Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu susține că „Iranul nu mai este același” după război, potrivit AGERPRES, care citează EFE. Premierul israelian afirmă că bombardamentele Israelului „destructurează” sursele de venit care ar fi susținut până acum regimul Republicii Islamice.
Într-un mesaj video, Netanyahu a prezentat conflictul drept un punct de inflexiune pentru ambele state și a susținut că Israelul a ieșit întărit, în timp ce regimul de la Teheran ar fi slăbit.
„Iranul nu mai este același Iran, Israelul nu mai este același Israel. Israelul este mai puternic ca niciodată, iar regimul terorist iranian este mai slab ca niciodată. Și care este cheia, care e secretul? Credință și putere. Le avem pe amândouă din belșug”, a spus Netanyahu.
Premierul israelian a mai declarat că Israelul vizează atât responsabili de rang înalt de la Teheran, cât și „instalații vitale”, indicând că luni armata israeliană ar fi distrus „cea mai mare uzină petrochimică din Iran”. În acest context, el a afirmat că obiectivul este lovirea finanțării Gardienilor Revoluției, pe care i-a descris drept „mașinăria financiară” a acestora.
Presa iraniană a relatat despre atacuri asupra companiilor Mobin și Damavand, furnizori de electricitate, apă și oxigen pentru uzinele petrochimice din South Pars, zonă din Golful Persic împărțită între Iran și Qatar, unde se află unele dintre cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume. Conform agenției Tasnim, citată în material, bombardamentele ar fi întrerupt alimentarea cu energie electrică la toate uzinele din zonă.
Netanyahu a vorbit și despre convorbirea telefonică de duminică cu președintele SUA, Donald Trump, spunând că i-a transmis aprecieri pentru o „eroică operațiune de salvare” a unuia dintre piloții echipajului unei aeronave americane doborâte în Iran, iar Trump i-ar fi mulțumit pentru sprijinul Israelului în acea operațiune. În relatarea sa, Netanyahu a mai spus că Trump s-a referit „în mod elogios” la Israel și ar fi exclamat: „Sunteți magnefici!”.
Recomandate
Donald Trump a amenințat că ar putea „șterge Iranul de pe hartă” în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, potrivit Adevărul . Declarațiile vin la câteva zile după ce liderul american s-a adresat națiunii și a spus că războiul se va încheia „în curând”. În intervenția sa, Trump a legat amenințarea de un termen-limită impus Iranului privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, stabilit pentru marți, 7 aprilie, ora 20:00 pe Coasta de Est a SUA (miercuri, 8 aprilie, ora 03:00 în România). „Întreaga țară poate fi eliminată într-o singură noapte, iar acea noapte ar putea fi chiar mâine noapte”, a spus Trump. Întrebat dacă lovirea infrastructurii și întreruperea alimentării cu energie ar însemna pedepsirea populației pentru acțiunile regimului, Trump a susținut că iranienii ar accepta costuri pentru a obține libertatea. El a afirmat, totodată, că iranienii „își doresc ca atacurile SUA să continue” și că „vor libertate”, descriind Iranul drept o „lume violentă” în care protestatarii sunt împușcați. Președintele american a vorbit și despre o operațiune de salvare a echipajului unui avion de luptă F-15E prăbușit în Iran, recunoscând că nu toți consilierii militari au susținut misiunea, din cauza riscului de pierderi. Trump a spus că secretarul Apărării, Pete Hegseth, și președintele Statului Major Întrunit, generalul Dan Caine, au sprijinit operațiunea. Trump a acuzat, de asemenea, o scurgere de informații către presă, despre care a afirmat că ar fi complicat recuperarea celui de-al doilea militar. Potrivit declarațiilor sale, Iranul nu ar fi știut că un al doilea militar era dat dispărut până când informația a devenit publică, iar ulterior ar fi fost anunțată o recompensă pentru capturarea pilotului. În acest context, Trump a amenințat că va cere companiei media care a publicat informația să dezvăluie sursa, invocând „securitatea națională”, fără să numească instituția de presă. Adevărul notează că NBC a atras atenția că o tentativă de a încarcera jurnaliști pentru refuzul de a-și divulga sursele ar întâmpina aproape sigur opoziție juridică imediată. Președintele a oferit și detalii despre misiunea de recuperare a celui de-al doilea aviator, despre care a spus că a fost „istorică”. El a afirmat că militarul, un colonel, a aterizat la o „distanță semnificativă” de primul pilot recuperat și că s-ar fi deplasat prin teren muntos pentru a evita capturarea. Conform informațiilor prezentate de Trump, operațiunea de salvare a implicat: 155 de aeronave în total; patru bombardiere; 64 de avioane de luptă; 48 de avioane-cisternă pentru realimentare; 13 aeronave de salvare. Pe plan economic, în timpul conferinței de presă, prețul țițeiului american a urcat de la 112 la aproximativ 114 dolari pe baril, iar Brent a crescut mai puțin, mai arată Adevărul. În același interval, indicii bursieri Dow Jones, Nasdaq și S&P 500 au renunțat la câștigurile din timpul zilei și au trecut pe minus. [...]
