Știri
Știri din categoria Externe
Marea Britanie și Franța vor să conducă o misiune multinațională pentru menținerea navigației comerciale prin Strâmtoarea Hormuz, pe fondul volatilității recente a prețului petrolului și a riscurilor de securitate din zonă, relatează Daily Mail. Inițiativa vine în contextul în care Iranul a anunțat redeschiderea strâmtorii, iar Donald Trump le-a transmis aliaților SUA să „nu se deranjeze” cu sprijin.
Keir Starmer a prezentat la Paris, alături de Emmanuel Macron și liderii din Germania și Italia, planul pentru o misiune descrisă drept „strict pașnică și defensivă”, menită să „liniștească transportul comercial” și să sprijine „curățarea minelor”. Potrivit premierului britanic, misiunea ar urma să fie pusă în aplicare „de îndată ce condițiile permit”, după încetarea ostilităților din războiul cu Iranul.
Publicația notează că Iranul a declarat că a redeschis Strâmtoarea Hormuz, pe care o închisese mai devreme în acest an ca răspuns la atacuri militare americane, episod care a împins în sus prețurile globale la energie. După anunțul privind redeschiderea rutei:
Daily Mail leagă redeschiderea de intrarea în vigoare a unui armistițiu de 10 zile care implică Israel și Liban, menționând că acesta este primul moment în care ruta este „pe deplin deschisă” de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, la 28 februarie.
Conferința de la Palatul Élysée a reunit 40 de țări și Organizația Maritimă Internațională, cu obiectivul de a contura o misiune pentru protejarea libertății de navigație. Starmer a spus că „peste o duzină” de state au oferit deja contribuții cu „capabilități” (active), iar detalii despre componența misiunii ar urma să fie anunțate după o conferință de planificare militară programată săptămâna viitoare la Londra.
Totuși, aceeași sursă subliniază că este „foarte puțin probabil” ca statele participante să trimită nave în Strâmtoarea Hormuz înainte de încetarea ostilităților, din cauza riscului ca vasele să fie atacate de pe țărmul iranian.
În paralel cu discuțiile europene, Donald Trump a atacat din nou statele NATO într-o postare pe Truth Social, susținând că a fost contactat de NATO pentru a întreba dacă SUA au nevoie de ajutor și că a răspuns: „să stea departe”, cu excepția cazului în care „vor doar să-și încarce navele cu petrol”.
Recomandate
Tucker Carlson cere o „linie roșie” instituțională pentru opțiunea nucleară , susținând că un președinte american ar trebui destituit „imediat” dacă ia în calcul în mod activ folosirea armelor nucleare în războiul împotriva Iranului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și funcționare a puterii executive: unde se trasează, politic și constituțional, limita deciziei prezidențiale în materie de escaladare nucleară. Într-un episod din „The Tucker Carlson Show”, Carlson a spus că simpla analizare a unei astfel de opțiuni ar trebui să fie o „linie roșie” pentru un șef de stat. Declarațiile sunt atribuite de Mediafax publicației The Hill. „În momentul în care un președinte ia în considerare în mod activ utilizarea, în primul rând, a armelor nucleare, acea persoană ar trebui destituită imediat din funcție, deoarece aceasta trebuie să fie linia roșie: distrugerea întregii umanități printr-un atac nuclear.” Contextul politic: de la opoziția față de impeachment la apelul la destituire Carlson a făcut afirmațiile într-o discuție cu Joe Kent, fost director al Centrului Național de Combatere a Terorismului, care a demisionat la începutul acestui an în semn de protest față de războiul cu Iranul. Comentatorul conservator a precizat că s-a opus celor două proceduri de destituire declanșate împotriva lui Donald Trump în timpul primului mandat, dar a argumentat că același principiu ar trebui aplicat dacă un președinte ar lua în calcul un prim atac nuclear. El a mai spus că orice președinte care ar accepta astfel de discuții din partea unui subordonat ar fi, în opinia sa, „nepotrivit pentru funcție”. Ce a spus (și ce nu a spus) Trump despre opțiunea nucleară Mediafax notează că Donald Trump nu a declarat public că ia în considerare lansarea unui atac nuclear ca primă măsură în războiul împotriva Iranului. În schimb, Trump a formulat în repetate rânduri amenințări militare dure, legate de programul nuclear iranian, și a repetat că nu va permite Iranului să obțină o armă nucleară. Evoluții militare recente în conflictul SUA–Iran În noaptea de duminică spre luni, forțele americane au atacat lansatoare de rachete iraniene din zona strâmtorii Ormuz , în prima operațiune militară confirmată a SUA împotriva Iranului după o pauză de o lună, potrivit informațiilor prezentate. Ulterior, Gardienii Revoluției au anunțat un atac cu rachete balistice asupra unor baze americane din Iordania; nu au fost raportate imediat victime sau pagube. În același timp, publicații semioficiale din Iran au relatat despre explozii în apropierea insulei Larak, în strâmtoarea Ormuz. Ultimul atac american confirmat anterior ar fi avut loc pe 29 iulie, când armata SUA a anunțat o serie amplă de lovituri asupra unor obiective ale Gardienilor Revoluției, inclusiv instalații de supraveghere și apărare de coastă. Pe 1 august, Trump a declarat că va amâna noi atacuri la solicitarea unor aliați din Golf, între care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. [...]
