Știri
Știri din categoria Externe
Schimbarea de guvern de la Budapesta riscă să complice relația Israel–Ungaria prin dosarul Curții Penale Internaționale, deși Benjamin Netanyahu spune că a avut o discuție „caldă” cu noul premier ales, Peter Magyar, și că cei doi au convenit să continue cooperarea bilaterală, potrivit Digi24.
Convorbirea a avut loc la trei zile după ce Magyar l-a înlăturat de la putere pe Viktor Orbán, un aliat de lungă durată al lui Netanyahu, iar Biroul premierului israelian a descris discuția drept una „introductivă” și „caldă”. Informațiile sunt prezentate în contextul relatărilor The Times of Israel.
Potrivit materialului, contextul este sensibil deoarece Peter Magyar a anunțat anterior intenția de a readuce Ungaria în jurisdicția Curții Penale Internaționale (CPI), instituție din care guvernul Orbán s-a retras anul trecut. CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu, pe fondul acuzațiilor de crime de război în Gaza.
În acest cadru, orice vizită oficială sau cooperare la nivel înalt poate deveni mai dificilă din punct de vedere diplomatic și juridic, dacă Budapesta își schimbă poziția față de CPI.
În convorbire, Magyar i-a transmis lui Netanyahu că vrea să continue relațiile strânse dintre Ungaria și Israel și l-a invitat pe premierul israelian la o ceremonie dedicată împlinirii a 70 de ani de la Revolta Maghiară.
Netanyahu ar fi salutat deschiderea omologului său și a răspuns pozitiv invitației, adresând la rândul său o invitație pentru o reuniune interguvernamentală la Ierusalim.
Cei doi lideri au convenit ca miniștrii de externe ai celor două țări să se întâlnească „în perioada următoare” pentru a discuta continuarea cooperării bilaterale.
Separat, președintele Israelului, Isaac Herzog, și ministrul de Externe, Gideon Sa’ar, l-au felicitat pe Magyar pentru victoria electorală, un semnal că Israelul urmărește menținerea unor relații stabile cu noul guvern de la Budapesta.
Recomandate
Protestele din Budapesta pun presiune politică pe guvern înainte de intrarea în vigoare a Pactului UE privind migrația, pe 12 iunie , în condițiile în care premierul Péter Magyar este acuzat de „trădare” pentru intenția de a semna documentul, potrivit Mediafax . Mii de oameni au protestat în centrul capitalei Ungariei și au cerut demisia premierului, invocând referendumul din 2016 împotriva cotelor de migranți și temându-se că țara ar putea fi obligată să primească imigranți. Manifestanții au mărșăluit spre sediul partidului TISZA, apoi spre Parlament, în așteptarea deciziei noului guvern. În momentul în care Péter Magyar a apărut la balconul sediului partidului, mulțimea a început să scandeze „trădător”, iar o parte dintre participanți au strigat și „rușine să-ți fie”. Conform relatării, premierul a salutat și a zâmbit mulțimii, fluturând steagul Ungariei, în timp ce unii membri ai echipei sale au părut mai puțin relaxați; episodul este atribuit publicației Hungary Today. Referendumul din 2016, readus în prim-plan Organizatorii le-au reamintit participanților că, la referendumul din 2016 organizat de guvernul lui Viktor Orbán, sistemul de cote pentru migranți propus de Bruxelles a fost respins cu 3.251.000 de voturi. Mediafax notează că acest rezultat este apropiat de totalul de 3,3 milioane de voturi obținut de partidul TISZA la alegerile din 12 aprilie. Pe traseu, unii protestatari au scandat „Viktor, Viktor”, o referire la fostul premier Viktor Orbán, asociat cu o poziție fermă împotriva migrației. Miza imediată: Pactul UE intră în vigoare pe 12 iunie Pactul UE privind migrația urmează să intre în vigoare pe 12 iunie, la nivel european. În acest context, articolul susține că, după plecarea lui Viktor Orbán, nu mai există o opoziție eficientă față de planul Bruxelles-ului de redistribuire a migranților ilegali către zone ale Uniunii Europene care până acum nu au fost afectate, precum Europa Centrală. Materialul mai afirmă că una dintre condițiile pentru deblocarea miliardelor de euro din fonduri europene ar fi fost renunțarea la opoziția dură a lui Orbán față de pact și menționează că Partidul Popular European (PPE), din care face parte TISZA în Parlamentul European, este un susținător important al redistribuirii migranților ilegali. În paralel, sunt menționate temeri că Germania ar putea transfera către Ungaria o parte dintre solicitanții de azil nedoriți, printr-un scenariu comparat cu situația din Polonia după venirea la putere a guvernului Donald Tusk. Cine a organizat marșul Naționaliștii din partidul Mi Hazánk sunt indicați drept principalii organizatori ai manifestației, deși evenimentul a fost prezentat ca apolitic, iar în mulțime ar fi fost prezente și unele personalități din fostul guvern FIDESZ, potrivit aceleiași surse. [...]
