Știri
Știri din categoria Externe
Marea Britanie și Franța vor să conducă o misiune multinațională pentru menținerea navigației comerciale prin Strâmtoarea Hormuz, pe fondul volatilității recente a prețului petrolului și a riscurilor de securitate din zonă, relatează Daily Mail. Inițiativa vine în contextul în care Iranul a anunțat redeschiderea strâmtorii, iar Donald Trump le-a transmis aliaților SUA să „nu se deranjeze” cu sprijin.
Keir Starmer a prezentat la Paris, alături de Emmanuel Macron și liderii din Germania și Italia, planul pentru o misiune descrisă drept „strict pașnică și defensivă”, menită să „liniștească transportul comercial” și să sprijine „curățarea minelor”. Potrivit premierului britanic, misiunea ar urma să fie pusă în aplicare „de îndată ce condițiile permit”, după încetarea ostilităților din războiul cu Iranul.
Publicația notează că Iranul a declarat că a redeschis Strâmtoarea Hormuz, pe care o închisese mai devreme în acest an ca răspuns la atacuri militare americane, episod care a împins în sus prețurile globale la energie. După anunțul privind redeschiderea rutei:
Daily Mail leagă redeschiderea de intrarea în vigoare a unui armistițiu de 10 zile care implică Israel și Liban, menționând că acesta este primul moment în care ruta este „pe deplin deschisă” de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, la 28 februarie.
Conferința de la Palatul Élysée a reunit 40 de țări și Organizația Maritimă Internațională, cu obiectivul de a contura o misiune pentru protejarea libertății de navigație. Starmer a spus că „peste o duzină” de state au oferit deja contribuții cu „capabilități” (active), iar detalii despre componența misiunii ar urma să fie anunțate după o conferință de planificare militară programată săptămâna viitoare la Londra.
Totuși, aceeași sursă subliniază că este „foarte puțin probabil” ca statele participante să trimită nave în Strâmtoarea Hormuz înainte de încetarea ostilităților, din cauza riscului ca vasele să fie atacate de pe țărmul iranian.
În paralel cu discuțiile europene, Donald Trump a atacat din nou statele NATO într-o postare pe Truth Social, susținând că a fost contactat de NATO pentru a întreba dacă SUA au nevoie de ajutor și că a răspuns: „să stea departe”, cu excepția cazului în care „vor doar să-și încarce navele cu petrol”.
Recomandate
Escaladarea militară SUA–Iran pune din nou presiune pe fluxurile energetice din Strâmtoarea Hormuz , după ce Washingtonul a lovit ținte militare iraniene, iar Kuweitul a raportat tiruri cu drone și rachete, potrivit NPR . În contextul unui armistițiu fragil, Iranul își menține controlul asupra strâmtorii, ceea ce continuă să perturbe aprovizionarea globală cu energie. Atacurile vin după ce Teheranul a doborât în weekend o dronă americană MQ-1 Predator, iar armata SUA spune că a răspuns prin bombardarea unor situri iraniene de radar și control al dronelor. Iranul a recunoscut că a lansat o lovitură de represalii, în timp ce autoritățile din Kuweit au anunțat că au încercat să intercepteze atacuri aeriene asupra teritoriului lor. Ce a lovit SUA și de ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că loviturile au avut loc sâmbătă și duminică, în zona orașului Geruk și pe insula Qeshm. Potrivit armatei americane, operațiunea a vizat apărarea aeriană iraniană, o stație de control la sol și două drone de atac „cu sens unic” (drone kamikaze), considerate o amenințare pentru navele care tranzitează apele regionale. CENTCOM a descris acțiunea drept un răspuns la „acțiuni agresive” ale Iranului, inclusiv doborârea dronei MQ-1, despre care SUA afirmă că opera deasupra apelor internaționale. Armata americană a precizat că nu au existat militari americani răniți. Kuweit: interceptări după tiruri cu drone și rachete Kuweitul a anunțat că, luni dimineață devreme, apărarea sa antiaeriană a deschis focul pentru a intercepta drone și rachete. În paralel, Gardienii Revoluției (forța paramilitară a Iranului) au susținut, într-un comunicat preluat de agenția de stat IRNA, că forțele SUA ar fi vizat un turn de telecomunicații și că Iranul a răspuns cu un atac, fără a preciza explicit locația — formulare care, potrivit relatării, ar putea face trimitere la incidentul din Kuweit. Kuweitul găzduiește U.S. Army Central, comandamentul avansat al armatei americane pentru Orientul Mijlociu, ceea ce