Algeria pregătește reintroducerea pedepsei cu moartea pentru piromani , după ce președintele Abdelmadjid Tebboune a cerut modificarea Codului penal până la 15 septembrie, pe fondul incendiilor de pădure din estul și nordul țării, potrivit Recorder . Miza este una de reglementare: Algeria respectă un moratoriu privind pedeapsa cu moartea din 1993, însă șeful statului a cerut explicit ca sancțiunea să fie aplicată în cazul celor acuzați că au provocat intenționat incendiile. Într-o reuniune dedicată situației din teren, Tebboune i-a cerut ministrului Justiției să pregătească schimbarea legislativă, care ar urma să fie aprobată de guvern și apoi trimisă „rapid” în Parlament. „Reintroducem pedeapsa cu moartea pentru piromani.” Președintele a mai afirmat că „se va proceda la execuție” după epuizarea căilor de atac, conform unei înregistrări difuzate la televiziune. Calendarul schimbării și contextul deciziei Tebboune a fixat termenul de 15 septembrie pentru modificarea Codului penal. Decizia vine după incendii descrise drept „devastatoare”, care au determinat autoritățile să decreteze trei zile de doliu național și să anuleze festivități culturale și competiții sportive. Conform cifrelor oficiale comunicate până acum, cel puțin 12 persoane au murit în urma incendiilor din apropierea localităților Béjaïa, Jijel și Tizi-Ouzou, iar surse locale se tem că bilanțul ar putea fi mai mare. Ministrul Sănătății, Mohamed Seddik Aït Messaoudène, a spus că situația este „foarte gravă”, fără a indica un număr. Autoritățile au anunțat și arestarea mai multor suspecți acuzați că ar fi provocat incendiile. Ce urmează: despăgubiri și intervenție în teren Pe lângă componenta penală, președintele a promis despăgubiri integrale, până la 15 septembrie, pentru persoanele care și-au pierdut locuințele și bunurile (inclusiv mobilier, aparate electrocasnice, animale sau pomi fructiferi). În teren, incendiile au fost alimentate de vânt puternic și caniculă, fenomene asociate în material cu episoade mai frecvente de secetă, pe fondul schimbărilor climatice. Protecția Civilă a mobilizat resurse, inclusiv avioane de stingere a incendiilor. [...]
Schimbul de lovituri SUA–Iran ridică riscul de perturbare a traficului prin strâmtoarea Ormuz , după ce Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a anunțat atacuri asupra unor baze americane din Iordania, pe fondul unei noi escaladări regionale, potrivit Mediafax . IRGC susține că a lansat atacurile ca răspuns la loviturile SUA asupra insulei iraniene Larak, informație relatată de Al Jazeera. Televiziunea de stat iraniană IRIB afirmă că atacul american ar fi provocat morți și răniți în rândul militarilor iranieni și al civililor. De partea cealaltă, Statele Unite spun că au lovit două lansatoare ale Gardienilor Revoluției, pe motiv că ar fi fost pregătite pentru lansarea unor mine marine în strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul global de petrol. Iordania anunță interceptarea a opt rachete, dar legătura cu atacul revendicat de Iran rămâne neclară Forțele armate ale Iordaniei au transmis că au interceptat opt rachete care au intrat în spațiul aerian al țării în cursul zilei de luni, potrivit televiziunii de stat iordaniene. Publicația notează că nu este clar, deocamdată, dacă rachetele interceptate fac parte din atacul revendicat de Iran asupra bazelor americane din Iordania. Tensiuni paralele în Cisiordania: cel puțin șapte răniți În același timp, cel puțin șapte persoane au fost rănite în satul al-Mughayyir din Cisiordania ocupată. Cele mai multe victime ar fi fost rănite de gloanțe reale în timpul unei incursiuni în care au fost implicați coloniști israelieni și militari israelieni, potrivit informațiilor disponibile. Locuitorii susțin că intrarea în sat a fost blocată. Situația este în evoluție, iar informațiile privind amploarea atacurilor și eventualele victime sunt așteptate în continuare. [...]
