Știri
Știri din categoria Externe
Marea Britanie și Franța vor să conducă o misiune multinațională pentru menținerea navigației comerciale prin Strâmtoarea Hormuz, pe fondul volatilității recente a prețului petrolului și a riscurilor de securitate din zonă, relatează Daily Mail. Inițiativa vine în contextul în care Iranul a anunțat redeschiderea strâmtorii, iar Donald Trump le-a transmis aliaților SUA să „nu se deranjeze” cu sprijin.
Keir Starmer a prezentat la Paris, alături de Emmanuel Macron și liderii din Germania și Italia, planul pentru o misiune descrisă drept „strict pașnică și defensivă”, menită să „liniștească transportul comercial” și să sprijine „curățarea minelor”. Potrivit premierului britanic, misiunea ar urma să fie pusă în aplicare „de îndată ce condițiile permit”, după încetarea ostilităților din războiul cu Iranul.
Publicația notează că Iranul a declarat că a redeschis Strâmtoarea Hormuz, pe care o închisese mai devreme în acest an ca răspuns la atacuri militare americane, episod care a împins în sus prețurile globale la energie. După anunțul privind redeschiderea rutei:
Daily Mail leagă redeschiderea de intrarea în vigoare a unui armistițiu de 10 zile care implică Israel și Liban, menționând că acesta este primul moment în care ruta este „pe deplin deschisă” de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, la 28 februarie.
Conferința de la Palatul Élysée a reunit 40 de țări și Organizația Maritimă Internațională, cu obiectivul de a contura o misiune pentru protejarea libertății de navigație. Starmer a spus că „peste o duzină” de state au oferit deja contribuții cu „capabilități” (active), iar detalii despre componența misiunii ar urma să fie anunțate după o conferință de planificare militară programată săptămâna viitoare la Londra.
Totuși, aceeași sursă subliniază că este „foarte puțin probabil” ca statele participante să trimită nave în Strâmtoarea Hormuz înainte de încetarea ostilităților, din cauza riscului ca vasele să fie atacate de pe țărmul iranian.
În paralel cu discuțiile europene, Donald Trump a atacat din nou statele NATO într-o postare pe Truth Social, susținând că a fost contactat de NATO pentru a întreba dacă SUA au nevoie de ajutor și că a răspuns: „să stea departe”, cu excepția cazului în care „vor doar să-și încarce navele cu petrol”.
Recomandate
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz reduce presiunea imediată pe transportul maritim , dar riscul operațional rămâne ridicat din cauza armistițiului fragil și a semnalelor contradictorii venite din SUA, potrivit Adevărul . Teheranul spune că permite din nou navigația comercială prin ruta strategică, însă Washingtonul menține restricții maritime asupra Iranului până la implementarea completă a unui eventual acord. Ce a anunțat Iranul și în ce condiții se reia traficul Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat că, în baza acordului de încetare a focului, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz este reluat „pe durata armistițiului”. Anunțul a fost făcut printr-un mesaj pe rețeaua X. Oficialul iranian a precizat că navele comerciale pot tranzita strâmtoarea pe un traseu stabilit în prealabil, decizia fiind coordonată cu autoritățile maritime ale Republicii Islamice. Misiune europeană pentru protejarea navigației și reacția lui Trump În paralel, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că Marea Britanie și Franța vor conduce o misiune multinațională pentru libertatea de navigație în zonă, cu rol „strict pașnic și defensiv”, inclusiv sprijin pentru operațiuni de deminare. Inițiativa a fost discutată la Paris, într-o reuniune cu reprezentanți din 49 de state, la care a participat și președintele României, Nicușor Dan. Starmer a mai spus că o conferință de planificare militară va avea loc la Londra săptămâna viitoare și că peste o duzină de țări s-au oferit deja să contribuie cu resurse, conform presei britanice . Donald Trump a criticat implicarea NATO și a cerut Alianței să „stea departe” de Strâmtoarea Ormuz, susținând că nu a fost eficientă „când a fost nevoie”. „LE-AM SPUS SĂ STEA DEPARTE, cu excepția CAZULUI ÎN CARE NU VOR DECÂT SĂ-ȘI ÎNCARCE NAVELE CU PETROL. Au fost inutili când a fost nevoie, un tigru de hârtie!” De ce nu dispare riscul: SUA mențin restricțiile, iar tensiunile rămân Deși Trump a salutat redeschiderea strâmtorii, SUA au anunțat că vor continua restricțiile maritime impuse Iranului, chiar dacă rutele de transport ar fi fost redeschise complet. Potrivit lui Trump, aceste măsuri rămân în vigoare până la finalizarea și implementarea acordurilor, iar negocierile ar fi în „faza finală”, cu „majoritatea punctelor cheie” deja convenite. Pe fondul discuțiilor, agenția iraniană de stat Mizan a dezmințit existența unui acord cu SUA privind uraniul, după ce Trump a afirmat că Iranul ar fi acceptat „să ne predea praful nuclear”. Armistițiu de 10 zile, dar semnale de escaladare Contextul redeschiderii este armistițiul de zece zile dintre Israel și