Știri
Știri din categoria Externe

Atacul cu rachete balistice asupra Kievului pune din nou apărarea antiaeriană în centrul agendei NATO, după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei în noaptea de miercuri, chiar în debutul summitului Alianței de la Ankara, potrivit Kyiv Post.
Loviturile au declanșat incendii în mai multe districte ale orașului și au rănit cel puțin două persoane, dintre care una a fost spitalizată, conform autorităților locale citate de publicație. Explozii puternice au fost auzite în Kiev înainte ca alerta aeriană să fie activată, relatează Ukrainska Pravda, iar Forțele Aeriene ucrainene au avertizat ulterior asupra unei amenințări cu rachete balistice dinspre nord.
Șeful Administrației Militare a Orașului Kiev (KMVA), Tymur Tkachenko, a declarat că Rusia atacă orașul cu armament balistic. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a raportat incendii în:
„Inamicul atacă capitala cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi”, a transmis Kliciko, potrivit Kyiv Post.
Forțele Aeriene au comunicat pe parcursul nopții avertizări succesive („o rachetă spre Kiev”, apoi „mai multe balistice pe Kiev”), iar ulterior amenințarea s-a extins și către alte regiuni. KMVA a avertizat și asupra unei amenințări suplimentare cu drone, înainte ca alerta să fie ridicată, conform cronologiei citate de Ukrainska Pravda.
Atacul a avut loc la câteva ore după deschiderea summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), unde sprijinul pentru Ucraina figurează între temele principale. În acest context, Kievul cere aliaților consolidarea apărării aeriene, extinderea sprijinului militar și aprofundarea cooperării în domeniul apărării.
În paralel, Ucraina a semnat noi acorduri de tip „Drone Deal” cu Estonia, Țările de Jos și Danemarca, pe marginea reuniunii, potrivit aceleiași surse.
Recomandate

Vladimir Putin amenință cu lovituri asupra „celor mai sensibile sectoare” ale economiei Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă escaladare a războiului în zona țintelor economice, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare, exporturilor și riscurilor logistice din regiune. Putin a spus că Ucraina ar fi „deschis cutia Pandorei” prin atacurile asupra rafinăriilor, centrelor logistice și altor obiective economice rusești, iar Moscova va răspunde vizând sectoare-cheie ale economiei ucrainene, relatează Reuters. „Regimul de la Kiev a încercat să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis singur această cutie a Pandorei. Ei bine, atunci să se aștepte la un răspuns care va viza cele mai sensibile sectoare ale economiei lor” Miza economică: infrastructura energetică și logistica, în linia întâi În această vară, Ucraina și-a intensificat campania de atacuri cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, vizând rafinării și depozite, în încercarea de a lovi infrastructura pe care o consideră relevantă pentru efortul de război al Moscovei, notează Reuters. Cel mai recent, Ucraina a lovit cu drone o rafinărie importantă din Tatarstan și alte instalații energetice. Canale rusești de monitorizare au raportat cel puțin 12 morți la rafinăria TANЕCO din Nižnekamsk (Tatarstan), un oraș industrial aflat la sute de kilometri de Ucraina. În material se arată că rafinăria produce motorină, combustibil pentru aviație, benzină și alte produse petroliere, fiind o componentă importantă a infrastructurii energetice ruse. Tot pe fondul acestor atacuri, benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil , pe fondul unei crize de aprovizionare asociate loviturilor asupra rafinăriilor, potrivit Reuters. Cereale și Marea Neagră: presiune pe exporturi, cu ecouri globale Putin a susținut că atacurile care au pus în pericol exporturile agricole ale Ucrainei nu vor provoca penurii de alimente la nivel mondial, argumentând că Rusia ar putea înlocui exporturile ucrainene, în condițiile în care Kievul a vizat, la rândul său, infrastructura rusă pentru exportul de cereale. „Ne confruntăm într-adevăr cu dificultăți în ceea ce privește transportul mărfurilor noastre, dar vom rezolva aceste probleme. Prin urmare, nu va exista o penurie pe piața mondială” HotNews amintește că Rusia și Ucraina au respectat anterior un acord negociat de Turcia pentru protejarea exporturilor de cereale prin Marea Neagră , însă Rusia s-a retras din acord în 2023. Context politic și militar: „negocieri”, dar doar pe „realitățile de pe teren” În același comentariu, Putin și-a reafirmat poziția că Rusia ar fi deschisă negocierilor de pace, însă doar pe baza „realităților de pe teren”, respingând propuneri pe care le-a numit „exotice” și despre care a spus că ar fi fost transmise de Ucraina prin intermediari. Separat, într-un discurs la Arena Megasport din Moscova, în cadrul congresului partidului Rusia Unită, Putin a promis victoria în război. Dmitri Medvedev a susținut, la rândul său, că Rusia va câștiga și a afirmat că Ucraina ar fi pierdut 20% din teritoriu și jumătate din populație, potrivit Agerpres, care citează dpa. Atacuri asupra țintelor civile și sprijin militar suplimentar pentru Kiev Materialul mai notează că forțele ruse au lansat un atac cu drone pe timp de zi asupra unui centru comercial din Krivoi Rog, vineri, omorând cel puțin 15 persoane și rănind peste 130, potrivit The Kyiv Independent. Volodimir Zelenski a calificat atacul drept „act terorist” și a cerut comunității internaționale să tragă Rusia la răspundere. În același timp, sâmbătă, președintele francez Emmanuel Macron și Zelenski au anunțat că Parisul va trimite noi rachete interceptoare Kievului, conform informațiilor din articol. [...]