Un sondaj pentru El Pais îl indică pe Donald Trump drept principala amenințare la pace , potrivit Adevărul , care rezumă datele unei cercetări realizate de compania 40dB în Spania. Analiza citată arată o respingere puternică față de președintele SUA în rândul spaniolilor: Donald Trump este perceput ca fiind „cea mai mare amenințare la adresa păcii mondiale”, ușor înaintea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, iar pe locul următor este plasat premierul israelian Benjamin Netanyahu. În clasamentul liderilor considerați periculoși pentru pace, respondenții i-au indicat în procente ridicate pe: Donald Trump: 81% Vladimir Putin: 79,3% Benjamin Netanyahu: 71,2% Mojtaba Khamenei: 62,9% Kim Jong-Un: 62,25% Xi Jinping: 49,3% „Jumătate consideră posibilă un război la scară mondială.” Sondajul descrie și un pesimism accentuat privind evoluția globală: aproape 70% dintre respondenți se declară pesimiști, aproximativ jumătate anticipează un viitor „violent, autoritar și inegal”, iar sub 10% se așteaptă la o lume mai prosperă și mai stabilă. În plus, o posibilă involuție democratică este considerată plauzibilă de 59% în cazul SUA și de 54% în cazul Uniunii Europene. Pe fondul tensiunilor internaționale, doi din trei spanioli spun că urmăresc știrile externe, însă interesul diferă puternic în funcție de vârstă și sex: între cei mai în vârstă și cei mai tineri apare un ecart de aproape 20 de puncte procentuale în favoarea celor dintâi, iar bărbații declară că sunt mai atenți decât femeile la evoluțiile globale. În ceea ce privește apărarea, cercetarea indică o polarizare aproape în două tabere, influențată de diferențele ideologice, când vine vorba despre creșterea cheltuielilor militare. Totodată, ieșirea Spaniei din NATO este susținută doar de alegătorii partidului Podemos, mai notează sursa. [...]
Iranul și Omanul negociază un protocol pentru tranzitul în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Economica.net . Teheranul spune că discuțiile vizează stabilirea unei proceduri care să asigure trecerea navelor prin strâmtoare, un punct strategic pentru transporturile de energie. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei, a declarat la o conferință de presă că obiectivul negocierilor este „de a examina un protocol și o procedură pentru tranzitul în siguranță al navelor prin Strâmtoarea Ormuz”. El a adăugat că Iranul și Omanul, state riverane strâmtorii, au avut duminică o nouă întâlnire pe această temă la nivel de viceminiștri de externe și și-a exprimat convingerea că un acord ar putea fi atins în curând. În același timp, tensiunile politice rămân ridicate. Duminică, Donald Trump a amenințat din nou Iranul cu atacuri asupra podurilor și infrastructurii sale energetice dacă nu redeschide strâmtoarea, în termenii celui mai recent ultimatum adresat Teheranului, care expiră pe 6 aprilie la ora 20:00, ora Washingtonului (7 aprilie, ora 03:00, ora României). După unul dintre ultimatumurile anterioare, Iranul a răspuns că Strâmtoarea Ormuz este deschisă pentru toate navele, cu excepția celor care au legături cu „inamicii Iranului”. Teheranul a mai avertizat că, dacă amenințarea SUA ar fi pusă în practică, ar lovi instalațiile energetice regionale, interesele economice americane din zonă și infrastructuri vitale, inclusiv uzinele de desalinizare a apei marine. [...]
Donald Trump a respins propunerea unui armistițiu de 45 de zile în războiul cu Iranul, potrivit Euronews România , care citează AFP via Agerpres. Casa Albă a confirmat luni că ideea a fost transmisă de țări mediatoare, însă președintele SUA nu a acceptat-o, iar operațiunea militară americană denumită „Furia epică” continuă. „Aceasta este o idee printre multe altele și președintele nu a validat-o. Operațiunea 'Furia epică' continuă și președintele se va exprima la ora 13:00”, ora Washingtonului, ora 17:00 GMT, la o conferință de presă, a indicat un responsabil american. Conform Axios , trei state mediatoare – Pakistan, Turcia și Egipt – ar fi propus un armistițiu de 45 de zile, prezentat ca un prim pas către încheierea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Informația despre identitatea mediatorilor și conținutul inițiativei este atribuită publicației americane. În paralel, Trump a transmis un ultimatum Teheranului, amenințând că va intensifica atacurile asupra infrastructurii dacă Iranul nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz până marți, ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, ora 00:00 GMT). Președintele american a vorbit despre lovirea podurilor și a centralelor electrice, în cazul în care cererea nu este îndeplinită. Iranul a reacționat luni, afirmând că nu va negocia cu SUA sub presiunea ultimatumurilor și că a formulat propriile poziții și cereri ca răspuns la propunerile de armistițiu transmise prin intermediari. Tot potrivit surselor citate de Axios, discuțiile de mediere se concentrează pe redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz și pe o soluție privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare, condiții prezentate drept esențiale de SUA și Israel pentru un acord. [...]
