Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Netanyahu avertizează Iranul cu un...

Netanyahu avertizează Iranul cu un răspuns „de neimaginat” – Israel invocă coordonarea cu SUA

Netanyahu avertizează despre un răspuns drastic la amenințările din Iran.

Netanyahu a avertizat că Israelul va răspunde „de neimaginat” dacă Iranul atacă, pe fondul consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu și al semnalelor că Washingtonul ia în calcul o decizie rapidă privind Teheranul. Declarația a fost făcută joi, 19 februarie 2026, la ceremonia de absolvire a unor ofițeri ai armatei israeliene, potrivit The Times of Israel.

Premierul israelian a spus că Israelul „operează cot la cot” cu Statele Unite și că este „pregătit pentru orice scenariu”, într-un moment în care tensiunile au crescut odată cu blocarea negocierilor nucleare SUA–Iran și cu intensificarea mișcărilor militare în regiune.

Presiune americană și calendar strâns

În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că o decizie privind Iranul ar putea veni „în următoarele 10 zile”, declarație făcută în timpul unei reuniuni a inițiativei Board of Peace. Mesajul se suprapune peste informațiile apărute în presa americană despre repoziționarea de forțe în Orientul Mijlociu, inclusiv pregătiri pentru eventuale lovituri, deși nu a fost anunțată o decizie finală publică.

Israel, sceptic față de negocieri

Potrivit The Times of Israel, oficiali israelieni rămân rezervați în privința eficienței discuțiilor dintre SUA și Iran. Netanyahu a afirmat că i-a transmis lui Trump „poziția Israelului” privind principiile care ar trebui să stea la baza oricăror negocieri cu Teheranul, după vizita sa recentă la Washington.

La aceeași ceremonie, ministrul apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment către adversarii Israelului, iar șeful Statului Major, Eyal Zamir, a susținut că armata este într-un nivel ridicat de alertă.

De ce contează declarația

Avertismentul public al lui Netanyahu vine într-un moment în care piețele și diplomația urmăresc atent orice escaladare între Israel, SUA și Iran, pe fondul riscului de extindere regională a conflictului și a impactului asupra securității energetice, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Hormuz.

Recomandate

Articole pe același subiect

Netanyahu discută despre pregătirile pentru un posibil conflict cu Iranul.
Externe19 feb. 2026

Netanyahu pune Israelul în alertă pentru un posibil război cu Iranul - Pregătiri în contextul unui potențial atac american

Benjamin Netanyahu a ordonat serviciilor de urgență să se pregătească pentru un posibil război cu Iranul , pe fondul presupunerilor că Statele Unite ar putea lansa în curând un atac militar asupra Teheranului, potrivit Türkiye Today , care citează presa israeliană. Decizia vine într-un moment de tensiune ridicată în regiune, în paralel cu discuțiile diplomatice dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian. Conform relatărilor din presa israeliană, premierul a emis directive clare către agențiile de salvare și către Comandamentul Frontului Intern, structura militară responsabilă de protecția civililor, pentru a se pregăti de scenarii de conflict. Cotidianul Yedioth Ahronoth a indicat că instituțiile de securitate se află în stare de alertă maximă, iar ipoteza de lucru este că Iranul ar putea lansa rachete asupra Israelului chiar și în cazul în care armata israeliană nu participă direct la o eventuală operațiune americană. Șeful Comandamentului Frontului Intern, generalul-maior Shay Klapper, a declarat în Knesset, potrivit Jewish Insider , că această structură „va fi un front central în scenariile operaționale relevante” și joacă un rol esențial în reziliența societății israeliene. Autoritățile afirmă că nivelul de pregătire a fost consolidat după conflictul de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie 2025. În paralel, potrivit English.news.cn , oficialii israelieni estimează că, dacă ar avea loc un atac american, confruntarea s-ar putea transforma într-o campanie de durată, posibil de câteva săptămâni. O reuniune programată a cabinetului de securitate a fost amânată pentru a evita, potrivit unor surse, riscul unei reacții pripite din partea Iranului. Tensiunile cresc și în contextul unei consolidări militare americane în regiune, relatată de presa internațională, în timp ce negocierile diplomatice continuă. Vicepreședintele american JD Vance a afirmat că discuțiile recente au înregistrat progrese, dar că persistă divergențe majore privind „liniile roșii” stabilite de Washington. De cealaltă parte, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a descris negocierile drept „serioase și constructive”. Situația rămâne tensionată, iar autoritățile israeliene par să opereze pe baza scenariului că o escaladare ar putea avea loc în zilele următoare, în funcție de evoluția dialogului dintre Statele Unite și Iran. [...]

