ar considera-o o încălcare a armistițiului, iar tranzitul prin strâmtoare ar fi „închis” din nou. Redeschidere condiționată până la finalul armistițiului Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a anunțat vineri mai devreme redeschiderea strâmtorii pentru navele comerciale până la sfârșitul armistițiului cu SUA, care expiră miercurea viitoare, după începerea armistițiului din Liban anunțat joi. Presa iraniană susține că redeschiderea ar fi condiționată de trei cerințe: navele să își coordoneze trecerea cu forțele iraniene; să urmeze ruta desemnată de Teheran; să nu aibă legături cu „țările inamice”, respectiv SUA și Israel. În material se precizează că ruta navigabilă ar include un culoar de intrare și unul de ieșire din strâmtoare. Poziția SUA: blocada rămâne până la un acord La scurt timp după anunțul privind redeschiderea, președintele american Donald Trump a transmis că va menține blocada navală asupra porturilor iraniene până când se va ajunge la un acord de încetare a ostilităților cu Iranul. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Trump a ordonat blocada după eșecul negocierilor desfășurate în weekend la Islamabad. Separat, un oficial de rang înalt din IRGC, citat de Reuters, a menționat și o a patra condiție: deblocarea activelor Iranului înghețate în străinătate prin sancțiuni. [...]
Donald Trump leagă o viitoare întâlnire cu Xi Jinping de miza Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol , sugerând că discuția ar putea avea implicații directe pentru fluxurile energetice și, implicit, pentru piețe, potrivit Adevărul . Președintele SUA a scris pe platforma sa, Truth Social, că întrevederea cu liderul Chinei „va fi una specială și, potențial, istorică”, fără să ofere însă detalii despre data exactă a întâlnirii. În mesaj, Trump a afirmat că Xi Jinping ar fi „foarte bucuros” că Strâmtoarea Hormuz „este deschisă și/sau se deschide rapid”, iar el „așteaptă cu nerăbdare” întâlnirea, adăugând că „se vor realiza multe lucruri”. De ce contează: Ormuz, nod strategic pentru petrol și un test de coordonare SUA–China Trump a legat explicit discuțiile cu Xi de decizia privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, pe care a descris-o drept un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol. În același context, el a susținut că Beijingul este „mulțumit” de redeschiderea strâmtorii. Totodată, Trump a afirmat că, în urma acestor discuții, „au fost de acord să nu mai trimită arme în Iran”, prezentând o posibilă componentă de securitate regională asociată subiectului energetic. Ce lipsește din anunț Deși a vorbit despre o întâlnire „peste câteva săptămâni” și despre un caracter „istoric”, Trump nu a precizat: data și locul întrevederii; agenda concretă sau eventuale angajamente asumate de părți; un calendar pentru pașii următori legați de Strâmtoarea Ormuz. [...]
Aleksandr Lukașenko susține că mandatul de patru ani al unui președinte american limitează orice schimbare majoră , afirmând că Donald Trump „nu va reuși să realizeze lucruri semnificative” în intervalul standard al unei administrații, potrivit Stirile Pro TV . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-un interviu acordat postului rus RT, în care liderul de la Minsk a descris mandatul președintelui SUA drept „limitat în timp”. Materialul este relatat de EFE, conform aceleiași surse. „Cine este el? Un lider vremelnic, are patru ani la dispoziție. Ce va putea face în patru ani? Nimic. Nu va face nimic. De aceea un președinte are nevoie de timp.” Critica lui Lukașenko: mandatele scurte ar împinge liderii spre interese personale Lukașenko, aflat la conducerea Belarusului din 1994, a criticat în termeni generali liderii occidentali, susținând că durata redusă a mandatelor îi determină să urmărească interese personale, nu obiective pe termen lung. În acest context, i-a vizat direct pe Emmanuel Macron și pe Friedrich Merz. „Sunt vremelnici. Au venit, au preluat controlul și au plecat. Aceasta este baza politicilor lor. Nu se gândesc la popoarele Franței, Germaniei sau ale altor țări. Și aceasta este problema lor.” „Multivectorial” și negocieri dificile cu Occidentul Liderul belarus a admis că negocierile cu Occidentul sunt dificile, dar a spus că este dispus să participe la acestea, cu prioritatea declarată a intereselor naționale. În același registru, a afirmat că Minsk trebuie să urmeze o politică externă „multivectorială ” — adică orientată pe mai multe direcții — adaptată condițiilor economice. „Indiferent de negocierile purtate Occidentul, înțeleg că nu sunt «fiul lor de cățea».” „Mă vor mesteca și apoi mă vor scuipa cu mare plăcere. Înțeleg perfect acest lucru.” Deși a declarat în repetate rânduri că ar putea renunța la putere, Lukașenko conduce Belarusul din 1994, în pofida criticilor și condamnărilor venite din partea comunității internaționale, mai notează sursa. [...]
Raportările despre focuri de armă asupra navelor comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz cresc riscul operațional pe una dintre cele mai importante rute maritime , într-un moment în care Iranul transmite că își întărește din nou controlul asupra zonei, potrivit Agerpres . Cel puțin două nave comerciale au raportat că au fost lovite de focuri de armă în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz, au declarat trei surse din domeniul securității maritime și al transportului maritim. Informațiile au apărut la scurt timp după ce Iranul a anunțat că își consolidează din nou controlul asupra acestei căi navigabile, descrisă ca fiind crucială. Din datele disponibile în material, nu reiese cine a tras sau dacă au existat pagube ori victime; relatarea se bazează pe declarațiile surselor din industrie și pe contextul tensionat din zonă, consemnat de Reuters. [...]