Retragerea ambasadorului rus din Regatul Unit, fără numirea unui succesor, ridică riscul unei degradări de facto a relațiilor diplomatice , într-un moment în care Londra rămâne un susținător important al Ucrainei, potrivit Economica . Andrei Kelin , care a fost ambasador la Londra timp de peste șapte ani, și-a părăsit postul pe 21 iulie, însă Moscova nu a prezentat niciun candidat pentru a-l înlocui, conform informațiilor obținute de Sunday Times . Personalul ambasadei nu ar avea informații despre momentul în care ar putea fi numit un succesor. Ce semnal transmite lipsa unui înlocuitor Sunday Times notează că absența unui nou ambasador alimentează îngrijorări privind o deteriorare a relațiilor diplomatice dintre cele două țări și chiar temeri legate de o posibilă ruptură completă a comunicării între Moscova și Londra. Un purtător de cuvânt al ambasadei ruse a declarat ziarului că Kelin a depus „eforturi considerabile pentru a menţine contactele şi canalele de comunicare” cu Regatul Unit și a acuzat guvernul britanic că a ales „calea confruntării” cu Rusia. „A părăsit Regatul Unit cu speranţa că, în timp, s-ar putea restabili un dialog mai constructiv şi mai respectuos, în cazul în care Regatul Unit şi-ar reconsidera politicile faţă de ţara noastră.” Context: o formă de protest diplomatic, fără ruperea relațiilor Nu este clar dacă Moscova intenționează să lase ambasada sub conducerea unui diplomat de rang inferior pe termen nedefinit, însă întârzierea ar putea sugera că Rusia consideră că Regatul Unit nu mai merită o reprezentare politică la nivel înalt, potrivit aceleiași surse. Agenția EFE amintește că reducerea nivelului unei relații diplomatice prin retragerea unui ambasador este o modalitate oficială prin care un guvern își poate exprima nemulțumirea profundă sau protestul, fără a ajunge la ruperea relațiilor. De regulă, astfel de măsuri sunt anunțate public, dar relația poate fi redusă și prin simpla ne-numire a unui înlocuitor. [...]

Estimarea Ucrainei urcă pierderile rusești la 1.475.270 de militari , un nivel care indică o presiune operațională tot mai mare asupra capacității de luptă și de înlocuire a efectivelor, potrivit news.ro , care citează raportarea Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În raportul publicat sâmbătă, Statul Major ucrainean susține că Rusia a înregistrat 1.240 de victime în ultima zi , iar totalul pierderilor de personal de la începutul invaziei pe scară largă, la 24 februarie 2022, ar fi ajuns la 1.475.270 de soldați . Pierderi raportate la tehnică și echipamente Pe lângă pierderile de personal, raportarea ucraineană include și următoarele cifre cumulate privind echipamentele rusești pierdute: 12.292 de tancuri 25.176 de vehicule blindate de luptă 137.804 de vehicule și cisterne de combustibil 48.382 de sisteme de artilerie 2.054 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor 1.584 de sisteme de apărare aeriană 439 de avioane și 354 de elicoptere 474.641 de vehicule aeriene fără pilot (drone) 2.344 de sisteme terestre fără pilot 5.049 de rachete de croazieră 35 de nave și ambarcațiuni, două submarine 4.565 de echipamente speciale Context: lipsa datelor oficiale ucrainene și estimări occidentale Statul Major al Ucrainei nu își publică propriile pierderi, invocând secretul operațional, notează kyivindependent.com, citat de news.ro. În paralel, unele evaluări occidentale independente indică un raport al pierderilor în defavoarea Rusiei: Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează un raport de „aproximativ 2,5:1 sau 2:1”. Un raport CSIS din ianuarie 2026 arată că Ucraina ar fi avut probabil între 500.000 și 600.000 de victime în intervalul februarie 2022 – decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Separat, președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru France TV, pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă de la începutul războiului pe scară largă, pe lângă un număr mai mare de dispăruți în luptă. Publicația mai notează că intensitatea atacurilor cu drone rusești și a luptelor îngreunează recuperarea cadavrelor soldaților căzuți, necesară pentru confirmarea prin ADN. [...]

