Știri
Știri din categoria Externe
Grecia este presată să treacă de la reacție la prevenție în gestionarea virusului West Nile, pe fondul unuia dintre cele mai grave focare din ultimii ani, cu peste 200 de pacienți care au dezvoltat infecții ce afectează sistemul nervos central și cu decese „de ordinul zecilor”, potrivit news.ro. Miza operațională este construirea unui sistem de avertizare timpurie care să identifice zonele de risc înainte ca oamenii să se îmbolnăvească, în condițiile în care vremea rămâne favorabilă transmiterii.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) se așteaptă ca în următoarele săptămâni să apară noi cazuri, ceea ce readuce în discuție capacitatea autorităților de a anticipa focarele, nu doar de a le contabiliza după apariția îmbolnăvirilor.
Petros Ligoxygakis, profesor de imunologie la Universitatea Oxford, a declarat pentru Agenția de Presă Atena-Macedonia (AMNA) că pulverizarea insecticidelor este o măsură importantă, dar insuficientă dacă nu este dublată de supraveghere continuă a țânțarilor și a locurilor de reproducere.
„Pulverizarea insecticidelor nu este suficientă. Este o măsură importantă de control, dar trebuie însoţită de monitorizarea continuă a populaţiilor de ţânţari şi a locurilor în care aceştia se reproduc.”
În viziunea sa, intervențiile ar trebui să înceapă cu câteva luni înainte de detectarea primului caz la om, prin identificarea zonelor în care țânțarii se pot reproduce. Monitorizarea sistematică a populațiilor de țânțari – deja realizată în Grecia – este relevantă tocmai pentru că poate indica momentul și zonele în care riscul crește.
Următorul pas, susține Ligoxygakis, ar fi trecerea de la simpla înregistrare a cazurilor la anticiparea focarelor, inclusiv prin modele matematice care să integreze mai multe tipuri de informații, precum:
Un astfel de sistem ar putea identifica zonele cele mai vulnerabile și ar permite intervenții înainte ca infecțiile să se răspândească.
Ligoxygakis atrage atenția că numărul cazurilor raportate surprinde doar o mică parte din răspândirea reală: aproximativ 80% dintre infecții sunt asimptomatice, iar mai puțin de 1% evoluează către forme grave care afectează sistemul nervos central. În acest context, pacienții spitalizați reprezintă „vârful unui aisberg foarte mare”.
Persoanele în vârstă sunt descrise ca fiind deosebit de vulnerabile, pe fondul îmbătrânirii sistemului imunitar, care reduce capacitatea organismului de a înlocui eficient celulele implicate în lupta cu infecțiile virale.
Profesorul mai spune că Grecia ar trebui să investigheze, prin studii epidemiologice și testarea populației pentru anticorpi, dacă virusul West Nile a devenit endemic în țară (adică prezent constant, nu doar în episoade izolate).
În același timp, el consideră că Grecia are expertiza științifică și resursele necesare pentru un sistem de avertizare timpurie, cu potențială relevanță și la nivel european, în condițiile în care riscuri similare sunt menționate pentru Italia, sudul Franței și Spania.