Liban, anunțat de Trump și intrat în vigoare pe 16 aprilie. Acesta este prezentat ca o fereastră pentru reducerea tensiunilor și relansarea dialogului diplomatic între Washington și Teheran, inclusiv posibilitatea unei noi runde de negocieri „chiar în acest weekend”. În același timp, Hezbollah a transmis că își menține forțele în alertă și va reacționa la o eventuală încălcare a armistițiului, iar Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a declarat că este pregătit să răspundă „cu forță devastatoare” la orice agresiune din partea SUA sau a Israelului. Israelul, la rândul său, spune că nu intenționează să renunțe la pozițiile militare câștigate în sudul Libanului și nu exclude reluarea operațiunilor după expirarea armistițiului, dacă diplomația nu produce rezultate. În acest cadru, redeschiderea Strâmtorii Ormuz funcționează mai degrabă ca o măsură condiționată de armistițiu decât ca o normalizare durabilă a riscurilor pentru navigația comercială. [...]
Blocada economică a SUA asupra exporturilor Iranului ridică miza negocierilor și crește riscul de noi perturbări pe rutele maritime , într-un moment în care Israelul încearcă să gestioneze simultan dosarele Iran, Liban și Gaza, potrivit NPR . Măsura americană vizează Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru comerțul energetic, iar Teheranul amenință cu represalii care ar putea extinde tensiunile către alte coridoare de transport. Israelul se află, în paralel, într-o fază „de diplomație” pe trei fronturi, cu Washingtonul în rol central: un armistițiu anunțat în Liban, perspectiva reluării discuțiilor cu Iranul înainte de expirarea unui armistițiu de două săptămâni și negocieri în Cairo privind un plan de dezarmare în Gaza. Iran: armistițiu fragil și presiune economică pe exporturi În cazul Iranului, președintele Donald Trump spune că discuțiile de pace ar putea reîncepe curând, cu șase zile rămase până la expirarea armistițiului actual. În același timp, SUA afirmă că au finalizat o blocadă a exporturilor iraniene prin Strâmtoarea Hormuz, cu obiectivul de a „sufoca” economia Iranului prin tăierea principalei rute de comerț internațional și de a forța concesii la masa negocierilor. Iranul, la rândul său, a amenințat cu blocade pe alte rute maritime și a avertizat că ar putea scufunda nave americane dacă SUA încearcă să „policeze” această cale navigabilă. Un fost strateg militar și guvernamental israelian, Shay Har-Zvi, citat de NPR, apreciază că Iranul nu va reveni imediat la negocieri și că este posibilă o reluare a războiului, în condițiile în care ambele părți consideră că au ieșit „învingătoare” din confruntare. Liban: armistițiu de 10 zile, dar cu riscuri structurale Pe frontul libanez, Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban, care urmează să intre în vigoare vineri la miezul nopții, ora locală. Înaintea anunțului, SUA au cerut Israelului să reducă ofensiva, iar Washingtonul a mediat discuții rare între Israel și Liban, desfășurate marți. NPR notează că armistițiul este așteptat să fie fragil, în condițiile în care Israelul cere Libanului măsuri concrete pentru dezarmarea Hezbollah . Analiza citează o evaluare potrivit căreia armata libaneză nu are capacitatea de a lua cu forța armele Hezbollah fără riscul unui conflict direct cu o parte semnificativă a comunității șiite. Gaza: planul de dezarmare rămâne blocat În Gaza, negocieri la nivel înalt au loc la Cairo între Hamas și reprezentanți ai „Board of Peace” al administrației Trump. Documentul obținut de NPR cere ca Hamas să își „dezafecteze” (decomisioneze) mai întâi armele, într-un proces etapizat pe zone ale Gazei, în schimbul reconstrucției teritoriului distrus. Un oficial militar Hamas, citat sub protecția anonimatului, spune că gruparea nu se opune în principiu dezarmării dacă există garanții. Hamas condiționează însă discuția despre dezarmare de respectarea de către Israel a angajamentelor din prima fază a armistițiului, inclusiv creșterea ajutorului umanitar și a fluxului de persoane care intră și ies din Gaza. Un alt oficial Hamas afirmă că gruparea așteaptă și rezultatul negocierilor cu Iranul. Ce urmează: status quo militar și risc de prelungire a ocupațiilor În timp ce negocierile continuă, NPR descrie consolidarea unui status quo: prezența militară israeliană pe suprafețe extinse din Gaza și din zone de frontieră din Liban, pe care Israelul le prezintă drept „zone tampon” pentru a îndepărta amenințările de comunitățile de la graniță. O persoană informată asupra subiectului, citată de NPR fără a fi identificată, susține că, până când Israelul nu vede progrese privind dezarmarea Hezbollah, nu intenționează să se retragă din Liban în lunile următoare și, posibil, nici în anii următori. În această logică, blocada economică asupra exporturilor Iranului devine un instrument de presiune cu efecte care depășesc strict dosarul iranian, pentru că poate influența atât dinamica negocierilor, cât și riscurile de securitate pe rutele maritime regionale. [...]