Implicarea directă a Coreei de Nord în sprijinul militar al Rusiei se adâncește , după ce Phenianul ar fi trimis operatori de drone în regiunea rusă Kursk, într-o mișcare care poate accelera transferul de competențe tactice și tehnologice către forțele nord-coreene, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW) din 21 august 2026. Ce schimbă pe teren: operatori nord-coreeni de drone în Kursk ISW notează că desfășurarea raportată de operatori de drone nord-coreeni în Kursk Oblast ar sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, dar miza majoră este alta: ar permite forțelor nord-coreene să acumuleze „abilități tactice și tehnologice valoroase”, relevante pentru războiul contemporan. Pentru mediul de securitate european, această evoluție contează prin potențialul de a consolida capacitățile militare ale Coreei de Nord prin experiență operațională reală, nu doar prin exerciții sau transferuri teoretice. Adaptarea Ucrainei: soluții interne pentru ținte „grele” și lipsa interceptoarelor În același raport, ISW arată că forțele ucrainene își adaptează tacticile și dezvoltă intern soluții tehnologice pentru a lovi lansatoare de rachete balistice și drone cu reacție, urmărind să ocolească dependența de asistență externă în materie de echipamente, într-un context de penurie globală de interceptoare pentru apărare aeriană. Această direcție sugerează o presiune tot mai mare asupra lanțurilor de aprovizionare occidentale și o reorientare către capabilități produse local, acolo unde este posibil. Negocieri și lovituri la distanță: poziții înghețate, atacuri în creștere ISW consemnează și că un oficial rus de rang înalt a reiterat lipsa disponibilității Kremlinului pentru negocieri „semnificative” care să ducă la încheierea războiului. Pe dimensiunea operațională, raportul menționează: lovituri ucrainene asupra unor aerodromuri militare ruse și asupra infrastructurii petroliere; lansarea de către Rusia a 135 de drone de atac cu rază lungă împotriva Ucrainei. ISW mai precizează că, în ziua evaluată, nici Rusia, nici Ucraina nu au înregistrat avansuri confirmate. [...]