Administrația SUA analizează redirecționarea unor active iraniene pentru a acoperi costurile de reconstrucție și reparații în state aliate din Golf , o mișcare care poate complica negocierile de pace și poate adăuga presiune juridică și financiară asupra Teheranului, potrivit Reuters . Potrivit unei surse familiarizate cu subiectul, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a cerut unei echipe să evalueze costurile pagubelor deja produse aliaților din Golf de atacurile Iranului. Aceeași sursă spune că Washingtonul ia în calcul folosirea activelor iraniene și pentru eventuale distrugeri viitoare. Ce urmărește Trezoreria SUA și de ce contează Sursa citată de Reuters nu a precizat ce tip de active sunt vizate. În material se arată însă că formularea folosită pentru noile măsuri „nu părea limitată” la activele înghețate, ceea ce sugerează o plajă mai largă de opțiuni aflate în analiză. Din perspectivă economică și de risc, inițiativa ar putea deveni un nou punct de fricțiune într-un armistițiu descris ca fragil, într-un moment în care negocierile de pace par să fi intrat în impas. Context: atacuri în Golf, interceptări și tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Informațiile apar pe fondul escaladării militare din weekend. Reuters relatează că SUA au lovit sâmbătă dimineață situri radar de coastă ale Iranului la Goruk și pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Hormuz, după ce au doborât drone iraniene pe care Comandamentul Central al SUA le-a descris drept o amenințare pentru traficul maritim. Armata americană a mai anunțat ulterior doborârea a încă două drone de atac iraniene. Iranul, prin Gardienii Revoluției, a spus că a ripostat împotriva bazelor SUA din Kuweit și Bahrain. Armata Kuweitului a declarat că a angajat șapte rachete balistice care au trecut peste zone rezidențiale, provocând pagube materiale, fără victime. În Bahrain au fost pornite sirenele, iar populația a fost îndemnată să se adăpostească; ambele state au condamnat atacurile. Negocieri blocate și miza activelor iraniene Dezvăluirea privind activele vine la o zi după ce Mohsen Rezaei, consilier al liderului suprem iranian, a declarat pentru CNN că un acord de pace pentru încheierea războiului de trei luni ar depinde de eliberarea a 24 miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) în active iraniene înghețate de SUA. În paralel, Reuters notează că un ministru pakistanez – Pakistanul având rol de mediator – a mers sâmbătă la Teheran cu o scrisoare pentru liderul suprem, Ayatollah Mojtaba Khamenei, potrivit agenției semi-oficiale ISNA. Iranul cere, între altele, acces la miliarde de dolari din venituri petroliere, derogări de la sancțiuni pentru exporturile de țiței, ridicarea blocadei americane asupra porturilor și pârghii asupra Strâmtorii Hormuz. Publicația amintește că Iranul a blocat efectiv această rută, pe unde tranzita înainte de război circa o cincime din traficul global de petrol. Presiune politică în SUA și efecte economice mai largi Reuters mai relatează că președintele Donald Trump se confruntă cu presiune politică internă, pe fondul creșterii prețurilor la benzină, pentru a încheia un război descris ca nepopular. Trump a spus pentru NBC că, deși majoritatea facilităților iraniene de producție pentru drone și rachete ar fi fost distruse, Iranul ar mai avea acces la aproximativ o cincime din rachete. Conflictul a împins în sus prețurile petrolului și a perturbat lanțuri de aprovizionare pentru alte bunuri, inclusiv ajutor umanitar, mai notează Reuters. [...]