Discuții între oficiali americani și iranieni despre programul nuclear.
Externe17 feb. 2026

Negocierile SUA-Iran de la Geneva s-au încheiat fără acord final - doar „direcții de urmat” stabilite

Iranul și SUA au convenit asupra unor „direcții de urmat” în negocierile nucleare , însă un acord final rămâne departe, a declarat marți ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi , la finalul rundei de discuții de la Geneva, potrivit Digi24 . Discuțiile, mediate de Oman, marchează a doua întâlnire oficială dintre cele două părți pe tema programului nuclear iranian. Ce au obținut părțile Araqchi a vorbit despre „progrese” și despre stabilirea principalelor direcții de negociere, dar a avertizat că drumul până la un acord este încă lung. Iranul s-a arătat dispus să dilueze uraniul îmbogățit la nivel ridicat, în schimbul unei relaxări a sancțiunilor economice impuse de SUA. Delegația americană a fost condusă de emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, iar întâlnirea a avut loc la ambasada Omanului din Geneva, sub medierea ministrului omanez de Externe, Badr bin Hamad al Busaidi. Mesajele dure înainte de negocieri Înaintea discuțiilor, președintele Donald Trump a afirmat că va fi implicat „indirect” în negocieri și a transmis că preferă un acord în locul unei intervenții militare. Liderul american a sugerat însă că, în lipsa unei înțelegeri, opțiunea militară rămâne pe masă. În paralel, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice tentativă de „schimbare a regimului” va eșua. Tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Pe fondul negocierilor, presa de stat iraniană a relatat că anumite zone din Strâmtoarea Hormuz au fost închise temporar din motive de securitate, în timp ce Garda Revoluționară a desfășurat exerciții militare. Teheranul a amenințat anterior că ar putea bloca ruta maritimă în cazul unui atac, o măsură care ar afecta aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Deși ambele părți vorbesc despre deschidere și pragmatism, diferențele rămân majore, iar următoarele runde de negocieri vor fi decisive pentru a stabili dacă dialogul poate evita o nouă escaladare în regiune. [...]

Donald Trump discută despre negocierile nucleare cu Iranul la Geneva.
Externe17 feb. 2026

Trump spune că va participa „indirect” la negocierile nucleare cu Iranul - doua rundă de discuții are loc la Geneva pe fondul tensiunilor militare din Golf