Kremlinul susține că tensiunile din Orientul Mijlociu cresc și afectează economia globală , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Moscova afirmă că războiul împotriva Iranului se intensifică atât ca întindere geografică, cât și ca impact economic, pe fondul atacurilor Statelor Unite și ale Israelului asupra Republicii Islamice. Declarațiile au fost făcute luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în contextul în care președintele american Donald Trump a transmis duminică, pe rețelele sociale, că ar putea ataca marți centrale electrice și poduri din Iran, dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă. Întrebat de Reuters despre mesajele lui Trump, Peskov a spus că Rusia a luat act de acestea, dar a evitat un comentariu direct asupra amenințărilor. „Constatăm că nivelul tensiunilor din regiune crește și continuă să crească”, a spus Peskov. „De fapt, întreaga regiune este în flăcări. Acestea sunt consecințe foarte periculoase și negative ale agresiunii declanșate împotriva Iranului.” Kremlinul mai afirmă că „geografia” conflictului s-a extins și că efectele se resimt dincolo de zona de război, inclusiv prin „consecințe foarte, foarte negative pentru economia globală”, fără a detalia mecanismele sau a oferi estimări. Mesajul Moscovei vine într-un moment în care Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct sensibil pentru piețele energetice și pentru lanțurile de aprovizionare, iar escaladarea militară și retorica privind infrastructura critică sporesc riscurile percepute de investitori și companii. [...]
Analiștii avertizează că noua conducere a Iranului ar putea fi mai dură , în pofida declarațiilor președintelui american Donald Trump, potrivit Mediafax , care citează CNN. Trump a spus în această săptămână că Iranul ar fi condus de un nou grup de lideri „mai puțin radical și mai rezonabil” și a susținut că eliminarea unor lideri ai regimului în timpul conflictului ar echivala cu o schimbare de regim. Analiștii citați de CNN contestă însă această interpretare și arată că schimbarea persoanelor din vârf nu înseamnă automat transformarea sistemului politic. Politologii subliniază că o schimbare reală de regim ar presupune modificarea structurii de guvernare. În cazul Iranului, sistemul teocratic instituit după Revoluția Islamică din 1979 ar continua să funcționeze, iar războiul ar fi consolidat influența facțiunilor militare dure, în special a Gardienilor Revoluției Islamice. În acest context, unii analiști susțin că noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, ar avea legături strânse cu Gardienii Revoluției, ceea ce ar putea întări rolul acestei structuri în deciziile politice. Consecința, în evaluarea experților, ar putea fi o conducere mai rigidă, nu una mai moderată. O altă îngrijorare vizează politica internă. Specialiștii citați de CNN consideră că noua conducere ar putea intensifica represiunea, pe fondul numirilor în poziții-cheie ale unor persoane asociate anterior cu reprimarea protestelor. În ultimele luni, autoritățile iraniene ar fi intervenit violent împotriva protestelor la nivel național și ar fi efectuat mai multe execuții, iar organizațiile pentru drepturile omului avertizează că măsurile ar putea deveni și mai severe dacă regimul se simte amenințat. În paralel, guvernul ar menține controlul strict asupra internetului și a fluxului de informații, iar monitorii internaționali indică întreruperi de internet la nivel național care ar fi depășit o lună, alături de intensificarea cenzurii și a supravegherii online. Pe plan extern și de securitate, analiștii cred că tensiunile militare ar putea împinge conducerea iraniană să accelereze programul nuclear, arma nucleară fiind văzută ca instrument de descurajare în fața unor noi atacuri. Unii compară situația cu cea a Coreei de Nord, unde dezvoltarea armelor nucleare a fost asociată cu reducerea riscului de intervenție militară externă. Oficialii americani au adoptat, totuși, o abordare mai prudentă. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că există tensiuni interne în structura de putere din Iran, dar nu este limpede dacă acestea vor produce schimbări reale. În ansamblu, concluzia experților citați de CNN este că evoluția regimului rămâne incertă, iar schimbările recente ar putea consolida, nu slăbi, structurile de putere existente. [...]