Recomandate
Atacul cu dronă asupra infrastructurii feroviare de la granița Ucraina–Polonia indică o presiune crescândă asupra rutelor logistice către Ucraina , într-un context în care oficiali UE avertizează că Moscova urmărește să intimideze și să divizeze statele care susțin Kievul, potrivit HotNews . Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat la Summitul European al Arcticii (Finlanda) că atacul asupra unui tren în apropierea frontierei dintre Ucraina și Polonia a fost lansat cu scopul de a intimida și a diviza Europa. Un mesaj similar a transmis și șefa diplomației UE, Kaja Kallas , care a spus că atacul a urmărit să sperie țările occidentale care sprijină Ucraina. „Cred că ar trebui să acționăm exact invers. Ar trebui să arătăm că suntem alături de Ucraina și că nu ne este frică”, a declarat Kaja Kallas. Ce s-a întâmplat la granița estică a NATO O dronă rusească a lovit duminică un tren în apropierea frontierei Ucraina–Polonia, la scurt timp după ce o delegație de înalți oficiali a trecut prin zonă. Potrivit companiei feroviare ucrainene Ukrzalizniția , un „tren diplomatic” care îi transporta pe Boris Johnson, Carl Bildt și consilieri de securitate din mai multe state membre ale UE a plecat intenționat din gara Iahodin înainte de ora programată. Compania a susținut că este „foarte probabil” ca ținta dronei să fi fost, de fapt, trenul diplomatic, care plecase mai devreme decât era programat. Carl Bildt a publicat pe X un videoclip cu atacul și a afirmat că trenul lovit nu era cel în care se afla el, ci unul care a plecat la câteva minute după. El a precizat că trenul a fost evacuat pe măsură ce drona se apropia și că nu au existat răniți, invocând funcționarea unui „sistem de siguranță foarte bun”. În aceeași zonă, un alt tren în care se afla fostul director al CIA, David Petraeus, era încă în stația Iahodin în momentul loviturii, potrivit Ukrzalizniția. Boris Johnson a comentat, tot pe X, că atacul ilustrează tipul de lovituri „aleatorii și fără sens” pe care ucrainenii le suportă zilnic, inclusiv asupra căilor ferate civile. De ce contează: presiune pe nodurile de frontieră și pe fluxurile de transport Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a descris atacurile tot mai frecvente ale Rusiei la granițele NATO drept „o escaladare”. Separat, duminică dimineață, un camion aflat la mai puțin de un kilometru de granița Ucrainei cu Polonia a fost lovit, iar punctul de trecere Dorohusk–Iahodin și-a întrerupt temporar activitatea, potrivit grănicerilor. Ministerul Apărării din Rusia a afirmat că a vizat infrastructura care facilitează transportul de mărfuri militare din Europa către vestul Ucrainei. În ultimele săptămâni, Rusia a început să vizeze punctele de trecere a frontierei Ucrainei cu aliații occidentali, ca parte a unei campanii mai intense de subminare a infrastructurii economice a Ucrainei, notează publicația. În plan practic, astfel de atacuri cresc riscul operațional pentru transporturi (inclusiv feroviare) în proximitatea frontierelor UE și pot genera întreruperi temporare în puncte-cheie de trecere, cu efecte în lanț asupra fluxurilor logistice din regiune. [...]
Donald Trump a relativizat acuzațiile privind un posibil sprijin chinez pentru Iran , sugerând că spionajul și schimburile de informații sunt practici reciproce între marile puteri, potrivit Economica . Declarațiile vin pe fondul relatărilor despre un presupus transfer de informații între China și Iran, într-un context sensibil pentru relația Washington–Beijing, înaintea unei vizite de stat a lui Xi Jinping în SUA, așteptată la final de septembrie. Trump a comentat subiectul la bordul avionului Air Force One, la o zi după ce Wall Street Journal a publicat un articol despre un presupus schimb de informații între China și Iran, informație preluată de Agerpres . Mesajul său a fost că acuzațiile de spionaj nu sunt unilaterale. „Ştiţi, când oamenii spun că China ne spionează, eu spun că au dreptate şi că şi noi îi spionăm.” „Asta facem noi. Practic, ei fac ce facem noi.” Contextul militar: atacul din Iordania Pe 17 iulie, Iranul a lansat rachete asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania, unde sunt staționate forțe americane. Atacul s-a soldat cu moartea a trei soldați americani. Ce se știe (și ce nu) despre rolul Chinei Potrivit Wall Street Journal, oficiali americani anonimi nu au identificat entitățile chineze implicate și nu au sugerat că guvernul chinez ar fi direct responsabil. Aceiași oficiali ar fi ridicat problema cu partea chineză, care ar fi cerut dovezi privind transferul unor imagini din satelit și nu ar fi recunoscut implicarea unor entități chineze în furnizarea lor către Teheran. Separat, în luna mai, Washingtonul a sancționat trei companii de sateliți cu sediul în China, acuzându-le că ar fi facilitat operațiuni militare iraniene. Miza economică și diplomatică China este unul dintre principalii parteneri economici ai Iranului, cumpărând o mare parte din producția sa de petrol, și un susținător diplomatic important al Teheranului. În acest context, orice acuzații legate de sprijin tehnologic sau informațional pentru operațiuni militare iraniene pot amplifica tensiunile dintre SUA și China, inclusiv în preajma vizitei de stat a lui Xi Jinping în SUA, programată pentru sfârșitul lunii septembrie. [...]