Accesul Ucrainei la Starlink deasupra Rusiei ar putea schimba capacitatea de lovire la distanță , iar Kievul încearcă să obțină o relaxare a restricțiilor impuse de Elon Musk, în timp ce Moscova lucrează la o alternativă proprie, potrivit Antena 3 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Musk „s-ar putea răzgândi” în privința refuzului de a permite folosirea Starlink deasupra teritoriului rus, după ce ar vedea „argumente suplimentare”. Zelenski a susținut că o astfel de decizie ar reduce „tocmai acele capacități pe care Rusia se bazează pentru a prelungi războiul”. De ce contează operațional: dronele și loviturile la 50–200 km Starlink este descris ca fiind „extrem de important” pentru armata ucraineană, atât pentru comunicații între pozițiile de luptă și centrele de comandă, cât și pentru drone, unde terminalele ar oferi o conexiune mai greu de bruiat decât sistemele radio obișnuite. În acest an, Ucraina ar fi folosit tot mai eficient drone conectate prin Starlink deasupra teritoriilor ocupate de Rusia, în special pentru atacuri la distanțe de 50–200 de kilometri de linia frontului, lovituri care ar fi afectat rutele logistice ale armatei ruse. Limitarea majoră, potrivit materialului, este că terminalele nu funcționează în prezent deasupra teritoriului Rusiei, ceea ce restrânge folosirea lor în atacuri „de mare adâncime” asupra obiectivelor militare, infrastructurii petroliere și centrelor logistice. Zelenski a mai indicat că accesul la Starlink ar putea ajuta și la lovirea rapidă a lansatoarelor de rachete balistice Iskander sau nord-coreene, atunci când acestea sunt scoase din poziții pentru a ataca Ucraina. Episodul tensionat: aprobarea „care nu a existat” Articolul descrie și un episod de comunicare eșuată între Ministerul ucrainean al Apărării, Musk și președintele american Donald Trump. Potrivit lui Zelenski, ministerul i-ar fi transmis că Musk aprobase deja folosirea Starlink deasupra Rusiei și că ar mai fi fost nevoie doar de acordul lui Trump. Zelenski spune că a obținut sprijinul lui Trump și că a discutat inclusiv un mecanism de finanțare cu liderii europeni Ursula von der Leyen și Antonio Costa, însă ulterior ar fi aflat că Musk nu dăduse, de fapt, aprobarea. „Trump a spus că, într-un fel, l-am păcălit, pentru că Musk a refuzat Ucrainei folosirea Starlink pe teritoriul Rusiei”, a spus Zelenski. Ce urmează: semnale „mai încurajatoare”, iar Rusia pregătește „ Rassvet ” În pofida tensiunilor, Zelenski afirmă că discuțiile continuă, inclusiv cu implicarea unor membri ai administrației Trump, și că Kievul primește „reacții diferite, mai încurajatoare”, așteptând „întâlnirile relevante”. În paralel, Rusia încearcă să dezvolte o alternativă la Starlink, o rețea de internet prin satelit numită Rassvet („Zori”), proiect despre care se precizează că este încă departe de nivelul de acoperire și calitate oferit de Starlink. Zelenski a calificat această evoluție drept „încă o provocare” în contextul războiului. [...]

Ucraina a vizat infrastructură de supraveghere și logistică rusească în Crimeea și Belgorod , într-o serie de lovituri nocturne care, dacă sunt confirmate ca efect, pot reduce capacitatea Rusiei de a detecta și coordona atacuri cu drone și de a susține operațiuni pe front, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei . Țintele anunțate includ o stație radar rusească „ST-68” în Ievpatoria (Crimeea ocupată temporar) și un punct de lansare și depozitare pentru nave maritime fără echipaj (USV – ambarcațiuni de suprafață controlate de la distanță) în localitatea Ciornomoarske, tot în Crimeea ocupată. În aceeași zonă, armata ucraineană spune că a lovit și o stație-releu la sol folosită pentru controlul dronelor de atac „Geran” și „Gerbera”, un element operațional important pentru ghidarea și coordonarea loviturilor cu drone. Lovituri raportate și în noduri logistice Conform comunicării Statului Major, au fost vizate și depozite logistice rusești din: Dzhankoi (Crimeea); satul Chaiky din regiunea Belgorod (Rusia). Separat, au fost raportate lovituri asupra unor unități de reparații rusești din Dzhankoi și din orașul Kadiivka (regiunea Luhansk, teritoriu ocupat temporar). Armata ucraineană precizează că „amploarea completă a pagubelor” și rezultatele finale sunt încă în curs de clarificare și că operațiunile împotriva unor facilități militare rusești „cheie” continuă. Context: atacuri în adâncime și asupra unor active economice Materialul notează că aceste operațiuni au urmat unor lovituri confirmate în ziua precedentă. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au distrus un avion rusesc Su-24M și patru echipamente de aviație la aerodromul Saky din Crimeea și că Ucraina urmărește să limiteze „potențialul militar și economic” al Rusiei. În același context, Zelenski a menționat eliminarea unor stații-releu pentru drone în regiunea Briansk (Rusia), folosite pentru ghidarea aparatelor fără pilot către ținte din Ucraina. Kyiv Post mai consemnează raportări privind un atac cu drone asupra rafinăriei Novokuibîșevsk (Rosneft) din regiunea Samara, cu o capacitate anuală de 8,8 milioane de tone, care ar fi provocat un incendiu, precum și informații despre o lovitură asupra unui centru de îndeplinire a comenzilor (fulfilment) al Ozon din Samara. Totodată, în regiunea Krasnodar, drone ar fi atacat portul Ieysk, iar presa independentă rusă a relatat despre fum vizibil și posibil incendiu la o navă. Notă: pentru aceste episoade, articolul indică existența unor „raportări”, fără a oferi o confirmare independentă a efectelor. [...]