ridică miza operațională a oricărei deteriorări a securității în zonă. De ce contează economic: Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul critic Schimbul de lovituri are loc pe fondul negocierilor pentru prelungirea unui armistițiu, însă Iranul își menține „strânsoarea” asupra Strâmtorii Hormuz. NPR notează că, înainte de perturbări, prin acest culoar îngust trecea aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale tranzacționate la nivel global, ceea ce explică sensibilitatea imediată a piețelor la orice escaladare. Pe lângă energie, presiunea se extinde și asupra altor lanțuri de aprovizionare: publicația menționează impactul asupra îngrășămintelor chimice și riscurile de penurie alimentară, în condițiile în care regiunea Golfului produce 30% din îngrășămintele chimice tranzacționate la nivel global. Negocieri sub foc și incertitudini Potrivit materialului, SUA și Iranul susțin că negocierile continuă, inclusiv pe tema stocului iranian de uraniu îmbogățit. În weekend, SUA au tras o rachetă în camera motoarelor unei nave cargo sub pavilion Gambia care încerca să spargă blocada porturilor iraniene. Președintele Donald Trump s-a întâlnit vineri cu consilieri, dar, conform relatării, nu a decis încă dacă merge mai departe cu un acord de prelungire a armistițiului și de redeschidere a strâmtorii, iar Iranul a spus că înțelegerea nu este finalizată. Într-o postare de luni dimineață pe Truth Social, Trump s-a declarat optimist în privința discuțiilor, fără să abordeze direct schimburile de foc în desfășurare. [...]
Iranul își reia capacități militare-cheie după loviturile SUA , un semnal că armistițiul rămâne fragil și că riscul de noi întreruperi în Strâmtoarea Hormuz – rută esențială pentru transportul de petrol – nu dispare, potrivit Libertatea . În materialul de tip „livetext”, publicația notează că Iranul a redeschis o parte dintre bazele subterane bombardate de Statele Unite și „are din nou controlul asupra unui arsenal de rachete”, în timp ce Washingtonul și Teheranul au raportat un nou schimb de lovituri, pe fondul stagnării negocierilor. Strâmtoarea Hormuz rămâne miza cu impact economic Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile dintre SUA și Iran nu au reușit să producă un acord care să „redeschidă Strâmtoarea Hormuz”, descrisă ca fiind esențială pentru aprovizionarea cu petrol. În acest context, orice deteriorare a situației de securitate menține presiunea pe lanțurile de aprovizionare și pe prețurile energiei, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau scenarii de piață. Schimburi de lovituri și acuzații privind încălcarea armistițiului Armata americană a anunțat că a efectuat „atacuri de autoapărare” asupra unor radare și sisteme de control al dronelor iraniene din sudul țării, menționând că acestea au venit ca răspuns la doborârea unei drone americane MQ-1. La rândul său, Ministerul de Externe al Iranului a acuzat că SUA „continuă să încalce armistițiul”, iar purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a spus că Teheranul va lua „orice măsuri considerăm necesare pentru a apăra securitatea națională a Iranului”. În paralel, Gărzile Revoluționare iraniene au susținut că au vizat o „bază aeriană de la care a pornit atacul” folosită de armata americană, fără să precizeze locația. Legătura cu frontul din Liban complică negocierile Un alt element care blochează un acord mai larg, conform relatării, este condiționarea pusă de Iran: Teheranul afirmă că un armistițiu în Liban rămâne „o condiție esențială” pentru orice înțelegere care să vizeze încheierea războiului cu SUA. Între timp, Israelul a anunțat reluarea atacurilor asupra suburbiilor sudice ale Beirutului și intenția de a crea o zonă controlată de armată în jurul râului Litani, în timp ce Uniunea Europeană a cerut Israelului să „oprească escaladarea militară” în Liban. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din datele prezentate în „livetext” rezultă două direcții imediate: pe de o parte, continuarea schimburilor punctuale de lovituri și a acuzațiilor privind armistițiul; pe de altă parte, presiunea diplomatică legată de Liban, care rămâne o condiție explicită invocată de Iran pentru un acord mai amplu. În lipsa unor detalii despre calendarul negocierilor sau despre parametrii unui posibil acord, evoluția rămâne dificil de anticipat. [...]