Libanul își condiționează stabilizarea post-armistițiu de retragerea israeliană și de un cadru de negocieri directe , după intrarea în vigoare a armistițiului anunțat de președintele american Donald Trump, potrivit news.ro . Președintele libanez Joseph Aoun a catalogat vineri drept „cruciale” negocierile directe cu Israelul, la câteva ore după intrarea în vigoare a armistițiului. Mesajul a fost transmis într-un comunicat difuzat de președinția libaneză. În aceeași declarație, Aoun a încadrat armistițiul ca punct de plecare pentru un proces mai amplu de negocieri, despre care spune că este susținut atât „la nivel local”, cât și „internațional”. Ce urmărește Beirutul în negocieri Șeful statului libanez a enumerat obiectivele pe care Libanul vrea să le obțină în acest cadru: consolidarea armistițiului; retragerea forțelor israeliene din teritoriile ocupate în sud; recuperarea prizonierilor; soluționarea contencioaselor frontaliere dintre Liban și Israel. Contextul anunțului Declarația vine la o zi după ce Donald Trump a anunțat un armistițiu între Israel și Liban și o viitoare întâlnire între președintele libanez și premierul israelian Benjamin Netanyahu , relatează AFP. [...]
Kremlinul mizează pe armistițiul Israel–Liban ca să prevină reluarea războiului , potrivit news.ro , care relatează declarațiile Moscovei după intrarea în vigoare a încetării focului în noaptea de joi spre vineri. Rusia a transmis vineri că susține armistițiul convenit între Israel și Liban și și-a exprimat speranța că acesta va crea spațiu pentru „acorduri durabile”, menite să evite reluarea confruntărilor armate. În briefingul zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului , Dmitri Peskov , a spus că Moscova salută „decizia încheierii unui armistițiu” și speră ca „în aceste câteva zile” să fie posibilă negocierea unor înțelegeri care să prevină o nouă escaladare. Declarația a fost făcută ca răspuns la o întrebare adresată de AFP, conform aceleiași surse. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz pentru toate navele reduce presiunea imediată asupra fluxurilor globale de petrol , însă tranzitul rămâne condiționat de un „traseu coordonat” cu autoritățile iraniene, pe fondul suspiciunilor că în zonă există încă mine marine, potrivit The Jerusalem Post . Președintele SUA, Donald Trump , a confirmat vineri, într-un mesaj pe Truth Social, că Iranul „a anunțat” redeschiderea completă a strâmtorii și că aceasta este „complet deschisă și gata de afaceri și de tranzit complet”. În același timp, Trump a precizat că blocada SUA asupra porturilor iraniene „va rămâne pe deplin în vigoare” în ceea ce privește Iranul, până când „tranzacția” cu Teheranul va fi „100% completă”, adăugând că procesul „ar trebui să meargă foarte repede”, deoarece „cele mai multe puncte sunt deja negociate”. Tranzit „deschis”, dar pe rută impusă de Teheran Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a anunțat anterior, într-o postare pe X (fostul Twitter), că toate navele vor putea traversa Strâmtoarea Hormuz după încetarea focului dintre Israel și Hezbollah. El a spus că, „în conformitate cu încetarea focului în Liban”, trecerea pentru toate navele comerciale este „declarată complet deschisă” pe perioada rămasă a armistițiului, însă numai „pe ruta coordonată” comunicată de Organizația Porturilor și Maritimă a Republicii Islamice Iran. Publicația notează că această cerință de coordonare a rutei indică faptul că în strâmtoare ar putea exista încă mine marine. Trump a afirmat ulterior că Iranul ar ajuta SUA să curețe strâmtoarea de toate minele amplasate. Riscul operațional: minele și incertitudinea privind capacitatea Iranului de deminare Materialul citează un raport The New York Times, potrivit căruia SUA nu ar fi fost încrezătoare în capacitatea Iranului de a curăța minele marine din Strâmtoarea Hormuz, oficiali americani considerând că regimul iranian nu știe unde au fost plasate minele. Raportul mai arată că Iranul ar fi folosit forțe descentralizate în timpul conflictului și pentru închiderea strâmtorii, cu ambarcațiuni mici implicate în minarea apelor și fără un lanț de comandă clar. Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca una dintre principalele rute maritime pentru petrol la nivel mondial, prin care trece aproximativ 20% din consumul global, ceea ce face ca orice restricție sau risc de securitate să aibă efecte directe asupra transportului și, implicit, asupra piețelor energetice. Publicația menționează că situația este în evoluție. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz a tras în jos cotațiile petrolului, dar SUA menține blocada navală asupra Iranului , într-un semnal că riscul operațional pentru transportul de țiței rămâne condiționat de negocierile Washington–Teheran, potrivit Daily Mail . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat pe X că, „în linie cu încetarea focului în Liban”, trecerea pentru toate navele comerciale prin Strâmtoarea Hormuz este „complet deschisă” pentru restul perioadei de armistițiu, pe o rută coordonată comunicată anterior de organizația iraniană a porturilor și transportului maritim. Reacția pieței a fost imediată: petrolul Brent a scăzut cu 10% până la 89,11 dolari/baril (aprox. 409 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 11% la 84,11 dolari/baril (aprox. 386 lei), pe fondul speranțelor legate de un acord de pace SUA–Iran și al diminuării temerilor privind blocarea unei rute maritime critice pentru exporturile de petrol. Blocada SUA rămâne, deși Iranul anunță „trecere complet deschisă” Donald Trump a salutat anunțul Iranului pe Truth Social, însă a precizat că blocada navală americană va rămâne „în vigoare” în ceea ce privește Iranul, până la finalizarea „tranzacției” dintre cele două părți. Președintele SUA a susținut că procesul „ar trebui să meargă foarte repede”, deoarece „cele mai multe puncte sunt deja negociate”. Tot Trump a afirmat că Iranul, „cu ajutorul SUA”, a îndepărtat sau îndepărtează toate minele marine din strâmtoare. Informația este prezentată ca declarație a președintelui american; în textul sursă nu apare o confirmare independentă din partea Iranului pentru acest detaliu. Negocieri SUA–Iran: discuții despre uraniu și fonduri deblocate În același flux de actualizări, Daily Mail notează că oficiali americani au vorbit despre negocieri pe baza unui plan de trei pagini pentru încheierea războiului, care ar putea include predarea uraniului îmbogățit de către Iran în schimbul a 20 miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) din fonduri deblocate, informație atribuită Axios. Publicația mai menționează că Trump a spus că negociatorii SUA și Iran ar urma să se întâlnească în acest weekend pentru o a doua rundă de discuții, înainte ca încetarea focului de două săptămâni să se apropie de expirare, marți. Potrivit unei surse familiarizate cu medierea, întâlnirea ar urma să aibă loc duminică, la Islamabad. Daily Mail precizează că nu există confirmare din partea Iranului pentru o concesie invocată de Trump privind predarea uraniului foarte îmbogățit. Mesaj către NATO : „stați departe” Pe fondul detensionării situației din Hormuz, Trump a lansat un nou atac la adresa NATO, susținând că a primit un apel din partea alianței cu o ofertă de ajutor, pe care a respins-o. În postarea sa, a cerut NATO să „stea departe” și a descris alianța drept „inutilă” când a fost nevoie. Pentru companii și piețe, combinația dintre redeschiderea anunțată a rutei și menținerea blocadei SUA indică o scădere a primei de risc pe termen scurt, dar și faptul că fluxurile comerciale rămân sensibile la evoluția negocierilor și la condițiile impuse de Washington. [...]