Un avans stabil al lui Marine Le Pen în sondaje pentru 2027 mută centrul de greutate al politicii franceze spre extreme , pe fondul unui „centru” slăbit și al unei economii descrise ca fiind în dificultate, potrivit news.ro , care citează o relatare Reuters bazată pe un sondaj Toluna Harris Interactive . Sondajul, realizat între 8 și 10 septembrie, o plasează pe candidata Rassemblement National (RN) , Marine Le Pen, pe primul loc în toate scenariile testate, cu un scor estimat între 33% și 36% în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2027. Pe locul al doilea, în majoritatea scenariilor, este Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise – LFI), cu 15,5% până la 17% din intențiile de vot. Conform estimărilor menționate, Le Pen ar urma să îl învingă „cu ușurință” în turul al doilea. Cine mai contează în ecuația turului doi În scenariile analizate, fostul prim-ministru al lui Emmanuel Macron, Édouard Philippe, este singurul candidat de centru-dreapta care reușește să îl depășească pe Mélenchon într-un scenariu și să fie la egalitate cu acesta într-un altul. În rest, ceilalți candidați rămân în urmă în toate variantele testate. De ce este relevant pentru economie și mediul de afaceri Materialul notează că, pe măsură ce al doilea și ultimul mandat al lui Emmanuel Macron se apropie de final, președintele „nepopular” lasă în urmă „un centru politic golit de substanță” și „o economie slabă”, context care favorizează partidele „de linie dură”, precum RN și LFI. Pentru companii și investitori, o astfel de dinamică sugerează o perioadă prelungită de incertitudine politică, cu potențial de volatilitate mai mare în așteptările privind politicile economice. În plan de context, Jean-Luc Mélenchon a mai candidat de trei ori (2012, 2017, 2022), fără să ajungă în turul al doilea. Marine Le Pen a candidat tot de trei ori și a intrat în turul al doilea în 2017 și 2022, dar a pierdut în fața lui Macron. [...]
China își pregătește președinția BRICS din 2027 cu un pachet de inițiative axate pe tehnologie și industrie , după ce președintele Xi Jinping a încheiat o vizită de două zile în India propunând cinci direcții de cooperare pentru „BRICS extins”, potrivit Global Times . Miza, în lectura experților citați, este ca statele din „Sudul Global” să nu rămână în urmă în competiția pentru inteligență artificială și noua revoluție industrială. Cele cinci inițiative prezentate la summitul BRICS de la New Delhi vizează: inteligența artificială, facilitarea comerțului și investițiilor, industria digitală, producția inteligentă și dezvoltarea de talente. Propunerile vin în contextul în care summitul a marcat 20 de ani de la înființarea BRICS și a setat cadrul pentru președinția Chinei de anul viitor, conform aceleiași surse. De ce contează: BRICS își mută centrul de greutate spre „noua economie” Xu Feibiao, cercetător la China Institutes of Contemporary International Relations și director al BRICS and G20 Research Center, a spus că inițiativele formează un sistem „strâns legat” menit să evite decalajele tehnologice pentru țările din Sudul Global. În evaluarea sa, rămânerea în urmă la tehnologii emergente ar face dificilă inclusiv susținerea dezvoltării durabile. În același registru, Xu a descris pachetul drept un cadru de guvernanță și sprijin reciproc care leagă între ele formarea de competențe, tehnologia, industria și comerțul, cu accent pe caracterul incluziv al cooperării. Ce a transmis Xi la summit: cooperare practică și „incubatoare de inovație” În a doua zi a summitului, Xi a susținut că „BRICS extins” trebuie să aibă impact mai mare și să pună o bază solidă pentru cooperare practică, potrivit agenției Xinhua, citată de Global Times. Tot atunci, Xi a indicat ca direcții construirea de „incubatoare de inovație”, modernizarea industriilor tradiționale, dezvoltarea industriilor emergente și planificarea unor industrii viitoare, astfel încât tehnologiile emergente să susțină prosperitatea comună. Pe fond, experții citați consideră că inițiativele de duminică aduc conținut aplicat, în timp ce mesajele din ziua precedentă au oferit cadrul mai larg pentru următorul „deceniu de aur” al grupului, conturând și