Donald Trump susține că Israelul a acceptat să oprească orice deplasare de trupe spre Beirut și să nu atace Libanul , în schimbul opririi complete a tirurilor din partea Hezbollah , după o convorbire telefonică cu premierul Benjamin Netanyahu, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul, dacă se confirmă și se aplică, ar indica o frânare a escaladării și o condiționare directă a operațiunilor israeliene de coordonarea cu Washingtonul. Trump a declarat după discuție că „nu vor merge trupe la Beirut” și că orice trupe aflate „în drum” au fost deja întoarse. În același timp, el a afirmat că Hezbollah ar fi acceptat oprirea tuturor atacurilor, în formula: Israel nu atacă, iar Hezbollah nu atacă Israelul. Negocieri pentru încetarea focului: de la „parțial” la „total” Înaintea convorbirii Trump–Netanyahu, președintele Parlamentului libanez, Nabih Berri, ar fi transmis administrației Trump că Hezbollah este dispus să se angajeze într-o încetare a focului „cuprinzătoare” și că poate garanta implementarea ei, potrivit Axios, care citează pe Ali Hamdan, consilier principal al lui Berri. Hamdan a spus că SUA ar fi propus inițial o încetare parțială a focului: Hezbollah să oprească loviturile asupra nordului Israelului, iar Israelul să nu lovească Beirutul. Potrivit aceleiași relatări, Berri ar fi respins ideea unei formule limitate, cerând o încetare totală a focului. Operațiunile în Beirut, condiționate de „aprobarea finală” a lui Trump Publicația notează că oficiali israelieni erau îngrijorați că discuția dintre Trump și Netanyahu ar putea duce la anularea unei lovituri planificate în Dahiyeh (suburbiile sudice ale Beirutului). După convorbire, doi oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că Israelul ar aștepta „aprobarea finală” a lui Trump înaintea oricărei operațiuni în suburbiile sudice ale Beirutului. Cât de probabilă este o încetare a focului Un alt interlocutor citat de Axios susține că oficiali americani i-ar fi transmis lui Berri că Netanyahu este puțin probabil să accepte. Totuși, un oficial israelian a confirmat pentru Axios că Hezbollah ar părea pregătit pentru o încetare totală a focului și că, în acest cadru, nu ar cere retragerea completă a Israelului din Liban. În lipsa unui acord formal prezentat public și a unor confirmări independente complete asupra termenilor, rămâne neclar dacă declarațiile lui Trump reflectă o înțelegere operațională imediată sau o poziționare de negociere. [...]
România a convocat Consiliul de Securitate al ONU după încălcarea spațiului aerian de o dronă atribuită Rusiei , într-un demers cu miză de securitate și presiune diplomatică, potrivit Mediafax . Sesiunea specială are loc luni, 1 iunie 2026, cu participarea ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu . Solicitarea României vine după incidentul de la Galați, descris de MAE drept „deosebit de grav”: o dronă atribuită Federației Ruse ar fi încălcat spațiul aerian național, iar ulterior a avut loc o explozie care a dus la rănirea unor persoane și la pagube materiale. Ce s-a întâmplat la Galați și de ce a ajuns cazul la ONU Conform informațiilor prezentate, o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc de locuințe din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. În urma incidentului, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane cu răni ușoare au primit îngrijiri medicale la fața locului. Miza demersului: presiune diplomatică și invocarea Cartei ONU Oana Țoiu a transmis că, „pentru prima dată”, Consiliul de Securitate se reunește „la solicitarea expresă a României” pe o temă care implică direct țara. Ministrul a precizat că va prezenta, de la ora locală 15.00 (22.00 ora României), „încălcările flagrante ale dreptului internațional” și riscurile generate de acțiuni repetate atribuite Federației Ruse. Reuniunea are loc în baza articolelor 34 și 35 din Carta Națiunilor Unite, iar MAE susține că incidentul de la Galați reprezintă „o încălcare periculoasă și fără precedent a dreptului internațional”, pe fondul unei serii de încălcări ale spațiului aerian al României și al altor state UE și NATO din regiune. În comunicarea MAE, obiectivele demersului sunt: aducerea în atenția comunității internaționale a consecințelor încălcării spațiului aerian românesc; creșterea presiunii diplomatice pentru respectarea dreptului internațional și protejarea securității regionale; continuarea, împreună cu partenerii din ONU, a presiunilor pentru „o încetare imediată a focului” și „o pace justă și durabilă” în Ucraina. Agenda la New York Pe lângă participarea la sesiunea Consiliului de Securitate, agenda ministrului de externe la New York include întrevederi cu Secretarul General al ONU, António Guterres, cu președinta Adunării Generale ONU, Annalena Baerbock, și cu ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz. [...]