Donald Trump a anunțat că va fi implicat „indirect” în noile negocieri nucleare cu Iranul , potrivit Al Jazeera . Declarația a fost făcută luni, 16 februarie 2026, la bordul aeronavei Air Force One, în ajunul celei de-a doua runde de discuții indirecte dintre Washington și Teheran, programate la Geneva. Președintele american a subliniat importanța întâlnirilor și a descris Iranul drept „un negociator foarte dur” . Trump a sugerat că Teheranul ar fi mai dispus să ajungă la un acord, după ce, în iunie anul trecut, Statele Unite s-au alăturat Israelului într-un conflict de 12 zile și au bombardat trei situri nucleare iraniene, ceea ce a dus atunci la suspendarea negocierilor. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a ajuns la Geneva, declarând că vine cu „idei reale pentru a obține un acord echitabil”, dar a avertizat că „capitularea în fața amenințărilor” nu este o opțiune. Teheranul insistă că programul său nuclear are scopuri pașnice și respinge cererea Washingtonului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului pe teritoriul său. De asemenea, Iranul refuză extinderea negocierilor la programul său de rachete. Discuțiile se desfășoară într-un climat tensionat. Statele Unite au trimis un al doilea portavion în regiunea Golfului, iar liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice atac ar putea declanșa un război regional. În același timp, Garda Revoluționară Islamică a desfășurat exerciții militare în Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. Pe agenda tehnică se află și situația celor 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la nivel înalt, a căror soartă este cerută de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condusă de Rafael Grossi. Iranul a permis acces limitat inspectorilor în unele locații, dar a restricționat alte vizite, invocând riscuri de radiații. În timp ce diplomația avansează, mobilizarea militară de ambele părți amplifică miza negocierilor, iar rezultatul rămâne incert într-un context regional marcat de amenințări și neîncredere reciprocă. [...]

Benjamin Netanyahu discutând despre programul nuclear iranian la Ierusalim.
Externe15 feb. 2026

Netanyahu vrea eliminarea totală a capacității de îmbogățire a Iranului - Cere ca materialul îmbogățit să părăsească țara

Benjamin Netanyahu spune că un acord SUA-Iran trebuie să demonteze infrastructura nucleară , potrivit Reuters . Premierul israelian a declarat duminică, la Ierusalim, că i-a transmis săptămâna trecută președintelui american Donald Trump că nu este suficientă oprirea îmbogățirii uraniului, ci este necesară eliminarea capacității care o face posibilă. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală a Conference of Presidents of Major American Jewish Organizations, în contextul în care o a doua rundă de discuții între Statele Unite și Iran este programată pentru săptămâna aceasta. Reuters notează că Iranul urmărește un acord nuclear cu SUA care să aducă beneficii economice ambelor părți, potrivit unei relatări atribuite unui diplomat iranian. „Nu trebuie să existe nicio capacitate de îmbogățire, nu oprirea procesului de îmbogățire, ci demontarea echipamentelor și a infrastructurii care îți permit să îmbogățești de la bun început”, a spus Netanyahu. Netanyahu a adăugat că este sceptic în privința unui acord și a insistat ca materialul îmbogățit să părăsească Iranul. Negocierile dintre Washington și Teheran au fost reluate la începutul acestei luni, pe fondul eforturilor de a gestiona disputa de decenii privind programul nuclear iranian și de a evita o nouă confruntare militară. Potrivit Reuters, SUA au trimis un al doilea portavion în regiune și se pregătesc pentru posibilitatea unei campanii militare susținute dacă discuțiile eșuează, conform unor oficiali americani citați de agenție. Separat, premierul israelian a vorbit și despre Gaza , afirmând că Israelul mai are de „încheiat treaba” privind distrugerea tunelurilor. El a spus că au fost deja demontați 150 km dintr-un total estimat la 500 km. Totodată, Netanyahu a declarat că își propune ca Israelul să elimine treptat, în următorii 10 ani, componenta financiară a ajutorului militar american, după expirarea actualului acord pe 10 ani în 2028, care prevede 3,8 miliarde de dolari anual, cheltuiți în mare parte în Statele Unite pe echipamente. [...]

Kirill Dmitriev discută despre colaborarea economică dintre SUA și Rusia.
Externe19 feb. 2026

Emisarul economic al Kremlinului vorbește despre proiecte SUA–Rusia de 14.000 de miliarde de dolari - ridicarea sancțiunilor și un acord de pace în Ucraina sunt condițiile-cheie