Refuzul lui Vladimir Putin de a intra în negocieri directe cu Volodimir Zelenski riscă să prelungească presiunea economică asupra Rusiei, prin sancțiuni mai dure și măsuri precum folosirea activelor înghețate , potrivit unei declarații publice a ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , citată de Mediafax . Sybiha a scris sâmbătă, pe X, că Putin „și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat” după ce a refuzat ceea ce oficialul numește „ramura de măslin” întinsă de Zelenski: o scrisoare în care președintele Ucrainei a cerut stabilirea unei întâlniri pentru începerea negocierilor de pace. „Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat.” Miza economică: recesiune, inflație și locuri de muncă, în logica Kievului În aceeași postare, șeful diplomației ucrainene susține că situația Rusiei „nu face decât să se înrăutățească”, iar costurile interne ale războiului vor crește. El enumeră, între consecințe, pierderi mai mari pe front, „eșecuri” mai umilitoare și o deteriorare economică prin: adâncirea recesiunii; pierderea de locuri de muncă; creșterea impozitelor; inflație care „îi va afecta pe cei mai vulnerabili”. Sybiha afirmă totodată că, din perspectiva Ucrainei, nu mai există domenii în Rusia care să poată fi exceptate de la sancțiuni pe termen lung și că intensitatea acestora ar urma să crească. Ce măsuri de presiune invocă Ucraina Ministrul ucrainean mai spune că „presiunea internațională” nu se va diminua, ci se va întări, inclusiv prin instrumente precum utilizarea activelor înghețate, interdicții de călătorie și „răspunderea inevitabilă pentru crime”. În final, el susține că Rusia va fi „totuși nevoită să accepte o soluție diplomatică”, însă în condiții „mult mai nefavorabile”. Contextul refuzului și ce urmează Potrivit relatării, Zelenski a transmis Kremlinului o scrisoare deschisă în care a descris efectele războiului și a cerut o întâlnire cu Putin pentru negocieri. Vladimir Putin a respins vineri oferta, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, spunând că nu acceptă o întâlnire până când ceea ce el numește „condiții” ale Rusiei nu sunt îndeplinite. Sybiha avertizează că refuzul de a accepta pacea ar trebui să ducă la intensificarea presiunilor internaționale asupra Rusiei și, în paralel, la întărirea sprijinului pentru Ucraina. Materialul nu oferă un calendar sau decizii concrete privind noi sancțiuni, ci redă poziția exprimată public de ministrul ucrainean de Externe. [...]
Schimbul de lovituri SUA–Iran pune presiune pe un armistițiu fragil și ridică riscurile pentru securitatea din Golf , într-un moment în care negocierile rămân blocate, iar Teheranul a extins răspunsul militar către vecinii săi, potrivit CNN . SUA au lovit vineri seară situri de supraveghere radar de coastă din Iran, după ce au interceptat drone despre care au spus că au fost lansate spre Strâmtoarea Hormuz. Iranul a răspuns peste noapte cu atacuri asupra Kuweitului și Bahrainului, susținând că a vizat o bază aeriană americană și alte facilități militare ale SUA din regiune. Ce s-a întâmplat în Golf: interceptări, pagube materiale, fără victime raportate Autoritățile din Kuweit au anunțat că au „detectat și gestionat” șapte rachete balistice în spațiul aerian, interceptate deasupra unor zone rezidențiale, cu resturi căzute și pagube materiale, dar fără victime. Bahrainul a transmis că a interceptat și distrus trei rachete și mai multe drone lansate din Iran, iar populația a fost avertizată să se adăpostească în timpul nopții, pe fondul activării sirenelor. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a afirmat că a interceptat un val de rachete balistice și drone îndreptate spre Kuweit și Bahrain și că nu au existat victime în rândul personalului american. CENTCOM a respins, de asemenea, afirmațiile iraniene privind lovirea cartierului general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, catalogându-le drept false. Negocieri blocate și mediere pakistaneză la Teheran Escaladarea vine la câteva zile după „mesaje contradictorii” privind stadiul discuțiilor de încetare a focului. În paralel, ministrul pakistanez de interne Mohsin Naqvi a ajuns la Teheran pentru o nouă rundă de negocieri „în numele Statelor Unite”, urmând să se întâlnească cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. ISNA a relatat separat că Naqvi ar purta o scrisoare de la șeful armatei pakistaneze către liderul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Un consilier militar al liderului suprem, Mohsen Rezaei, a declarat pentru CNN că un posibil acord ar depinde de eliberarea a 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din active iraniene înghețate, prezentând această condiție drept un „test de încredere” pentru administrația Trump. Oficiali americani sunt îngrijorați, potrivit relatării, că deblocarea fondurilor ar reduce pârghiile de negociere asupra regimului de la Teheran. Context regional: lupte în Liban, în pofida unui armistițiu separat În Liban, armata libaneză a anunțat că mai mulți militari, inclusiv un general de brigadă, au fost uciși într-un atac israelian în sudul țării. Israelul afirmă că ofensiva vizează Hezbollah , grupare susținută de Iran, care a respins prelungirea armistițiului convenit de guvernele Israelului și Libanului. Ministerul Sănătății din Liban a raportat că, din 2 martie, atacurile israeliene au provocat 3.593 de morți și 10.990 de răniți. De ce contează pentru economie și operațiuni: tensiune în jurul Strâmtorii Hormuz Chiar dacă relatarea nu indică întreruperi ale traficului maritim, schimbul de lovituri în proximitatea Strâmtorii Hormuz — rută critică pentru transportul de energie — amplifică riscul operațional pentru navigație și pentru infrastructura militară din statele din Golf. În același timp, faptul că negocierile sunt descrise ca fiind în impas sugerează că volatilitatea de securitate poate continua pe termen scurt, în lipsa unui progres diplomatic. [...]