China și Marea Britanie vor folosi dialogul strategic pentru a extinde cooperarea practică și a discuta dosare internaționale sensibile , pe fondul „turbulențelor și incertitudinii” din plan global, potrivit Global Times , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, despre vizita în China a secretarului de externe britanic Yvette Cooper. Lin Jian a spus că Dialogul Strategic China–Marea Britanie, ajuns la a 11-a ediție, este un mecanism important de comunicare la nivel înalt între cele două țări. În acest context, el a argumentat că schimburile strategice au o „semnificație practică” mai mare, având în vedere că ambele state sunt membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU . Ce se află pe agenda discuțiilor Potrivit declarațiilor transmise de partea chineză, în cadrul dialogului cele două părți vor avea „schimburi aprofundate” pe trei direcții: implementarea consensului important atins de liderii celor două țări; extinderea cooperării practice; abordarea „problemelor fierbinți” internaționale și regionale. Ce urmărește Beijingul Obiectivul enunțat este promovarea unei dezvoltări „susținute și aprofundate” a parteneriatului strategic cuprinzător China–Marea Britanie și ca beneficiile cooperării să servească mai bine „ambele țări și lumea”, conform aceleiași surse. Lin Jian a mai precizat că informații despre aranjamentele concrete ale vizitei vor fi comunicate ulterior. [...]
Armenia amână decizia formală între UE și blocul eurasiatic condus de Rusia , respingând cererea președintelui Vladimir Putin de a organiza rapid un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, într-un moment politic sensibil, cu o săptămână înainte de alegeri, potrivit HotNews . Premierul Nikol Pașinian a argumentat, într-o alocuțiune video pe Facebook, că „ar fi ilogic” un referendum atât timp cât alegerea între cele două blocuri „nu va fi inevitabilă”, adică în absența unei candidaturi oficiale depuse pentru aderarea la UE sau a unui demers avansat pentru obținerea statutului de țară candidată. Cererea lui Putin vine pe fondul presiunilor Moscovei și al poziției exprimate de liderul rus potrivit căreia Armenia nu poate împăca o eventuală aderare la UE cu menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) , structură condusă de Rusia. În același timp, declarațiile lui Pașinian sunt făcute cu puțin timp înaintea alegerilor legislative, considerate un test pentru premier, care încearcă să mențină relații atât cu Rusia, cât și cu Occidentul. Presiune diplomatică și avertismentul „scenariului ucrainean” Moscova și-a rechemat sâmbătă ambasadorul din Armenia pentru „consultări”, pe tema întăririi legăturilor dintre Erevan și UE. Cu o zi înainte, Putin invocase „scenariul ucrainean”, afirmând că acesta ar fi început când Kievul a încercat să adere la UE (context detaliat într-un material HotNews despre acest subiect, aici ). Pașinian susține că relațiile armeano-ruse sunt „într-o etapă de transformare” și că Armenia încearcă să construiască „noi relații” cu Rusia, pe care le descrie drept „deschise și sincere”. Ce urmează: echilibru între angajamente și pași politici Kremlinul a transmis luni că Putin și Pașinian au avut o convorbire telefonică, fără a oferi detalii, menționând doar că discuția a vizat summitul UEE desfășurat săptămâna trecută în Kazahstan. În paralel, Armenia își consolidează relația cu UE: în luna mai a găzduit un summit european, iar UE a salutat „un salt înainte” în relațiile cu această țară. În plan intern, Armenia a adoptat anul trecut o lege care declară oficial intenția de a depune candidatura de aderare la UE, continuând un parteneriat început în 2017. Relația cu Rusia rămâne însă tensionată: Erevanul reproșează Moscovei lipsa de sprijin în războiul cu Azerbaidjanul din 2023 și a suspendat participarea la un pact regional de securitate cu Rusia, în timp ce caută sprijin din partea UE și a SUA. [...]