Administrația Trump pregătește sancțiuni noi care ar putea bloca accesul Iranului la sistemul financiar internațional , vizând o bancă implicată în tranzacții legate de Teheran, potrivit Mediafax . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a declarat pentru Associated Press că măsura ar putea fi anunțată în această săptămână, în contextul escaladării tensiunilor dintre Washington și Iran. Bessent nu a indicat numele băncii vizate, dar a transmis un avertisment către actorii care continuă să sprijine financiar Iranul. „Va fi violență financiară, dacă va fi nevoie.” Presiune economică, în paralel cu reluarea loviturilor militare Noile sancțiuni vin pe fondul unei repoziționări a strategiei SUA, care ar urmări să mute centrul presiunii de la operațiuni militare la izolare economică. Totuși, această schimbare are loc într-un moment în care confruntarea militară s-a reaprins: forțele americane au lovit duminică lansatoare iraniene de rachete din zona strâmtorii Ormuz , prima acțiune de acest tip după aproximativ o lună, iar Iranul a promis represalii și a atacat ulterior, prin IRGC, baze americane din Iordania. China, potențială țintă indirectă a sancțiunilor Un element central al noii strategii este rolul Chinei, descrisă drept cel mai important partener comercial al Iranului și principalul cumpărător al petrolului iranian. Bessent urmează să discute cu oficialii chinezi la reuniunea G20 din Asheville (Carolina de Nord) și a avertizat că „toate opțiunile sunt pe masă” în privința unor eventuale sancțiuni împotriva Beijingului pentru achizițiile de petrol iranian. În același timp, el a susținut că SUA și China ar fi de acord asupra necesității redeschiderii strâmtorii Ormuz și asupra obiectivului de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. Primul pas: o măsură care vizează o bancă egipteană Prima acțiune oficială a Trezoreriei americane în cadrul acestei campanii economice a fost anunțată vineri: administrația SUA a propus o măsură care ar putea elimina accesul sucursalelor din Emiratele Arabe Unite ale Banque Misr (a doua cea mai mare bancă din Egipt) la sistemul financiar american. Deocamdată, Washingtonul nu a impus sancțiuni directe împotriva băncii egiptene, iar această abordare este prezentată ca un semn de prudență față de sancționarea unor parteneri comerciali importanți care mențin relații economice cu Iranul. De ce contează Dacă Washingtonul extinde sancțiunile dincolo de Iran, către bănci și parteneri comerciali din alte țări, efectul practic poate fi o restrângere suplimentară a canalelor prin care Teheranul își finanțează comerțul internațional. În paralel, reluarea loviturilor militare în zona strâmtorii Ormuz indică faptul că presiunea economică nu înlocuiește complet componenta militară, ci o completează într-o strategie de escaladare pe două fronturi. [...]