Rusia își revendică „inevitabilitatea” victoriei, dar avansul pe front stagnează , iar Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii și navelor rusești, potrivit evaluării Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) publicată de Kyiv Post . Pentru regiune, un detaliu cu impact operațional direct este incidentul de la Constanța, unde autoritățile române și ucrainene au raportat intrarea accidentală a unui vehicul naval fără pilot în apele teritoriale românești, pe fondul bruiajului rusesc. ISW notează că președintele rus Vladimir Putin a respins oferta președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski de a negocia încheierea războiului și a reiterat obiectivele Kremlinului. În același timp, Putin a susținut că o victorie militară a Rusiei este „inevitabilă”, deși, conform analizei, datele disponibile indică altceva. Un punct central al evaluării este discrepanța dintre declarațiile Kremlinului și situația de pe teren. ISW apreciază că afirmațiile lui Putin despre câmpul de luptă sunt incompatibile cu dovezile disponibile și sugerează că e posibil ca structurile militare ruse să nu îi furnizeze informații exacte despre performanța reală a forțelor ruse. În ansamblu, avansurile rusești „au stagnat în mare parte”, în timp ce Ucraina a obținut „unele succese tactice” în 2026. Incidentul de la Constanța: bruiajul rusesc și riscurile colaterale Potrivit ISW, autoritățile române și ucrainene au raportat că sisteme rusești de război electronic (EW – bruiaj și perturbare a comunicațiilor și navigației) au făcut ca un vehicul naval ucrainean fără pilot (USV) să intre în apele teritoriale românești în Portul Constanța , pe 5 iunie. Evaluarea nu oferă detalii suplimentare despre consecințe sau despre eventuale pagube, dar episodul indică riscuri de propagare a efectelor operaționale ale războiului în proximitatea frontierelor NATO. Presiune ucraineană pe logistică: nave și căi ferate în sudul ocupat ISW mai arată că Ucraina își extinde campania de „interdicție aeriană pe câmpul de luptă” (BAI – lovituri menite să întrerupă mișcarea și aprovizionarea adversarului) pentru a viza nave rusești și infrastructură feroviară în sudul Ucrainei ocupate și în Marea Azov. Direcția sugerează o concentrare pe degradarea logisticii și mobilității ruse, nu doar pe ținte din prima linie. Pe teren, analiza consemnează avansuri recente ale forțelor ucrainene în direcția Pokrovsk, în timp ce forțele ruse au avansat în zona tactică Kostîantînivka–Drujkivka. Separat, ISW menționează că forțele ucrainene continuă loviturile asupra activelor militare ruse din regiunile de graniță, iar Rusia a lansat peste noapte două rachete de croazieră și 216 drone către Ucraina. [...]
Un profesor chino-canadian susține că SUA ar pierde un război cu Iranul , într-o predicție care contrazice evaluările multor experți și care, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, alimentează incertitudinea privind evoluția conflictului, potrivit Antena 3 . Este vorba despre Xueqin Jiang , descris drept „Nostradamus al Chinei”, care a devenit cunoscut online după trei previziuni făcute în mai 2024, dintre care două ar fi devenit realitate: victoria electorală a lui Donald Trump și izbucnirea unui conflict militar între Statele Unite și Iran. Înregistrările au fost publicate pe canalul său de YouTube, „Predictive History”, care are 1,87 milioane de abonați, conform Daily Express, citat de Antena 3. Ce spune despre finalul conflictului A treia predicție a profesorului vizează deznodământul războiului: el afirmă că o campanie a SUA și a Israelului împotriva Iranului, despre care spune că a început pe 28 martie, „se va încheia cu o înfrângere a Statelor Unite”. „A treia mare predicție este că Statele Unite vor pierde acest război, ceea ce va schimba pentru totdeauna ordinea globală.” Argumentele invocate: geografie, demografie și logistică Potrivit materialului, Jiang își bazează scenariul pe analize teoretice și situații ipotetice, susținând că un atac american asupra Iranului ar avea consecințe „catastrofale” pentru SUA. El argumentează că: geografia și structura demografică a Iranului ar face imposibilă o ocupație americană de lungă durată; liniile de aprovizionare „supraîntinse”, rezistența internă și terenul dificil ar transforma eventualele succese inițiale într-un eșec strategic major. Antena 3 notează că profesorul este absolvent al Universității Yale și că și-a reiterat constant aceste previziuni în mai multe videoclipuri publicate pe YouTube. Materialul nu include însă o verificare independentă a predicțiilor sau a premiselor militare invocate. [...]