direcția președinției Chinei în 2027. Context: peste 50 de rezultate ale summitului și semnal pentru relația China–India Summitul de la New Delhi a produs „peste 50 de rezultate”, potrivit Times of India, citat de Global Times, pe patru piloni prioritari: reziliență, inovație, cooperare și sustenabilitate. Printre acestea se numără Strategy for BRICS Economic Partnership 2030 și o inițiativă numită BRICS Invoice Discounting Mechanism. Global Times notează și dimensiunea bilaterală: aceasta a fost prima vizită a lui Xi în India după șapte ani, iar în relatarea publicației mai mulți interlocutori indieni au indicat interes pentru o cooperare mai strânsă cu China, inclusiv în perspectiva summitului de anul viitor găzduit de China. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre reunificarea Irlandei riscă să complice relația SUA–Regatul Unit și să reaprindă dezbaterea constituțională , într-un moment în care Londra insistă că nu există sprijin suficient pentru un referendum, potrivit Antena 3 . Președintele SUA a reiterat duminică sprijinul pentru unificarea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda, afirmând că „unul dintre cele mai firești lucruri” ar fi „să le unim”. Declarațiile vin în pofida opoziției premierului britanic Andy Burnham, iar Antena 3 notează că informațiile sunt relatate de The Guardian. De ce contează politic: presiune pe Londra și pe echilibrul din Acordul din Vinerea Mare Potrivit articolului, poziționarea lui Trump „subminează tradiția neutralității Casei Albe” privind statutul constituțional al Irlandei de Nord și a generat reacții la Londra. Downing Street a transmis că Burnham consideră în continuare că „nu există sprijinul necesar pentru unificare” care să declanșeze un referendum, mecanism prevăzut în Acordul din Vinerea Mare (1998) . În urmă cu două săptămâni, Burnham ar fi spus că un referendum „este exclus”. În paralel, liderii Plaid Cymru, Partidului Național Scoțian și Sinn Féin urmează să se întâlnească luni la Cardiff pentru a discuta consolidarea cooperării în direcția schimbării constituționale. Reacții divergente: naționaliștii salută, unioniștii resping Naționaliștii irlandezi au salutat remarcile lui Trump, în timp ce Partidul Conservator și unioniștii nord-irlandezi le-au condamnat. Trump a spus că a fost surprins de amploarea reacțiilor și a susținut că a primit „atât de mult sprijin” pentru comentariile sale. Angela Rayner, secretarul pentru comunități din Regatul Unit, a minimalizat declarațiile, afirmând pentru Sky News: „Donald Trump este Donald Trump, iar președintele își va spune părerea așa cum o vede. Guvernul a fost serios în ceea ce privește acordul din Vinerea Mare și va continua pe această cale.” De cealaltă parte, Gerry Adams, fost lider Sinn Féin, a spus că declarațiile lui Trump ar reflecta „sentimentul larg nord-american” față de unitatea irlandeză și a criticat guvernele irlandeze succesive pentru lipsa de planificare a reunificării. Unioniștii au respins însă ideea: Ian Paisley Jr., fost deputat al Partidului Unionist Democrat, a declarat că „realitatea politică, culturală și economică” este că Irlanda de Nord și populația sa „sunt britanici și doresc să rămână așa”. Componenta economică: Trump promite eliminarea tarifului la whiskey-ul irlandez În timpul vizitei, Trump a anunțat că va reduce tarifele la whiskey-ul irlandez, spunând că va elimina taxele vamale după ce ar fi fost solicitat în mod repetat să facă acest lucru. Articolul precizează că exista o taxă vamală de 15% pentru whiskey-ul irlandez, introdusă în cadrul măsurilor Casei Albe împotriva importurilor din UE, care a dezavantajat produsul față de concurenți precum whiskey-ul scoțian și cel din Irlanda de Nord, care nu au taxe vamale. Ce urmează Pe termen scurt, miza este politică: declarațiile președintelui SUA alimentează o temă sensibilă în Regatul Unit și Irlanda, în timp ce guvernul britanic își menține poziția că nu sunt îndeplinite condițiile pentru un referendum. În același timp, promisiunea privind tarifele la whiskey-ul irlandez introduce o dimensiune comercială care poate influența discuțiile dintre SUA, UE și actorii regionali menționați în articol. [...]