Emisarul economic al Kremlinului susține că proiecte comune SUA–Rusia ar putea ajunge la 14.000 de miliarde de dolari , dacă se încheie un acord de pace în Ucraina și sunt ridicate sancțiunile occidentale. Potrivit The Moscow Times , Kirill Dmitriev , directorul Fondului Rus de Investiții Directe și consilier economic al președintelui Vladimir Putin, a prezentat această estimare într-o postare publică. Valoarea avansată depășește cu 2.000 de miliarde de dolari cifra de 12.000 de miliarde invocată anterior de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a descris propunerile drept „pachetul Dmitriev”. Dmitriev a respins acea evaluare, afirmând că suma reală ar fi mai mare. Kremlinul a confirmat că Moscova „oferă cooperare” economică Statelor Unite, însă a subliniat că orice progres depinde de un acord de pace cu Ucraina. Printre ideile vehiculate, potrivit unor analize citate în articol, se numără: exploatarea mineralelor rare; dezvoltarea proiectelor petroliere și de gaze în Arctica; restabilirea accesului Rusiei la sistemele de decontare în dolari; chiar și un proiect de tunel care ar lega Alaska de Rusia. Publicația The Economist a calificat cifrele drept exagerate, notând că suma propusă depășește de mai multe ori produsul intern brut anual al Rusiei, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari în ultimii ani. Casa Albă nu a comentat oficial propunerile. Dmitriev susține că ridicarea sancțiunilor ar aduce beneficii și companiilor americane, afirmând că acestea ar fi pierdut peste 300 de miliarde de dolari din cauza restricțiilor. Propunerea intervine într-un context geopolitic tensionat, în care perspectivele unui acord de pace rămân incerte, iar sancțiunile occidentale continuă să limiteze cooperarea economică dintre cele două state. [...]

Reuniune internațională pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, fără sprijin european.
Externe19 feb. 2026

Marile puteri europene refuză prima reuniune a Board of Peace; Inițiativa lui Donald Trump pornește fără sprijinul UE și al Regatului Unit

Peste 20 de state participă joi la prima reuniune a Board of Peace , inițiativa lansată de Donald Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, unde vor fi anunțate angajamente financiare de peste 5 miliarde de dolari și contribuții cu mii de militari pentru o forță internațională de stabilizare. Potrivit Reuters , întâlnirea are loc joi, 19 februarie 2026, la Washington, iar președintele SUA va conduce prima parte a discuțiilor înainte de a pleca într-o vizită în statul Georgia. Casa Albă susține că fondurile promise vor sprijini reconstrucția și eforturile umanitare din Gaza, în timp ce statele membre ar fi convenit să trimită mii de membri ai unei forțe internaționale de stabilizare. Inițiativa, lansată oficial la Forumul Economic Mondial de la Davos în ianuarie și susținută printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, a fost extinsă ulterior de Trump pentru a aborda și alte conflicte globale. Totuși, potrivit The Guardian , mai mulți aliați europeni majori – inclusiv Regatul Unit, Germania și Franța – au refuzat să participe la prima reuniune, invocând lipsa de claritate privind mandatul și finanțarea organizației. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declinat invitația, iar Vaticanul a anunțat că nu se va alătura, cardinalul Pietro Parolin subliniind că gestionarea crizelor internaționale ar trebui să rămână în responsabilitatea ONU. Printre participanți se regăsesc state din Orientul Mijlociu precum Israel, Arabia Saudită, Qatar, Turcia și Iordania, dar și țări din alte regiuni. Deși planul de pace pentru Gaza a contribuit la un armistițiu fragil în octombrie 2025, numeroși analiști avertizează că rămân întrebări esențiale: Cine va guverna efectiv Gaza; Cine va asigura securitatea pe teren; Cum vor fi deblocate și livrate efectiv fondurile promise. În paralel, ajutorul umanitar continuă să intre cu dificultate în teritoriu, iar formarea unei forțe internaționale depinde de condiții politice și de securitate încă neclarificate. Reuniunea de joi este așteptată să se concentreze exclusiv pe Gaza, însă miza reală va fi capacitatea Board of Peace de a transforma promisiunile financiare și politice în măsuri concrete pe teren. [...]