Google Maps aplică ordinul lui Trump și schimbă denumirea Lacului Ontario pentru utilizatorii din SUA , o decizie cu efect operațional imediat asupra modului în care sunt afișate toponimele pe platformă, dar fără a modifica standardele de denumire în Canada sau în restul lumii, potrivit news.ro . Schimbarea vine după ce președintele Donald Trump a anunțat joi că va redenumi cel mai mic dintre cele cinci Mari Lacuri, pe fondul unei dispute comerciale tot mai intense cu Canada, care a dus la tarife reciproce pentru mărfuri „în valoare de miliarde de dolari”, relatează Reuters, citată de news.ro. Cum se vede noua denumire, în funcție de țară Google spune că actualizează Google Maps pentru a reflecta modificările din sursele oficiale ale guvernului american, respectiv Sistemul de Informații privind Denumirile Geografice din SUA (GNIS), care stabilește standardele pentru hărțile oficiale ale SUA. În consecință: utilizatorii din SUA vor vedea „Lacul America”; utilizatorii din Canada vor continua să vadă „Lacul Ontario”; utilizatorii din afara SUA și Canadei vor vedea ambele denumiri. „Deoarece actualizăm Google Maps pentru a reflecta schimbările de denumire din sursele oficiale ale guvernului - adică GNIS în cazul SUA -, utilizatorii din SUA vor vedea «Lacul America», cei din Canada vor continua să vadă «Lacul Ontario», iar cei din afara SUA şi Canadei vor vedea ambele denumiri”, a precizat Google într-o postare pe blog publicată sâmbătă. Ce efect are ordinul și ce nu schimbă Ordinul președintelui afectează GNIS, însă, potrivit informațiilor citate, nu are impact asupra convențiilor canadiene de denumire și nici asupra modului în care restul lumii se referă la lac. Google a mai făcut o modificare similară anul trecut pentru Golful Mexic, redenumit „Golful Americii” după un ordin executiv semnat de Trump în prima sa zi de mandat. Reacții politice în Canada și SUA Decizia a generat reacții rapide. Prim-ministrul canadian Mark Carney a respins schimbarea denumirii. Guvernatoarea democrată a statului New York, Kathy Hochul, a spus că „New York nu-l va numi aşa”, iar guvernatorul republican al statului Vermont, Phil Scott, a calificat decizia drept „meschină şi dezamăgitoare”. În Canada, premierul provinciei Ontario, Doug Ford, a dezvelit sâmbătă un panou pe malul lacului cu mesajul „Lacul Ontario: Acum şi întotdeauna”, în engleză și franceză. „Preşedintele Trump îl poate numi cum doreşte, dar vă pot spune că restul lumii îl va numi întotdeauna Lacul Ontario”, a declarat Ford. [...]
Dezastrul de la granița Nepal–China a blocat infrastructura critică și a generat pagube estimate la peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei), în timp ce operațiunile de salvare rămân îngreunate de drumuri și poduri distruse, potrivit Adevărul . Bilanțul provizoriu indică cel puțin 734 de morți și peste 3.000 de persoane date dispărute, după inundații și alunecări de teren în apropierea frontierei dintre Nepal și China. Catastrofa a fost declanșată miercuri de prăbușirea unui ghețar din Himalaya , care a produs viituri masive pe sistemele râurilor Trishuli și Bhotekoshi. Mai multe sate și localități au fost îngropate sub ape și aluviuni, iar autoritățile avertizează că numărul victimelor ar putea crește. Proiecte hidroenergetice afectate și muncitori dispăruți În Nepal, aproximativ 933 de muncitori de la 11 proiecte hidroenergetice și tuneluri din districtele Rasuwa și Nuwakot sunt în continuare dați dispăruți. Situația ridică presiune suplimentară asupra capacității de intervenție, în condițiile în care accesul în zonele afectate este limitat. Salvare îngreunată de teren și vreme. India trimite specialiști Echipele de salvare se confruntă cu noroi, infrastructură distrusă și condiții meteo nefavorabile. La operațiuni participă aproximativ 19.000 de membri ai forțelor de securitate și 16 elicoptere, iar India a trimis specialiști pentru intervenții în tuneluri și personal medical, conform informațiilor citate de Al Jazeera . Intervenția a fost complicată și de formarea unui „lac de baraj” (acumulare de apă blocată de aluviuni), care a dus temporar la suspendarea operațiunilor. Salvarea a fost reluată după ce riscul a fost considerat gestionabil, însă monitorizarea continuă. „Autoritățile monitorizează îndeaproape lacul de baraj, situat la un kilometru în amonte de portul Gyirong și de zona de frontieră. Monitorizarea se realizează cu ajutorul sateliților, radarelor și dronelor.” Ce urmează: risc persistent și resurse insuficiente pentru faza a doua Autoritățile chineze urmăresc zona cu sateliți, radare și drone, în timp ce salvatorii încearcă să refacă accesul către regiunile afectate. Duminică dimineață, nivelul apei în râul Trishuli a crescut din cauza unor noi precipitații, ceea ce i-a forțat pe localnici și pe salvatori să se retragă pe terenuri mai înalte, potrivit unui oficial al poliției nepaleze citat în material. Un reporter Al Jazeera a mai spus că autoritățile nu au trecut încă la a doua fază a operațiunilor (asistență umanitară și redeschiderea drumurilor), invocând terenul accidentat și lipsa resurselor suficiente. În paralel, apar detalii despre modul în care s-au produs viiturile din 26 august, inclusiv imagini din Himalaya descrise într-un material separat al publicației, cu informații suplimentare aici . [...]