Un audit al Curții Europene de Conturi avertizează că UE riscă să rateze obiectivul de independență energetică față de Rusia din cauza rețelelor și interconectorilor insuficient dezvoltați, în pofida scăderii importurilor, potrivit Antena 3 , care citează Euronews și concluziile auditului. La patru ani după lansarea planului european de reducere a dependenței de petrol și gaze rusești și de accelerare a tranziției către energie curată, auditorii Curții Europene de Conturi (ECA) spun că UE este „departe” de țintele asumate. Problema centrală indicată: infrastructura de rețea și conexiunile transfrontaliere, esențiale pentru o piață energetică integrată, nu țin pasul cu ambițiile politice. Scăderea importurilor din Rusia nu este atribuită integral planului REPowerEU Auditul notează că importurile europene de petrol și gaze din Rusia au scăzut după sancțiunile UE, însă ECA avertizează că acest rezultat nu poate fi pus doar pe seama REPowerEU (plan lansat de Comisia Europeană în 2022 pentru reducerea dependenței energetice de Moscova). Auditorii indică și alți factori care ar fi redus consumul de gaze, precum iernile blânde și diminuarea consumului de către gospodării și companii, pe fondul prețurilor ridicate la energie. În același context, materialul amintește sabotajul conductei Nord Stream din 2022 , care a accelerat eforturile de diversificare și a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii europene de combustibili fosili. Comisia: importurile de gaze rusești au coborât de la 152 la 36 miliarde mc Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a susținut că REPowerEU „a contribuit” la reducerea importurilor de gaze naturale rusești în UE de la 152 miliarde metri cubi în 2021 la 36 miliarde metri cubi în 2025, iar ponderea gazului rusesc în importurile UE ar fi scăzut de la 45% la 12%. Totodată, eliminarea completă a importurilor de GNL (gaz natural lichefiat) rusesc ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar interdicția pentru gazul rusesc livrat prin conducte ar urma să se aplice din septembrie 2027, deși Comisia a permis unele excepții la interdicțiile impuse Rusiei. „Cea mai evidentă slăbiciune”: rețelele și interconectorii ECA indică drept vulnerabilitate majoră infrastructura rețelei energetice europene, în special conexiunile electrice transfrontaliere. Deși UE a adăugat peste 200 GW de capacitate solară și eoliană între 2022 și 2024, auditorii spun că aportul de capacitate regenerabilă generată direct prin măsurile REPowerEU a fost „neglijabil” în raport cu obiectivul de 103 GW. Concluzia auditului este că UE riscă să înlocuiască o dependență energetică cu alta dacă renunță la combustibilii fosili ruși fără să construiască suficientă producție internă de energie curată și rețelele necesare pentru a o susține. Miza financiară: fonduri disponibile, utilizare redusă Auditul este prezentat ca un semnal de alarmă pentru Bruxelles, în condițiile în care UE a încercat, după invazia Rusiei în Ucraina, să reducă dependența de combustibili fosili ieftini din Rusia și să accelereze Pactul Verde, cu ținta de neutralitate climatică până în 2050. În planul investițiilor, țările UE ar fi folosit doar 54,3 miliarde de euro (aprox. 271,5 miliarde lei) din cele 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 miliarde lei) disponibile prin fondul de redresare al UE, adică sub o cincime din investiția considerată inițial necesară pentru atingerea obiectivelor planului. [...]
